Arhiva

Arhivă autor

Afacerile IT din România – estimare de venituri de 55 miliarde de lei, în acest an

februarie 10, 2020 Lasă un comentariu

Afacerile din sectorul de tehnologie din România, de la cercetare-dezvoltare în inginerie la echipamente automatizate și software, vor atinge în acest an nivelul de 55 de miliarde de lei, cifră mai mult decât dublă față de nivelul din 2010, arată analiza unei firme de consultanţă.

Industria românească se află la momentul unor decizii strategice – trebuie să facă pasul spre robotizare și digitalizare, spre Factory 4.0, în ton cu schimbările majore la nivel internațional, arată o analiză realizată de experții de la Frames și Academia Industrială.

Economia mondială face deja pasul către Factory 4.0, considerată a patra revoluție industrială, iar cel mai relevant exemplu de transformări majore, dincolo de dinamica sectorului de software, îl reprezintă evoluția industriei auto care, în următorii 10 ani, își propune să renunțe la producția de automobile cu motoare termice și să se focuseze pe automobilele electrice, dotate cu inteligență artificială.

Și România face pași înainte, dovadă evoluția semnificativă a business-ului din sectorul tehnologic (coduri CAEN 6201,6202,6203,6209,721,7112, 4652, 4651). Numărul companiilor care activează în aceste domenii, de la fabricarea echipamentelor industriale și cercetare/dezvoltare în inginerie, la realizarea software-ului, consultanță, managementul mijloacelor de calcul, comerțul cu ridicata al componentelor și echipamentelor de calcul, a crescut semnificativ în ultimii 10 ani, de la 13.876 în 2010 la 32.205 firme în 2018.

Pe fondul dezvoltării economiei, afacerile din sectorul tehnologic au avansat de la 26 miliarde de lei în 2010 la 51,1 miliarde lei în 2018. Și profitabilitatea a urmat aceeași tendință, avansând de la 1,56 mld.lei în 2010 la 5,41 mld.lei în 2018.

Potrivit experților, după un an 2019 în care rezultatele preliminarii indică un avans semnificativ, 2020 se anunță a fi cel mai bun an pentru business-ul tehnologic din România, cu afaceri estimate de peste 55 mld.lei și un profit peste nivelul de 6 mld.lei.

Din punct de vedere al evoluției capitalului social, datele statistice arată un avans semnificativ în ultimii 10 ani, de la 6,25 mld.lei în 2010 la 14,1 miliarde lei în 2018.

,,Evoluția business-ului din acest sector este una dinamică, susținută de o cerere de produse și servicii în creștere de la an la an. Soluțiile tehnologice pentru industria auto, pentru sectorul de prelucrare, agricultură și construcții se află în prim-plan. Susținută de dinamica sectorului de software, care oferă tot mai multe soluții costumizate, economia românească face pași semnificativi către Industry 4.0, către robotizare și digitalizarea proceselor’’, afirmă Marius Hărătău, manager Academia Industrială.

Varujan Pambuccian, expert în sectorul IT& TELECOM și președinte al Comisiei pentru Tehnologia Informației și Comunicații din Camera Deputaților, spune că, în ceea ce privește adoptarea noilor tehnologii, România trebuie să pună focus pe agricultură.

,,Lumea în care trăim a intrat de ani buni în era digitală, era post IT, dominată, printre altele, de robotica industrială, inteligența artificială și biologia sintetică. Agricultura însăși se află în pragul celei de-a Treia Revoluții Agrare care este probabil cel mai disruptiv fenomen pe care îl trăim. Ea înseamnă delocalizarea și industrializarea producției de plante, carne și derivate de natura animală și trecerea de la agricultura convențională și cea bio la agricultura septică. În acest proces se regăsesc majoritatea tehnologiilor de vârf ale erei digitale. Sigur, agricultura și zootehnia convențională și bio vor coexista un timp cu cea a erei digitale, dar și aici, în ceea ce se numește agricultura de precizie, inteligența artificială, robotica și biologia sintetică își pun amprenta din plin. Este probabil cea mai profundă transformare prin care trece producția de hrană și derivate în ultimii 12.000 de ani. Și aici, agricultura romanească ori devine parte a schimbării, ori nu va mai fi deloc’’, a declarat Varujan Pambuccian.

Thumbnail

Top centre de tehnologie în România

După ce, înainte de Revoluție, în România existau zeci de întreprinderi și centre de cercetare și tehnologie în aproape toate colțurile țării, afacerile din sectorul tehnologic s-au focusat, în ultimii ani, în jurul marilor orașe, în special a celor cu centre universitare.

Bucureștiul se află în prim-plan, cu 10.086 de firme active în acest domeniu, urmat de județul Cluj, cu 3251, și Timiș cu 1884 de companii. Urmează Iași (1526), Ilfov (1433) Bihor (999), Prahova (959), Constanța (865) și Sibiu (717).

La polul opus se află județele Mehedinți (128), Ialomița (137), Giurgiu (147) Tulcea (162), Caraș Severin (160) și Teleorman (167).

Potrivit statisticii, peste 32.000 de firme sunt din zona microîntreprinderilor, în multe cazuri start-up-uri, și numai aprox. 1700 fac parte din categoria firmelor mici, medii și mari, în funcție de cifra de afaceri.

Cifra de afaceri medie, la nivelul întregului sector, era în 2018 de 1,5 milioane de lei, iar media profitului net se ridica la 159.502 lei.

Analiza Frames & Academia Industrială arată că cele 32.205 firme active în 2018 angajau, în total, un număr de 151.003 de salariați, un număr dublu față de anul 2010 (75.156).

UE trece la Factory 4.0

În esenţă, Factory 4.0 se referă la business-uri care şi-au digitizat tehnologiile, astfel încât instalaţiile şi echipamentele pot comunica între ele prin intermediul internetului, cu ajutorul noilor tehnologii.

Potrivit experților, de la rețele de comunicații, la roboți, imprimante 3D, sisteme de control și, în viitor, mașini autonome, Factory 4.0 va impacta în mod semnificativ economia, în următorii ani, oferind un grad fără precedent de automatizare şi independenţă operaţională.

Potrivit experților, în următorii ani, competitivitatea economică a României va depinde, în mare măsură, de felul în care companiile se vor adapta la Industry 4.0, inclusiv de modul în care vor dezvolta mecanisme eficiente de suport.

,,Aceasta a patra revoluție industrială va aduce schimbări fundamentale în mecanismele economice și România trebuie să fie pregătită. Noile tehnologii vor ajuta companiile să fie mai productive şi să dezvolte produse și servicii de mai bună calitate, într-un mediu de lucru mai sigur. În plus, le vor permite să se dezvolte şi să fie mai competitive pe piaţa globală’’, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

Și noua ,,Strategie UE 2030 privind industria’’ se focusează pe aceste tendințe. Potrivit experților UE, automatizarea și digitalizarea producției, a produselor și a serviciilor bazate pe date vor transforma industria europeană, conducând-o la schimbări într-un ritm fără precedent.

,,Progresul în inteligența artificială, IoT, robotica, automatizarea, biotehnologia și imprimarea 3D vor aduce transformări semnificative în toate industriile europene. Economia va fi mai eterogenă și mai descentralizată decât în prezent și, prin urmare, va ajuta piețele să funcționeze într-un mod mai eficient și mai durabil’’, afirmă aceștia.

Strategia UE 2030 își propune, totodată, regândirea managementului resurselor naturale și reorganizare lanțurilor industriale către o economie circular care ,,va face mai mult cu mai puțin”.

În prezent, dincolo de dinamica business-ului în sectorul tehnologic, România se află la coada clasamentului european privind digitalizarea și robotizarea industriei.

Datele Comisiei Europene situează România pe locul 27 din cele 28 de state membre ale UE în cadrul Indicelui economiei și societății digitale (DESI) pentru 2019. Indicele monitorizează performanța digitală globală din Europa și urmărește progresele înregistrate de țările UE în ceea ce privește competitivitatea digitală.

În general, cele mai performante țări din UE în acest domeniu sunt Irlanda, Țările de Jos, Belgia și Danemarca, în timp ce Ungaria, România, Bulgaria și Polonia trebuie să recupereze decalajul.

Un număr tot mai mare de întreprinderi utilizează servicii de cloud (18 % în comparație cu 11 % în 2014) și platforme de comunicare socială pentru a interacționa cu clienții lor și cu alte părți interesate (21 % în comparație cu 15 % în 2013). Cu toate acestea, numărul IMM-urilor care își vând bunurile și serviciile în mediul online a stagnat, menținându-se în ultimii ani la 17 %.

Statisticile Federaţiei Internaţionale pentru Robotică arată, pe de altă parte, că România are, în prezent, 11 roboţi la 10.000 de lucrători industriali, și ar mai avea nevoie de cel puțin 10.000 de roboți industriali.

Spre comparație, în Polonia sunt 28 roboți/10.000 angajați, în Ungaria sunt 57 de roboţi, iar Cehia are 100 de roboţi la 10.000 de muncitori. În SUA, industria americană a incorporat, în ultimii 10 ani, peste 130.000 de roboți.

,,Pe fondul evoluției economice mondiale și, în contextul crizei acute de personal calificat cu care se confruntă industria, soluția viabilă pentru companiile românești, indiferent de mărime, o reprezintă adoptarea noilor tehnologii. Modernizarea tuturor sectoarelor, inclusive a celor tradiționale, în special a producției, și crearea de noi oportunități pentru întreaga economie vor permite tuturor întreprinderilor, în special IMM-urilor, să acceseze noi tehnologii’’, a declarat Marius Hărătău.

De la transformarea industriei, la digitalizare și dezvoltarea competențelor digitale ale angajaților, toate aceste teme vor fi abordate în cadrul conferinței Factory 4.0 care se va desfășura pe 12 mai, la Face Convention Center din București.

În cadrul conferinței și workshop-urilor dedicate, vor fi abordate teme precum „Technology vs. Humanity – The Future is already here„, ,,Industry 4.0 needs a complete automation solution’’, ,,Realizarea potențialului prin digitalizarea producției’’, ,,The new EU industrial strategy’’, ,,Antreprenoriat și Industry 4.0’’, ,,Integrated Value Chain’’, ,,The future of cyber security and automation’’ și ,,Industry 4.0: oameni, procese și tehnologii’’.

Printre speakerii de la Factory 4.0 se vor afla celebrul futurolog Gerd Leonhard, CEO-ul The Futures Agency și unul dintre cei mai cunoscuți și influenți autori și speakeri din sectoarele tehnologiei, telecom, marketing & media, Lorena Ioniță, Deputy Head of Unit al Comisiei Europene și  cunoscutul inventator și antreprenor român Cornel Amariei, prezentat de Junior Chamber International (JCI) drept unul dintre cei mai remarcabili 10 tineri din lume și inclus de revista Forbes din SUA în top 10 – cei mai influenți tineri cu vârsta sub 30 de ani din Europa.

Analiza privind dinamica business-ului din sectorul tehnologic din România a fost realizată de compania de consultanță Frames pe baza datelor financiare ale companiile active din sectorul analizat, cu codurile CAEN 6201- Activități de realizare a software-ului la comanda (software orientat client), CAEN 6202- Activități de consultanță în tehnologia informației, CAEN 6203 – Activități de management (gestiune și exploatare) a mijloacelor de calcul, CAEN 6209 – Alte activități de servicii privind tehnologia informației, CAEN 721 Cercetare-dezvoltare în științe naturale și inginerie, CAEN 7112 – Activități de inginerie și consultanță tehnică legate de acestea, CAEN 4652 – Comerț cu ridicata de componente și echipamente electronice și de telecomunicați și CAEN 4651 – Comerț cu ridicata al calculatoarelor, echipamentelor periferice și software- ului. Datele prelucrate sunt obținute de la Registrul Comerțului și Ministerul Finanțelor pe baza informațiilor publice declarate de companii.

Thumbnail

Sursa: https://www.startupcafe.ro/afaceri/firme-afaceri-it-vanzari-venituri.htm via Inovat in Romania

Investitorii români și piața de IT: 53% investiții străine vs. 47% investiții locale

noiembrie 25, 2019 Lasă un comentariu

Industria de software din România se menține în topul industriilor cheie pentru economia țării, cu un volum de aproximativ 6,2 miliarde de euro în 2019, potrivit estimărilor specialiștilor, și, totodată, este una din cele mai echilibrate industrii în ceea ce privește balanța între capitalul străin și cel românesc.

Astfel, investitorii străini controlează 53% din capitalurile proprii pozitive ale companiilor de software din România, în timp ce ponderea investițiilor locale a cunoscut un avans anual de aproximativ 5 puncte procentuale, ajungând astfel la 47% în 2018, potrivit studiului KeysFin „Industria de software în România“.

Investitorii străini de pe piața de software locală provin din peste 60 de state, însă în top se află Germania (10,7%), Luxemburg (7,3%), Olanda (7,2%), UK (5,5%) și Cipru (cu 4,8% din total), acești lideri controlând două treimi din totalul capitalurilor proprii străine.

În ceea ce îi privește pe investitorii locali, aceștia provin atât din marile orașe ale țării, precum București sau Cluj, dar și din orașe medii, care încep însă să devină nume cu rezonanță pentru industria locală de start-up-uri în software, așa cum este Târgu-Mureș.

Cifra de afaceri a dezvoltatorilor de software din România a crescut cu 12,6% față de 2017 și cu 51,6% comparativ cu 2014, la 5,7 miliarde de euro în 2018.

Mai mult, analizând datele de piață și, totodată, ținând cont de fluctuațiile industriei, experții KeysFin estimează un avans de 10,4% al cifrei de afaceri a companiilor de software din România pentru anul în curs, depășind pragul de 6,2 miliarde de euro în 2019.

Din întreaga industrie software o parte importantă și, totodată, vizibilă, o reprezintă piața de jocuri pe calculator. Țara noastră se mândrește cu dezvoltarea și testarea unora din cele mai populare jocuri la nivel internațional, iar aceste rezultate se văd și la nivel de business: cifra de afaceri a editorilor de jocuri (CAEN 5821) a crescut cu 9% față de 2017 și cu 46% față de 2014. Pentru 2019, experții preconizează un avans de peste 13% , la peste 255 milioane de euro.

Topul companiilor de software din România

În 2018, în România existau aproximativ 20,7 mii de companii în domeniul software-ului, cu 18,6% mai multe față de 2017 și cu 30% față de 2014. Cea mai mare pondere din cifra de afaceri a fost generată de companiile medii (39% din total). Cu toate acestea, peste 4,8 mii de companii (23%) au avut cifra de afaceri egală cu zero în 2018.

Cea mai mare companie de software din România a rămas Oracle România SRL cu o cifră de afaceri de peste 206 milioane de euro (3,6% din total) în 2018. Clasamentul este completat de IBM România (200 milioane de euro – 3,5% din total), Ericsson Telecommunications România SRL (peste 170 milioanede euro, 3% din total), SAP România SRL (aproximativ 108 milioane de euro) și Endava România SRL (aproximativ 108 milioane de euro)*. Este de remarcat intrarea SAP România SRL în top 5, cu cea mai mare creștere procentuală de 63%.

În ceea ce privește topul editorilor de jocuri (CAEN 5821), locul întâi după cifra de afaceri din 2018 este ocupat de Electronic Arts România SRL, care a înregistrat mai multe recorduri : cel mai mare angajator și cel mai profitabil jucător în 2018 (38 milioane de euro cifră de afaceri–79% din total), urmat de King Games Studio (Bucharest) SRL (2,4 milioane de euro – 4,9% din total) și de Green Horse Games SRL (11 milioane de euro – 2,2% din total).

64% din companiile de profil au înregistrat profit

Industria de software din România își consolidează poziția printre cele mai de succes sectoare ale economiei naționale, astfel că, dintre cele 20,7 mii de companii analizate, 13,2 mii (64%) au înregistrat profit, 5,6 mii (27%) au fost in pierdere, iar celelalte au avut un rezultat nul în 2018. 

În topul celor mai profitabili jucători din domeniu rămâne SAP ROMÂNIA care a reușit ca în 2018 să își dubleze profitul net la peste 40 de milioane de euro. Și profitul IBM ROMÂNIA, al doilea cel mai profitabil jucător, a crescut cu 31% în ultimul an.
Cele mai profitabile 5 companii au avut în 2018 un profit net cumulat de peste 86 de milioane de euro, adică aproape 14% din total.

Angajații din sectorul software, puțini și scumpi

Conform ultimelor sondaje de opinie, românii cred în proporție de 77% că sectorul IT în general are cele mai mari perspective de viitor. În acest context, și numărul celor care se pregătesc pentru o carieră în domeniu a crescut semnificativ, acest lucru resimțindu-se și la nivelul angajărilor propriu-zise.

Astfel, numărul mediu de angajați din industria de software locală a crescut cu 2,9% față de 2017 și cu 40% față de 2014, la peste 110 mii de angajați în 2018. Totuși, se pare că instituțiile de învățământ din România nu pot acoperi nevoia firmelor din acest sector care se ridică la aproximativ 15.500 de specialiști.

Așadar, pe fondul cererii masive a forței de muncă din industria software, costul mediu pentru un angajat a crescut cu 54% , față de un avans de doar 8% al productivității medii per angajat în perioada 2014-2018.

Specialiștii KeysFin atrag atenția că avansul costului mediu per angajat peste cel al productivității reprezintă un risc important pe termen mediu, cu impact direct asupra competitivității economiei locale.

Pe de altă parte, experții au remarcat că cea mai mare concentrare a forței de muncă au avut-o companiile medii, cu 43% din total, urmate de companiile mici cu 21%. Cu toate acestea, peste jumătate din companiile locale de software, respectiv 10,4 mii de companii, nu au avut niciun angajat în 2018.

Harta software-ului românesc

Deși a înregistrat o ușoară scădere a cifrei de afaceri a companiilor prezente aici, Bucureștiul rămâne principalul hub pentru industria software din România, cu un rezultat de peste 3,3 miliarde de euro, adică 58% din total în 2018, urmat de:

  • Cluj (16%)
  • Timiș (5%)
  • Iași (4.5%)
  • Brașov (3%)

Tendințe pe piața software

Deși România este al doilea furnizor de software și servicii din Europa de Est și în top 10 la nivel european, industria se bazează îndeosebi pe export și outsourcing, care contribuie într-un procent covârșitor la valoarea întregului sector.

Totuși, în ultimii ani, s-au făcut progrese importante pentru sprijinirea start-up-urilor locale din domeniul software-ului, datorită apariției fondurilor de investiții internaționale, programelor de mentorat dar și a competițiilor.

Astfel, start-up-uri precum Elrond, Questo, TypingDNA sau Happy Recruiter au strâns deja zeci de milioane de euro de la investitori și dezvoltă produse sau servicii pentru țări din întreaga lume.

sursa: https://www.startupcafe.ro/afaceri/investitori-romani-piata-it-investitii-straine.htm via  Innovat in Romania

TOP 10 COMPANII IT DUPA CIFRA DE AFACERI IN 2017

iunie 14, 2019 Lasă un comentariu

ZF ne ofera un top 10 al celor mai  mari companii IT dupa cifra de afaceri in 2017, respectiv dupa numarul de angajati.

De aici, cu un calcul simplu se poate obtine si productivitatea pe angajat, care este in zona 30 – 60 k euro / angajat / an.

Aceste informatii fac parte dintr-o poza mai mare, cu rolul IT-ului in PIB, aparent fiind unul din putinele sectoare care au condus la crestere economica.

 

Sursa:  ZF via Inovat in Romania

Arta si programarea – Cum a ajuns un programator de 19 ani să facă un soft care a creat un tablou vândut cu 432.500 de dolari

noiembrie 22, 2018 Lasă un comentariu

Thumbnail

În urmă cu o lună, dezbaterea din jurul întrebării „poate un tablou creat de un soft de inteligență artificală să fie considerat operă de artă?” a fost alimentată de casa de licitații Christie’s, care a scos la vânzare, în premieră, un tablou creat de un algoritm. În aceeași zi, Robbie Barrat, în vârstă de 19 ani, s-a trezit din cauza unui val de mesaje primite pe telefonul său. „Am adormit înapoi, dar am văzut că toate mesajele conțineau același număr”, a spus tânărul programator. Numarul din mesaje era 432.500  (dolari) – oferta caștigătoare la Christie’s New York pentru un portret nedefinit, creat folosind un algoritm de inteligență artificială care urma instrucțiunile publicate online de Barrat la puțin timp după ce a absolvit liceul.

Pictura se numește „Portretul lui Edmond de Belamy” (FOTO) și seamănă cu unele portrete ale artiștilor nord-europeni din secolele XVIII și XIX. Barrat a fost șocat, deoarece casa de licitații estimase anterior că portretul va fi vândut pentru o sumă între 7000 și 10.000 de dolari.

Portretul a fost creat de un colectiv de artă parizian – Obvious. Se pare că ei au făcut doar mici modificări la metodologia lui Barrat pentru a produce portretul, scrie Wired. Incidentul a declanșat o dezbatere despre drepturile de autor și etică în domeniul artei create de inteligența artificială (AI).

Obvious și Christie’s nu au răspuns întrebărilor trimise de jurnaliștii de la Wired.

Totuși, Barrat spune că a publicat codul (open source) pentru a-i ajuta și inspira pe alții, dar faptul că Obvious a mers mai departe, profitând de re-creerea muncii sale, îl nemulțumește.

Barrat și alți simpatizanți ai artei create de AI sunt, de asemenea, dezamăgiți că acest lucru s-a întâmplat  în jurul a ceea ce ei consideră o lucrare derivată, departe de aria de vârf a tehnologiei AI.

„Oamenii au făcut lucruri aproape identice din 2016”, spune Barrat. De asemenea, Marian Mazzone, istoric de artă care studiază arta AI la Colegiul din Charleston a spus: „Nu pare că au făcut ceva nou sau interesant cu ceea ce au luat (de la programatori).

View image on TwitterView image on Twitter

Robbie Barrat@DrBeef_

left: the „AI generated” portrait Christie’s is auctioning off right now

right: outputs from a neural network I trained and put online *over a year ago*.

Does anyone else care about this? Am I crazy for thinking that they really just used my network and are selling the results?

1,806 people are talking about this

Oamenii au făcut arta cu ajutorul computerelor de mai bine de 50 de ani. Barrat și Obvious fac parte dintr-o mișcare recentă de „programare creativă”, care se bazează pe cele mai recente progrese în tehnologie din Silicon Valley.

Google, Facebook și alte companii de tehnologie au transformat o zonă de cercetare AI, cunoscută sub numele de învățare automată (machine learning), într-o arenă competitivă. Tehnologia permite calculatoarelor să-și dea seama de sarcini cum ar fi recunoașterea obiectelor în imagini pentru prin digerarea datelor, de exemplu. Mai exact, computerele primesc cantități mari de date (precum imagini cu pisici) și reușesc să învețe să deosebească obiectul din imagine de altele (în acest caz, pisicile).

În timp ce laboratoarele corporative direcționează puterea inteligenței artificiale spre utilizări practice,  cum ar fi să ajute mașinile să meargă singure (să recunoască obstacole, trasee și semne de circulație), unii artiști o folosesc pentru a genera imagini noi.

Barrat a intrat în această industrie într-un mod mai neconvențional. Face parte dintr-o scenă înfloritoare a experților AI auto-învățați, cu ajutorul instrumentelor open source de la laboratoarele corporative de AI. Barrat a învățat singur să codeze și să lucreze cu rețele neuronale, în dormitorul său, iar primul său proiect de machine learning un software care genera versuri rap în stilul lui Kanye West. 

Thumbnail
Thumbnail
Peisaje generate de algoritmul antrenat de Robbie Barrat (sursa: robbiebarrat.github.io)
Sursa: https://www.startupcafe.ro/afaceri/programator-19-ani-soft-tablou-vandut-dolari.htm
via Inovat in Romania

IBM CUMPĂRĂ PRODUCĂTORUL DE SOFT OPEN SOURCE RED HAT

octombrie 29, 2018 Lasă un comentariu

Cea mai mare tranzacţie din istoria pieţei de software: IBM cumpără cu 33,4 mld. $ producătorul de soft open source Red Hat

Gigantul american IBM, unul dintre cei mai mari furnizori de echipamente şi servicii de IT din lume, a anunţat în urmă cu câteva ore perfectarea celei mai mari tranzacţii din istoria pieţei de software: preluarea furnizorului de software open source pentru companii Red Hat pentru suma record de 33,4 mld. dolari, scriu Reuters, Bloomberg, Techcrunch şi alte publicaţii internaţionale. IBM va plăti astfel cu 63% mai mult pentru o acţiune Red Hat în raport cu preţul de închidere de vineri de pe bursă.

“Valoarea tranzacţiei este una specifică firmelor de telecom, producătorilor de micrprocesoare sau giganţilor din farma nu industriei de software. Achiziţia IBM eclipsează şi preluarea LinkedIn de către Microsoft pentru 26 mld. $”, notează portalul TechCrunch.

Red Hat, care oferă produse şi servicii care au la bază sistemul de operare cu sursă deschisă Linux, estima venituri de 3 mld. dolari în acest an – cel mai mare nivel de la înfiinţare.

“Achiziţia Red Hat va schimba regulile jocului pe piaţa de servicii de cloud”, a declarat Ginni Rometty, preşedinte şi CEO al IBM. Gigantul american speră că astfel va reuşi să recupereze din decalajul faţă de Amazon, Alphabet (Google) şi Microsoft de pe piaţa în creştere a serviciilor de cloud.

Sursa: ZF via Inovat in Romania blog

TOPUL CELOR MAI POPULARE LIMBAJE DE PROGRAMARE

octombrie 22, 2017 Lasă un comentariu

Un clasament al celor mai populare limbaja de programare realizat de GitHub – aşa-numitul “Facebook al prgramatorilor”, un startup american care analizează cele mai importante trenduri în materie de dezvoltare de sotfware, printre care şi clasamentul celor mai populare limbaje de programare.

GitHub, startup-ul evaluat la 2 miliarde de doari, care a realizat acest top este de fapt o reţea dedicată programatorilor, are peste 24 de milioane de utilizatori, din 200 de ţări; specialişti IT care lucrează cu peste 330 de limbaje de programare, printre ei se numără şi angajaţi ai Apple, Google, sau Facebook.

Iată topul celor mai des folosite limbaje de programare, realizat de GitHub:

15. Objective-C (o extensie a limbajului C, printre cele mai populare în rândul dezvoltatorilor de aplicaţii iOS)

14. Scala (a fost lansat în 2004 ca o alternativă pentru Java, folosit în special pentru a dezvolta software la scara largă)

13. Swift (lansat de Apple în 2014)

12. Shell (nu este considerat neapărat un limbaj de programare, cât mai degrabă un script care să facă un sistem de operare să ruleze automat o listă de comenzi create anterior)

11. TypeScript (creat de Microsoft în 2012, este destul de apropiat de JavaScript şi consturit pentru dezvoltarea de aplicaţii mari)

10. C (unul dintre cele mai vechi limbaje de programare, creat în 1970, rămâne şi azi unul dintre cele mai populare)

9. Go (lansat de Google pentru dezvoltarea de sisteme la scară uriaşă)

8. C# („C-Sharp” a fost lansat tot de Microsoft pentru a face faţă rivalului mai popular, Java)

7. CSS (Cascading Style Sheets – folosit în special pentru a realiza designul website-urilor)

6. C++ (lansat în 1983, acest limbaj de programare se regăseşte atât în aplicaţii desktop, cât şi în infrastructura serverelor)

5. PHP (folosit de foarte multe dintre marile companii, precum Yahoo sau Facebook, este considerat unul dintre cele mai detestate limbaje de către programatori, notează GitHub)

4. Ruby (este considerat unul dintre cele mai simple limbaje, la fel şi Rails – un add-on al Ruby)

3. Java (inventat de Sun Microsystems, in 1991, acest limbaj a crescut in popularitatea datorit Oracle, care a achizitionat Sun in 2008)

2. Python (a fost lansat în 1989 şi este şi acesta considerat unul dintre limbajele relativ uşor de învăţat)

1. JavaScript (în ciuda numelor similare, nu are prea multe în comun cu Java. Acest limbaj este de câţiva ani cel mai popular în rândul dezvoltatorilor software)

sursa: BusinessInsider.com via StartupCafe via Inovat in Romania

Achizitii in piata de IT in 2016

februarie 13, 2017 Lasă un comentariu

Daca tot suntem la inceput de an si am tot vorbit in posturile precedente de achizitii in piata de tehnologie si IT globala, iata mai jos o lista a principalelor achizitii in piata locala din anul trecut.

  1. Endava achizitioneaza ISDC Cluj.  ISDC – o companie romano-olandeza din Cluj cu aproximativ 500 de angajati  si cifra de afaceride 32 de milioane de lei in 2016. In urma achizitiei, Endava ajunge la 3300 de angajati, in Romania si tarile din zona, consolidandu-si pozitie de jucator regional (detalii in Ziua de Cluj)

2. NTT Data România achizitioneaza EBS Romania (tot de la Cluj). De fapt, tranzactia la nivel global s-a perfectat din 2013, in 2016 efectuandu-se de fapt integrarea in cadrul companiei japoneze.

NTT Data este subsidiara a companiei japoneze NTT (Nipon Telegraph and Telephone company), care conform Wikipedia a avut o evolutie spectaculoasa in ultimii 8-10 ani, realizand o serie de achizitii de companii asiatice, amenicane si europene, ajungand la 120.000 de angajati si devenind astfel un veritabil jucator in piata de servicii IT.

Inca din anul 2012 NTT Data era cotata ca a 5-a companie de servicii IT din lume conform Forbes Global 2000. De atunci compania si-a continuat extinderea prin achizitii, cea mai recenta avand impact si in piata din Romania, prin achizitia Dell Services (fost Perrot services) , prezentata mai jos.

3. Tot NTT Data achizioneaza in 2016 Dell Services si formeaza o noua divizie a grupului, numita NTT Data Services (tranzactie globala, care se transfera si asupra sucursalelor din Romania).

4. NXP Semiconductors Romania achizitioneaza Intel Romania ca parte a unei tranzactii globale.

Cu un an in urma, la sfarsitul lui 2015, NXP Semiconductors achizitiona Freescale Semiconductors intr-o tranzactie de aproape 12 miliarde dolari (detalii aici).

Dar iata, surpriza, pentru ca pestele mai mare intotdeauna il inghite pe cel mai mic, compania chineza Qualcomm achizitioneaza la randul ei mai sus mentionata NXP Semiconductors intr-o tranzactie de 47 miliarde dolari cash, a doua cea mai mare tranzactie a unei companii de tehnologie inregistrata vreodata, dupa achizitia EMC de catre Dell. (vezi aici)

 

sursa: Inovat in Romania