Salariile mari din IT

ianuarie 25, 2017 Lasă un comentariu

In luna octombrie 2016, în registrul de evidenţă al salariaţilor REVISAL figurau 23.478 de contracte de muncă cu valoarea cel puţin egală cu 5 salarii medii brute pe economie pentru care s-a eliminat plafonarea la plata CAS şi CASS.

Dintre acestea doar 3.631 de contracte de muncă sunt ale specialiştilor în tehnologia informaţiilor şi comunicaţii.

Defalcat pe ocupaţii, se regăsesc 1.659 manageri de proiecte informatice, 756 de programatori, 268 de analişti, 267 de ingineri de sisteme software, 241 de proiectanţi de sisteme informatice, 197 ingineri de sistem în informatică, 146 programatori de sisteme informatice şi 97 provenind din alte categorii de specialişti IT.

În ceea ce priveşte repartizarea acestor salariaţi pe industrii, în funcţie de codul CAEN al activităţii principale a angajatorului, 2.077 realizează software la comandă (software orientat spre client), 898 furnizează consultanţă în tehnologia informaţiei şi 638 sunt implicaţi în editarea produselor software, conform unei analize furnizate guvernului de Patronatul Investitorilor Autohtoni.

Sursa: https://www.linkedin.com/pulse/doar-3631-de-speciali%C5%9Fti-sunt-pl%C4%83ti%C5%A3i-lunar-%C3%AEn-rom%C3%A2nia-sorin-zavelita?trk=hb_ntf_MEGAPHONE_ARTICLE_POST

Inovat in Romania: Salariile Mari Din IT

Reclame

Varujan Pambuccian: Despre viitorul programării ca meserie

noiembrie 23, 2016 Lasă un comentariu

Un articol interesant desrpe istoria si viitorul industriei IT din Romania de pe pagina de Facebook a lui Varujan Pambuccian:

În anii 80 lucram la Institutul pentru Tehnică de Calcul din București. Terminasem Facultatea de Matematică a Universității și cum pe vremea aia locurile de muncă ți le alegeai cu o marjă mică de libertate, singura mea șansă să rămân în București era să aleg la sesiunea de repartiții de la sfârșitul facultății Institutul. Nedorind să fiu membru PCR, nu puteam să mă înscriu la doctorat și nici să rămân să predau în facultate așa cum aș fi vrut. De aceea pasul cu lucratul full-time la facultate și cel cu doctoratul l-am făcut abia în anii 90. Dar profesorul Lazăr Dragoș îmi oferise seminarul de Magnetohidrodinamică, iar profesorul Ieronim Mihăilă cel de Astronomie generală. Dealtfel, primul seminar de Magnetohidrodinamică l-am ținut fiind student în anul 5. În anii aceia, înainte de a transforma facultățile în “sorbonici”, așa cum s-a întâmplat după Bologna, Facultatea de Matematică presupunea 4 ani de învățământ general plus un an de specializare.

Informatică am învățat în primii doi an în patru cursuri a două semestre fiecare. În general, atitudinea profesorilor de la matematică pură față de informatică era destul de conservatoare, informatica fiind mai degrabă un domeniu tolerat printre matematicieni. Mie însă mi-a plăcut și știam că este un lucru folositor. Dealtfel, primul program l-am scris în clasa a 8-a și era un program care genera hărți de observații pentru meteori. Am avut noroc cu un coleg de facultate al mamei care conducea un centru de calcul și mă lăsa să vin serile și să lucrez acolo pe un uriaș Felix C-256. La ITC am avut șansa să fiu repartizat într-un atelier de testare a sistemelor de operare și acolo am dat pentru prima dată de limbajele de asamblare. Am descoperit că îmi place să programez hardul, dar în același timp, ținându-mi orele la Facultate ca extern, am început să întrevăd utilitatea informaticii pentru munca mea din matematică. În acele zile am dat peste primul pachet grafic construit în România de un tip foarte inteligent care a plecat destul de repede din țară, Sorin Vlasiu. Am dezvoltat ideea lui și, în 1985 aveam primul meu produs, un sistem grafic care desena 2D și 3D pe orice dispozitiv și care avea un lucru rar în acea vreme: era multiwindowing, cu ferestre independente. L-am construit cu o mică echipă pe care mi-am ales-o și care avea privilegiul obținut neașteptat de ușor, de a avea un Independent 102F pe mână și a nu avea condică de prezență. Am dezvoltat în anii următori un sistem de calcul formal, al doilea din lume și ceva mai puternic decât Maxina (dezvoltat în Statele Unite) pentru că utiliza foarte mult tehnici de inteligență artificială pentru a aborda problema np-dificilă a integralei nedefinite. Acum dezvolt tehnologii pentru învățarea la distanță cu profesor uman și pentru IoT în agricultură. În toți anii care s-au succedat, am trecut prin toate limbajele de asamblare și programare majore și am programat pentru toate platformele hardware majore și toate sistemele de operare majore, de la mainframe-uri la telefoanele mobile, cu excepția Mac-ului. Ba am programat, de curiozitate, și dispozitive istorice și chiar și cele în care a programa însemna a cabla legând fizic circuite logice între ele. Adică am trăit din interiorul domeniului ăstuia întreaga lui evoluție și transformare în ultimii 42 de ani.

Atunci când am început să programez, în clasa a 8-a, a fi programator era ca și cum ai fi fost om de știință. Erau foarte puțini programatori și armate de operatori care făceau diferite activități auxiliare cum ar fi perforarea cartelelor. Programarea era un fel de meșteșug intelectual. După ce Bill Gates a avut ideea de a separa producerea softului de cea a hardului și după ce Steve Wozniak și Steve Jobs de la Apple a construit primele calculatoare personale comercializabile (kit-uri pentru entuziaști existau de oarece vreme în Statele Unite), programarea s-a democratizat și a trecut din laborator în fabrica de soft.

Fabrica necesită un alt tip de organizare și un alt tip de specializări. Laboratorul a devenit apanajul computer scientistului, care s-a rupt din programatorul care își dezvolta singur cadrul teoretic și algoritmii și care a început să programeze din ce în ce mai puțin. În fabrică a crescut rolul business analistului care a devenit interfața dintre cel care comanda un software și cei care îl fabricau. Tot din programator s-a rupt și la începuturi s-a numit chiar analist-programator, făcând încă de toate de la analiză și arhitectură la programarea efectivă. La sfârșitul anilor 80, fabrica s-a îmbogățit cu încă două roluri: cel de arhitect software și cel de inginer software, împingând programatorul din ce în ce mai mult într-o zonă pe care eu o numeam atunci zona compilatoarelor umane, care traducea inputul dat de arhitect în cod utilizabil de către mașină. Bine, nu direct, pentru că explozia de limbaje de programare din anii 80 și 90 îi punea la dispoziție programatorului instrumente mai productive decât scrierea în limbaje de asamblare. Dealtfel, utilizarea limbajelor de nivel înalt are o istorie mult mai îndelungată, limbajele Cobol, Fortran, Basic și C alături de limbajele specifice inteligenței artificiale fiind mult mai vechi.

Structurarea fabricii de soft ar fi continuat într-un ritm mult accelerat dacă nevoia de a dezvolta mult și repede dublată de ideea fixă că programatorul are nevoie de facultate nu ar fi dus la apariția rolurilor de developer și, mai târziu, de full-stack developer. Specializarea atât a arhitecților și inginerilor cât și a developerilor, ca urmare a dezvoltării informaticii și a trecerii comunicațiilor în zona digitală, a dus la apariția unor meserii atât în cercetare cât și în industrie din ce în ce mai diversificate cum ar fi cele din zona procesării și stocării datelor, a protocoalelor de comunicații, a securității informatice sau a inteligenței artificiale.

Sub presiunea diversificării rolurilor, programatorul a devenit din ce în ce mai mult un traducător. Traducând un proiect făcut de către arhitect în cod în interiorul unei echipe supravegheată de un manager de proiect și, eventual, cu întreaga echipă de analiști, arhitecți, programatori, testeri, specialiști în marketing, specialiști în vânzări și echipă de suport supravegheată de un manager de produs. Nevoia de forță mare de programare, dacă se poate și ieftină, a dus, ca în cazul multor industrii la lohn și outsourcing. Diferența dintre ele stă în faptul că pentru lohn e nevoie doar de o echipă de programatori și de un manager al lor iar în outsourcing echipa este mai complexă incluzând manageri de proiect, arhitecți, ingineri, testeri și, uneori, analiști. Noi suntem în stadiul de outsourcing în condițiile în care în anii 80 eram în stadiul de fabrică de soft completă. Pentru că în anii 90 am pierdut piețele. Le-am pierdut pentru că nu avem piață internă și nu avem oameni de marketing și vânzări pe piețele majore ale lumii. Cu mici excepții notabile, dar care reprezintă un procent mic, fabrica de soft completă a dispărut din România. Azi 70% din industria de software românească este industrie pură de outsourcing, orientată strict spre export, iar peste 90% din cercetarea tehnologică în domeniu este în același stadiu. Acolo, în cercetare, rolurile sunt altele, dar nu despre cercetare vreau să vorbesc acum.

În următorii 10 ani, cererea de programatori umani va crește iar rolul de muncitor în fabrica de soft al programatorului pur se va accentua. Indiferent dacă fabrica este localizată sau, ca în cazul oursourcing-ului este parte a unei fabrici distribuite. Va crește mult rolul inginerului, arhitectului, analistului și al testerului, roluri care vor supraviețui în noua fabrică de soft care va urma și care începe să se cristalizeze de pe acum. Dar, sub presiunea nevoii de soft din ce în ce mai ieftin și cât mai repede făcut, locul programatorului va fi luat relativ repede de programe care generează soft pe baza unui proiect realizat de către arhitect. Am lucrat acum câțiva ani cu Enterprise Arhitect. Este un soft destul de greoi și neprietenos, dar îți faci bine treaba cu el și reduce drastic numărul de programatori necesari pentru un proiect mare, pentru că generează documentație și cod în principalele limbaje de programare și pentru principalele medii de programare. Au apărut și instrumente open source de acest fel cum ar fi Software Ideas Modeler. Deocamdată sunt instrumente pentru arhitecți. Dar trecerea unor asemenea instrumente de la un accent pus pe modelare și simulare la un accent pus pe programare este doar o chestiune de timp. Fenomenul de automatizare a programării se petrece deja azi în zona construcției de site-uri web unde designerul poate genera un site fără a mai apela la programatori utilizând instrumente software la alegere, dintr-o gamă foarte variată. SiteBuilder este doar un exemplu ales la întâmplare dintr-o junglă de asemenea instrumente.

Povestea aceasta îmi amintește cea a operatorilor de telegrafie. Și ei traduceau, lucru mult mai simplu decât programarea pură, din alfabetul învățat la școală în cod Morse. La mijlocul secolului al XIX-lea era o penurie uriașă de operatori de telegrafie. În Statele Unite salariile creșteau rapid iar numărul de școli de operatori creștea și el pe măsură. După care, tehnologia a avansat, a apărut telefonul și faxul și cererea de operatori a scăzut brusc, păstrându-se în limite modeste până la mijlocul secolului XX în special în marină. După 100 de ani, meseria aceasta care părea la mijlocul secolului al XIX-lea de mare viitor, a translatat într-o nișă de hobby. La fel s-a întâmplat cu meseria de low level programminer, cea cu care mi-am început drumul în ITC, care a fost repede redusă la nișă de limbajele de nivel înalt. La fel s-a întâmplat cu meseria de operator de calculator. Îmi amintesc de sălile enorme pline de perforatoare de cartele în care nu puteai intra neautorizat și nici nu vroiai să intri din cauza zgomotului de acolo.Și vă reamintesc că limbajul Fortran a apărut în 1957, adică în anul în care România devenea a șasea națiune care proiecta și construia un calculator electronic și cu doi ani înainte de a mă naște eu. În acele vremuri, programatorul era om de știință.

Specializările în IT se schimbă și evoluează repede. Iar cele din zona de pură execuție, dispar repede. Sunt sigur că meseriile de analist, arhitect și inginer software vor avea parte de viață lungă. Oarecum, chiar dacă mult automatizată, și cea de tester, pentru că ține de user experience. Va crește în importanță cea de designer de interfețe. Dar cea de programator se va reduce drastic. Din ea, se vor desprinde meserii noi cum ar fi cea de programator de ADN sau cea de programator de roboți industriali, sau cea de programator pentru inteligență artificială, până când și aici va apărea software care va automatiza programarea pură.

Supărarea pe facultățile care nu insistă pe limbaje de programare este greșită. Facultățile trebuie să pregătească oameni capabili să înțeleagă procesele din lumea reală și să le translateze în proiecte viabile și cu valoare economică. Dacă nu fac asta bine, e un motiv de supărare, dar altfel nu. Sigur, într-o industrie de outsourcing, nevoia de programatori puri crește și pe nimeni nu îl interesează ce se va întâmpla cu oamenii ăștia peste 15-20 de ani. Eu scriu aceste rânduri pentru că mă interesează. S-ar putea ca peste 20 de ani să nu mai fiu deloc. Dar mă interesează, și chiar dacă unui tânăr programator i se pare că ceea ce scriu aici este aberant, mă interesează ca peste 15-20 de ani să știu că el își va găsi de lucru într-o meserie apropiată celei pe care o practică acum, fie în propria sa companie, fie ca salariat cu un salariu cel puțin la fel de bun într-o companie de bioinformatică sau robotică sau inteligență artificială sau fabricație aditivă. Sau într-una de IT ca analist sau arhitect sau inginer software sau tester.

Nu am nimic cu industria de outsourcing, așa cum nu am avut nimic cu cea de lohn din anii 90. Ele au salvat forța demuncă dintr-o industrie care se prăbușise și au menținut interesul pentru facultățile de profil. Adică au conservat școala și forța de muncă și trebuie să le fim recunoscători antreprenorilor care au făcut asta. Dar trebuie să evoluăm! Și îmi pun mari speranțe în industria de outsourcing că va produce această evoluție și îmi pun mari speranțe în tinerii programatori că vor produce și vor fi parte a acestui proces.

Nu scriu aceste rânduri pentru a demoraliza pe nimeni și nici pentru a prevesti nu știu ce apocalipsă a programării. Pentru că programarea nu va dispărea ci se va transforma. Le scriu pentru a atrage atenția că lumea în care trăim este o lume în care trebuie să înveți în continuu, că este o lume în care trebuie să fii cu ochii pe tot ce se dezvoltă în domeniul tău și în domenii apropiate. Urmează câteva valuri majore care merită urmate: în domeniul economiei de acces, în domeniul agriculturii, educației, al sănătății sau al producției robotice, în domeniul analizei datelor mari, al metricilor sociale și al cloudului, în domeniul Internet of Things și al aplicațiilor sale în tot ce mișcă. Se ridică un nou front de lucru imens. Doar să fim pregăți pentru el. Și pentru asta, școala de toate felurile este esențială. Nu vă lăsați pradă rutinei și salariului bun de azi. Mâne rutina se va subția mult. Folosiți-vă timpul pentru a învăța în continuu. Nu așteptați ca statul să facă ceva spectaculos. Statul, ca entitate, va trece și el printr-un proces major de schimbare în deceniile care vin. Și orcum piața majoră este deja în zona de masă. Căutați oameni capabili să facă marketing și vânzări în piețele adevărate. Nu vă lăsați înghițiți de biroul la care stați acum în fața unui calculator. Creați-vă comunități, învățați să lucrați împreună și să reușiți împreună. Pentru că de când există pe lumea asta, omul a reușit numai așa: învățând, cercetând și colaborând cu alți oameni.

sursa: https://www.facebook.com/varujan.pambuccian/posts/609260295913638 via Inovat in Romania blog

Top firme de software din Cluj dupa cifra de afaceri

mai 17, 2016 Un comentariu

Cea mai mare companie de IT din Cluj – dupa cifra de afaceri – s-a dovedit a fi, anul trecut (2014) , Endava Romania, care si-a marit afacerea cu 50 de milioane de lei, fata de 2013. EBS Romania si iQuest o urmeaza indeaproape. Ziar de Cluj va prezinta TOP 18 firme de IT din Cluj, in functie de cifra de afaceri realizata. Si in 2014, marii jucatori din domeniul software s-au dovedit a fi inspirati si creativi. Companiile de IT din Cluj continua sa fie dinamice, deschizand noi birouri si facand angajari in fiecare an.

1.Endava Romania SRL a inregistrat, anul trecut, o cifra de afaceri de 165.568.878 de lei, cu o crestere substantiala, de 50 de milioane de lei, fata de 2013. Profitul societatii a fost un record anul trecut, ajungand la 30.865.526 de lei, fata de numai 6,4 milioane de lei, in 2013. Datoriile Endava au fost de 13,4 milioane de lei anul trecut.

Endava este o companie britanica de servicii si solutii IT. Angajatii Endava sunt implicati in proiecte de dezvoltare software si suport IT pentru clienti din domeniul bancar, asigurari, plati electronice, retail, telecomunicatii si media, in principal din Marea Britanie, SUA, Germania, dar si din Romania. Printre cele mai mari proiecte livrate din centrul din Cluj-Napoca se numara cel de dezvoltare software pentru Worldpay, unul dintre cei mai mari procesatori de plati din Marea Britanie, cu care Endava a semnat recent un parteneriat pe 3 ani. Un alt proiect important este cel cu trustul britanic de media Trinity Mirror. Printre proiectele derulate de Endava cu clienti la nivel local se numara implementarea unui sistem Oracle Siebel CRM din Europa de Est, pentru Banca Transilvania.

2.EBS Romania SA a avut, in 2014, o cifra de afaceri de 97.728.905 lei, in crestere cu aproape 20 de milioane de lei, fata de anul precedent. Si profitul firmei de IT a fost mai mare anul trecut, cifrandu-se la peste 13 milioane de lei, fata de 8,6 milioane de lei, inregistrat in 2013. Datoriile societatii au fost de 8,9 milioane de lei anul trecut. Compania are 400 de angajati, raportati anul trecut, si furnizeaza solutii software integrate de gestiune Enterprise Resource Planning. In afara de Cluj, EBS mai detine inca cinci filiale la Sibiu, Bucuresti, Iasi, Timisoara si Brasov. Incepand cu 2013, este parte a concernului NTT Nippon Telegraph and Telephone.

3.iQuest, infiintata de Cornelius Brody in 1998, si-a marit cifra de afaceri la 84.192.311 lei, fata de 83,9 milioane de lei, in 2013. Pofitul furnizorului de servicii IT a fost de 5,7 milioane de lei, iar datoriile de 24,5 milioane de lei. Cu aproape 400 de angajati, iQuest Technologies detine centre de dezvoltare software la Cluj-Napoca, Brasov si Sibiu.  iQuest ofera solutii si servicii pentru companii din Germania, Marea Britanie, Romania, Elvetia, Franta si Suedia si are clienti din domenii precum serviciile financiare, telecomunicatii, logistica, productie, comert, IT, farmaceutica, media, servicii postale.

4.Betfair Romania Development SRL a inregistrat, in 2014, o cifra de afaceri de 70.781.617 lei, cu o crestere de 6 milioane de lei fata de 2013. Profitul firmei a fost de 5,7 milioane de lei, in timp ce datoriile s-au ridicat la 6,2 milioane de lei.

5.Marcel Borodi a reusit sa obtina, cu firma Net Brinel, o cifra de afaceri de 79.400.875 de lei, in 2014, in crestere cu sapte milioane de lei fata de anul precedent. Profitul societatii clujene s-a cifrat la aproape 4 milioane de lei, in timp ce datoriile au fost de 21,6 milioane de lei. De peste 23 de ani in IT, societatea ofera solutii  informatice de top, prin integrarea de aplicatii si tehnologie software, hardware, echipamente de retea si servicii. Cu sediul central in Cluj-Napoca, Net Brinel are puncte de lucru in tara la Bucuresti, Oradea si Sibiu, fiind intr-o continua dezvoltare, cu o echipa de 165 de profesionisti.

6.Accenture Industrial Software Solutions SRL a avut, anul trecut, o cifra de afaceri de 56.148.275 de lei, intr-o usoara scadere fata de 2013 (cu aproape un milion de lei). Profitul furnizorului de servicii IT a fost de 1,3 milioane de lei, in timp ce datoriile se ridica la 5,8 milioane de lei.

7.Cu afaceri de 45 milioane de lei in 2013 (datele financiare pentru 2014 nu au fost inca publicate de Ministerul Finantelor), Arobs a fost infiintata de Voicu Oprean in anul 1998 si numara peste 370 de angajati. In perioada 2011-2013 societatea a fost profitabila, castigul net al Arobs apropiindu-se de 9 milioane de lei. Seful companiei a estimat, insa o crestere de 20% in 2014. Pentru acest an, Arobs se concentreaza pe dezvoltarea de produse inovatoare: monitorizarea parcurilor auto, managementul flotelor. Peste 60% din veniturile companiei sunt generate de exporturile de software in Uniunea Europeana. Cu sediul central in Cluj, compania are filiale in Republica Moldova si in Ungaria.

8. Fortech a inregistrat, in 2014, o cifra de afaceri de 49.468.383 lei, in crestere fata de anul precedent cu aproape 5 milioane de lei. Profitul s-a cifrat la 5.149.916 lei. In 2014, numarul angajatilor Fortech a ajuns la 400 de persoane.

Calin Vaduva este fondatorul colosului Fortech, membru al Clusterului IT clujean, cu peste 10 ani de experienta in dezvoltarea de software, una dintre cele mai mari companii de outsourcing, cu cea mai rapida si constanta crestere din regiune.
Un produs nou, pe care Fortech l-a dezvoltat si care urmeaza sa fie lansat online, este vreau-ceva.ro, o idee de brokeraj de servicii. Producatorii spun despre el ca nu e ceva nou, dar e inovativ pe partea de executie.

9. SoftVision a avut in 2013 (datele financiare pentru 2014 nu sunt publice) o cifra de afaceri de aprape 35 de milioane de lei. SoftVision este unul dintre cei mai mari dezvoltatori de aplicatii software din Transilvania si a inaugurat cel de-al doilea sediu din Bucuresti anul trecut ajungand in prezent la aproximativ 1.200 de angajati. Compania a  mai deschis in 2014 noi sedii in Cluj-Napoca, Timisoara, Baia Mare si Bucuresti, dar si la New York, in SUA.

10. Wolters Kluwer Financial Services  a avut o cifra de afaceri de 31.117.896 de lei. Wolters Kluwer Financial Services a ajuns in luna iunie 2015 la peste 200 de angajati, in Cluj-Napoca dezvoltand produse software pentru domeniul financiar-bancar.

11. ISDC Romania a a atins, in 2014, o cifra de afaceri de 30.245.207 lei, in timp ce profitul companiei s-a ridicat la 800.000 de lei, iar datoriile au fost de 3,7 milioane de lei.
ISDC este furnizor de servicii de tip Nearshore Outsourcing (dezvoltare si furnizare de servicii prin relocare de software) exclusiv pentru piata vest-europeana si majoritar pentru piata olandeza, pentru companii si organizatii mari si mijlocii. ISDC Romania, fondata in 1999 la Cluj-Napoca, reprezinta centrul de dezvoltare si testare software, fiind specializata in modernizarea, dezvoltarea, integrarea si mentenanta aplicatiilor customizate, esentiale oricarui tip de business.

12. Garmin Cluj SRL a avut, in 2014, o cifra de afaceri de 29.626.582 de lei, in crestere cu 9 milioane de lei fata de anul precedent. Furnizorul de servicii IT a inregistrat un profit de peste 800.000 de lei, iar datoriile s-au ridicat, anul trecut, la 2,5 milioane de lei.
Garmin Romania este membru al grupului de companii Garmin Ltd, specializat in proiectarea, realizarea si comercializarea de echipamente de navigare si comunicatii pentru aviatie si civile. Produsele Garmin cuprind aplicatii mobile pentru industria maritima, aviatie, auto sau recreativa.

Pe piata PND (Personal Navigation Devices), Garmin a lansat o aplicatie revolutionara, care preia vocea utilizatorului si o traduce in comenzi recognoscibile de catre device. Aplicatia se numeste ASR (Advanced Speech Recognition), este dezvoltata de departamentul de mobile si consta in recunoasterea si interpretarea comenzilor vocale de catre device-urile mobile. Scopul este sa nu trebuiasca sa tastezi in timp ce conduci.

13.Tora Trading Services SRL a inregistrat 20.758.673 de lei cifra de afaceri in 2014, cu peste 3 milioane de lei mai mult fata de 2013. Profitul a fost de aproape 700.000 de lei, iar datoriile societatii  au fost de 4 milioane de lei.

14. Firma de software MSG Systems Romania SRL a inregistrat o cifra de afaceri de 12.218.041 de lei anul trecut, cu o crestere de un milion de lei fata de 2013. Profitul societatii a fost de peste 2 milioane de lei, iar datoriile de 500.000 de lei. MSG Systems Romania este filiala locala a concernului german MSG Systems AG, cu clienti precum Daimler, BMW, Audi sau Vienna Insurance Group. Societatea a ajuns in prezent la trei birouri pe piata locala dupa ce a deschis, anul trecut, o filiala in Targu-Mures. in afara de biroul din Targu-Mures, compania mai detine alte doua birouri in Cluj-Na­poca si are in total 200 de angajati.

15. Uniqa Raiffeisen Software Services a avut, in 2014, o cifra de afaceri de 16.848.639 de lei.

16. Thomsons Online Benefits SRL a avut in 2014 o cifra de afaceri de 11.840.247 de lei si un profit net de 851.907 de lei. Thomsons Online Benefits este unul dintre liderii de pe piața furnizorilor de software pentru pachete de beneficii pentru angajați, la nivel mondial, cu sediul central in Londra si birouri in Singapore, Sillicon Valley si Cluj-Napoca. Inca din 2012, cand Thomsons a intrat pe piata din Romania, echipa s-a extins constant, astfel ca la sfarsitul anului 2014 a dublat spatiul de birouri disponibil, cu o investitie de peste un milion de lei.
La nivel global, Thomsons ajută companii globale precum Cisco, Samsung sau RBS sa isi maximizeze investitiile in programele de pensii si beneficii, printr-un echilibru perfect intre serviciile de consultanta, tehnologie si comunicare.  In Cluj, Thomsons ofera servicii de suport clientilor globali, atat la nivel tehnic cat si la nivel de consultanta. De asemenea, in 2013 compania a lansat in Cluj-Napoca Thomsons Academy, care reprezinta singura baza de formare si instruire pentru filialele companiei din Londra, Singapore, Cluj si Silicon Valley. Astfel, in fiecare an, aproximativ 200 de persoane nou recrutate, angajați, precum și managerii lor vin la Cluj-Napoca pentru a urma cursurile Thomsons Academy, cu scopul de a-si dezvolta abilitatile si pentru a-si construi o cariera pe termen lung in companie.

17. Evozon Systems a avut, anul trecut, o cifra de afaceri de 11.075.590 de lei, in crestere cu peste 2 milioane de lei, fata de 2013. Profitul s-a cifrat la 46.285 de lei, in timp ce datoriile se ridica la 1,9 milioane de lei, in 2014.

18. Accesa IT Consulting SRL a avut, in 2014, o cifra de afaceri de 9.760.718 lei, cu o crestere de cinci milioane fata de 2013. Profitul firmei de IT s-a ridicat la aproape 180.000 de lei, in timp ce datoriile au fost de 1,3 milioane de lei.

„Strategia noastra este sa devenim, in viitor, o companie furnizoare de servicii IT care sa discute de la egal la egal cu orice firma de acest gen din strainatate”, declara Iulian Iuga , CEO Accesa, intr-un interviu acordat Ziar de Cluj.

19. ArtSoft Consulting a avut, anul trecut, o cifra de afaceri de 9.273.441 de lei, in crestere fata de 2013 cu aproape un milion de lei. Compania cu 100 de angajati a inregistrat un profit de aproape 400.000 de lei, iar datoriile se ridica la 2,4 milioane de lei.
ArtSoft este o firma care ofera servicii software specializate pentru contabilitate, gestiunea stocurilor si aprovizionare, distributie, managementul productiei, serviciilor si proiectelor precum si solutii complete privitoare la personal si salarizare.

20. NetMatch SRL, companie de software olandeza, cu sedii in Olanda, Cluj-Napoca si Amsterdam, a avut anul trecut o cifra de afaceri de 7.813.217 lei. Profitul societatii s-a ridicat la 2,5 milioane de lei, in timp ce datoriile au fost de 255.000 de lei.

21. BG Soft SRL a avut, in 2014, o cifra de afaceri de 6.145.970 de lei. Profitul a fost de 900.000 de lei, iar datoriile au fost de 300.000 de lei.

Sursa: http://www.ziardecluj.ro/top-21-firme-de-it-din-cluj-endava-ebs-si-iquest-au-avut-cele-mai-mari-cifre-de-afaceri-2014 via Inovat in Romania

 

Diferenta intre un informatician si un teolog


Cum faci diferenta intre un informatician si un teolog? Ii pui sa citeasca cuvantul „scripturi”.

diferenta_teolog_informatician

Sursa: Sursa: http://blog.innovated.ro/2016/05/04/diferenta-intre-un-informatician-si-un-teolog/

Ajutoare pentru bogatii din IT. Status 2015

februarie 23, 2016 Lasă un comentariu

In conditiile in care filmele de IT se plang de faptul ca piata nu le asigura suficient de multi absolventi pentru a-si asigura cresterea naturala, vine si statul roman cu subventii pentru companiile care se angajeaza sa creeze un anumit numar de joburi in domeniu si sa-si dezvolte business-ul.

Iata mai jos lista celor 15 beneficiari, multinationale in mare parte cu mii sau zeci de mii de angajati. Doar doua exceptii din piata locala.

Desi matematic 10 firme x 500 locuri de munca = 50 fime x 100 locuri de munca = 500 firme x 10 locuri de munca, din punct de vedere business nu e acelasi lucru. Statul a preferat sa aloce acesti bani unor pesti mari, unde verificarea implementarii programului, colectarea taxelor si impactul mediatic si politic a fost mult mai mare.

Numai ca prin abordarea 10×500 a ajutat cu bani de la buget la consolidarea operatiunilor din Romania ale acestor firme gigant, care in putine cazuri fac inovatie in centrele de servicii de la noi.  Printr-o abordare de tip 500×10 ar fi ajutat la dezvoltarea firmelor mici cu prodse proprii, startupuri, ducand in cativa ani la consolidarea acestui segment si la potentiala aparitie a mai multor idei si produse inovatoare.

Mai jos articolul original din ZF.

firme_it_ajutoare_de_stat_2015

Ministerul Finanţelor a plătit până la finele anului trecut ajutoare de stat de 12 mil. euro din cele 112 mil. euro aprobate pentru proiectele depuse de 15 companii în anii 2013 şi 2014.

Cele 15 companii care au primit de la Ministerul finanţelor Publice (MFP) în anii 2013 şi 2014 ajutoare de stat pentru a crea locuri de muncă care să presupună utilizarea de noi tehnologii înfiinţaseră la finele anului trecut 4.174 de joburi din cele 5.149 asumate conform unui raport publicat de MFP în legătură cu stadiul de implementare a finanţărilor aprobate prin HG 797 pe anul 2012. Cea mai mare parte a companiilor care au luat finanţare sunt subsidiare ale unor giganţi globali din industrii precum telecom, servicii de IT sau software, care au folosit pachetul de “stimulente” pentru a extinde sau crea centrele de servicii sau de dezvoltare de soft din România.

Un număr de patru companii din cele 15 finalizaseră la finele anului 2015 planul asumat de creare de noi locuri de muncă: Endava, Orange Services, SCC Services şi Luxoft, conform sursei citate.

Sursa: ZF via Inovat in Romania

Topul firme de software din Romania 2015

februarie 8, 2016 Lasă un comentariu

Un top 10 al firmelor de software din Romania dupa numarul de angajati declarati la sfarsitul anului 2014, prezentat de Capital. Din articol reiese aceeasi „ingriorare” a angajatorilor – ca nu sunt destui absolventi –  ceea ce e doar partial adevarat. Un surplus de angajati ar pune presiune pe salariile mereu in crestere din domeniu.

Numărul specialiştilor din industria de software și servicii IT este în creştere în ţara noastră, însă cel al absolvenților de la specializările cu profil tehnic este prea mic în comparație cu cererea de pe piață.

Legat de numele mari din lista de mai jos, e de mentionat ca in cazul multora dintre ele valorile mentionate nu reprezinta specialisti IT/programatori, ci numarul total de angajati (incluzand angajati call center, servicii de outsourcing non tehnice (de ex financiare), personal administrativ). Valorile totale pot fi si de c

Articolul original integral mai jos:

 «Căutăm programatori şi specialişti IT». Anunţul acesta se găseşte pe majoritatea platformelor de joburi. România are aproximativ 230.000 de specialişti în domeniul tehnologiei informaţiei şi telecomunicaţiilor, conform datelor Oficiului European de Statistică, în creştere de la 186.000 de persoane. Aceştia aveau, în anul 2014, o pondere de 2,7% în totalul forţei de muncă, adică un nivel mai mare decât în Italia, Portugalia sau Grecia. Cea mai mare pondere a specialiştilor în IT&C în totalul forţei de muncă se înregistra în Finlanda (6,7%) şi Suedia (6,0%), urmate de Luxemburg (5,1%), Estonia şi Olanda (ambele cu 5%). Cu toate acestea, reprezentanţii Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii (ANIS), consideră că industria ar putea creşte şi mai mult dacă ar exista mai mulţi absolvenţi cu profil tehnic. Principalul factor care blochează dezvoltarea mai rapidă a industriei românești de software este disponibilitatea resurselor umane. Numărul absolvenților de la specializările cu profil tehnic este prea mic în comparație cu cererea de pe piață, iar competențele lor sunt limitate la ceea ce pot asimila în timpul cursurilor universitare. „Companiile anunță constant intenții de angajare pentru perioade scurte spre medii (1-3 ani). Dacă luăm în considerare doar aceste anunțuri publice, estimările pentru anul viitor, de exemplu, depășesc 5.000 de noi poziții deschise, doar în companiile mari. Foarte probabil ca numărul final să se apropie de 9.000-10.000,” spune Valerica Dragomir, director executiv ANIS.

Având în vedere că numărul specialiştilor nu acoperă cererea, companiile oferă angajaţilor pachete întregi de beneficii pentru a atrage şi a reţine angajaţii buni. Astfel pe lângă salariu, angajaţii primesc abonamente la sală, au acces la camere de relaxare, de jocuri, beneficiază de mese gratuite, cursuri de dezvoltare personală etc.

tabel_1

Concurenţă mare

Cel mai mare angajator din industria de software şi servicii IT, raportat la numărul de angajaţi pe care îi avea în România la finele anului 2014 este Oracle România, următoarele locuri fiind ocupate de IBM şi HP Enterprise. În 2013, HP deţinea primul loc cu centrul său Global eBusiness Operations Centre (GeBOC) din Pipera, unde lucrau aproape 3.000 de angajaţi. Anul trecut, compania americană s-a rupt în două enităţi, HP Enterprise şi HP Inc. HP Inc România are 1.200 de angajaţi, iar HP Enterprise este împărţită la rândul ei în două, HP România şi HP GeBOC, care împreună au 1.600 de angajaţi. Chiar şi aşa numărul adunat al HP în România nu trece de 2.800 de persoane. Cele mai căutate posturi sunt cele de programatori, astfel încât cel care cunoaşte cel mai banal limbaj de programare are şansa să obţină un post bun, având în vedere că în cadrul companiilor li se oferă posibilitatea de a se specializa. Un fenomen care ia amploare însă este cel al programatorilor freelanceri care nu vor să fie legaţi de un birou anume. Aproape jumătate dintre specialiştii în resurse umane (46%) se aşteaptă ca, până în anul 2020, cel puţin 20% din forţa lor de muncă să fie formată din angajaţi temporari, conform unui raport PwC.

Piaţa muncii este în schimbare

Se estimează că piaţa muncii internconectate, formată din platforme de networking profesional, platforme de freelancing şi platforme globale de teleconferinţă, însumează la momentul actual doar 2% din totalul pieţei de recrutare. „Contractarea serviciilor este preferabilă contractelor de muncă cu normă întreagă în multe situaţii, datorită flexibilităţii, autonomiei şi controlului pe care îl oferă. Lumea foloseşte din ce în ce mai mult tehnologia pieţei muncii interconectate pentru a decide unde, când şi pentru cine lucrează. Şi în România vedem o creştere a interesului pentru munca interconectată. Din ce în ce mai mulţi români cu abilităţi IT sunt prezenţi pe platformele globale de tip freelance şi ne aşteptăm ca numărul lor să crească“, spune Ionuţ Simion, Country Managing Partner, PwC România.

48,2% din specialiştii IT din România au vârsta mai mică de 35 de ani

Sursa: Capital via Inovat in Romania

Elevul antreprenor

februarie 1, 2016 Lasă un comentariu

Un articol/interviu din ZF despre un tanar antreprenor din domeniul IT. Despre ultima lui afirmatie din articol cum ca „Programatorii sunt ca nişte mun­citori, însă nu lucrează pe şantier, ci pe calculator“, poate alta data, intr-un post dedicat. Pe masura ce va mai creste si va scrie mai multe aplicatii, va realiza ca sub termenul general de „programator” sau „softist” se ascund multe specializari / competente / roluri, nu neaparat tehnice si ca asemanarea e totusi fortata.
zf_live
Mihai Zinculescu, elev în clasa a XI-a la Colegiul Naţional „Grigore Moisil“ din Bucureşti, a lansat anul trecut aplicaţia mobilă „Cum se scrie?“ pentru a veni în ajutorul celor care au dubii în folosirea anumitor cuvinte din limba română, în prezent aceasta având în total peste 56.000 de descărcări.
„Povestea mea cu IT-ul a început când eram în clasa a II-a, de atunci aplicatieaplicatie AndroidAplicatie androidadunt pasionat de tot ce înseamnă infor­matică. Am vrut să fac o aplicaţie care să ne spună care este forma corectă a cuvintelor şi de ce. Acum îmi administrez firma de aplicaţii şi creare de siteuri la şcoală în pauze“, a spus Mihai Zinculescu în cadrul emisiunii ZF Live.
Chiar dacă aplicaţia nu a fost gândită ca o afacere, el a lansat-o pe platforma mobilă iOS la preţul de un euro şi gratuit pe platforma Android. „Pe iOS a costat un euro, însă după aproximativ zece mii de descărcări am lăsat-o la liber“, a completat Zin­cu­lescu. În primele trei zile de la lansare, aplicaţia a fost decărcată de 20.000 de ori, ajungând la 56.000 de des­cărcări de pe terminalele An­droid. „De atunci avem 100-200 de descărcări pe zi“.
Lucrând la proiectul „Cum se scrie? “, Zinculescu a descoperit însă că nu există coduri CAEN pentru dezvoltarea de aplicaţii.
„În România nu este reglementat modul în care o aplicaţie poate fi construită sau vândută. Nu există coduri CAEN pentru dezvoltarea de aplicaţii“.
Tânărul antreprenor nu s-a limitat însă doar la aplicaţia mobile şi la câteva luni de la lansarea acesteia a creat şi pagina de Facebook „Cum se scrie?“ şi apoi şi platforma web cu acelaşi nume.
„Am scris diverse articole legate de problemele pe care le ridică limba română, avem chiar şi un roboţel care conjugă ce verbe vrem, un dex care filtrează mai bine rezultatele şi un joculeţ cu aproximativ 150 de întrebări legate de acelaşi subiect“.
Din banii obţinuţi din descărcările aplicaţiei de pe iOS, el a menţionat că a plătit taxe, iar restul i-a investit în platforma online.
Mihai Zinculescu a lansat şi „Alege deştept“, o aplicaţie la care s-a gândit încă din 2011, cu scopul de a uşura munca celor care vor să cumpere un lucru, dar nu sunt siguri că fac alegerea corectă. Spre exemplu, dacă cineva vrea să îşi cumpere o casă şi a găsit trei sau patru variante, poate intra în aplicaţie, poate selecta anumite criterii, precum preţul, suprafaţa, distanţa faţă de centrul oraşului sau faţă de piaţă şi poate afla care este apartamentul ce corespunde cerinţelor sale. „Fiecare om are propriile criterii după care alege produsul, iar după ce le introduce în aplicaţie, aceasta îi spune care este soluţia optimă raţională.“
Aplicaţia „Alege deştept“ costă 10 euro şi poate fi descărcată atât de pe Android, cât şi de pe iOS. Mihai Zinculescu a construit aplicaţia în PHP şi SQL, iar pentru partea de client a folosit Java Script.
„Lumea aplicaţiilor este în plină creştere. Desktopurile sunt în descreştere, iar dispozitivele mobile în creştere“.
În prezent el este web developer şi project manager, iar când va termina liceul, Mihai Zinculescu va merge la Facultatea de Automatică din cadrul Universităţii Politehnice din Bucureşti.
„Programatorii sunt ca nişte mun­citori, însă nu lucrează pe şantier, ci pe calculator“.