Arhiva

Posts Tagged ‘antreprenoriat IT’

Elevul antreprenor

februarie 1, 2016 Lasă un comentariu

Un articol/interviu din ZF despre un tanar antreprenor din domeniul IT. Despre ultima lui afirmatie din articol cum ca „Programatorii sunt ca nişte mun­citori, însă nu lucrează pe şantier, ci pe calculator“, poate alta data, intr-un post dedicat. Pe masura ce va mai creste si va scrie mai multe aplicatii, va realiza ca sub termenul general de „programator” sau „softist” se ascund multe specializari / competente / roluri, nu neaparat tehnice si ca asemanarea e totusi fortata.
zf_live
Mihai Zinculescu, elev în clasa a XI-a la Colegiul Naţional „Grigore Moisil“ din Bucureşti, a lansat anul trecut aplicaţia mobilă „Cum se scrie?“ pentru a veni în ajutorul celor care au dubii în folosirea anumitor cuvinte din limba română, în prezent aceasta având în total peste 56.000 de descărcări.
„Povestea mea cu IT-ul a început când eram în clasa a II-a, de atunci aplicatieaplicatie AndroidAplicatie androidadunt pasionat de tot ce înseamnă infor­matică. Am vrut să fac o aplicaţie care să ne spună care este forma corectă a cuvintelor şi de ce. Acum îmi administrez firma de aplicaţii şi creare de siteuri la şcoală în pauze“, a spus Mihai Zinculescu în cadrul emisiunii ZF Live.
Chiar dacă aplicaţia nu a fost gândită ca o afacere, el a lansat-o pe platforma mobilă iOS la preţul de un euro şi gratuit pe platforma Android. „Pe iOS a costat un euro, însă după aproximativ zece mii de descărcări am lăsat-o la liber“, a completat Zin­cu­lescu. În primele trei zile de la lansare, aplicaţia a fost decărcată de 20.000 de ori, ajungând la 56.000 de des­cărcări de pe terminalele An­droid. „De atunci avem 100-200 de descărcări pe zi“.
Lucrând la proiectul „Cum se scrie? “, Zinculescu a descoperit însă că nu există coduri CAEN pentru dezvoltarea de aplicaţii.
„În România nu este reglementat modul în care o aplicaţie poate fi construită sau vândută. Nu există coduri CAEN pentru dezvoltarea de aplicaţii“.
Tânărul antreprenor nu s-a limitat însă doar la aplicaţia mobile şi la câteva luni de la lansarea acesteia a creat şi pagina de Facebook „Cum se scrie?“ şi apoi şi platforma web cu acelaşi nume.
„Am scris diverse articole legate de problemele pe care le ridică limba română, avem chiar şi un roboţel care conjugă ce verbe vrem, un dex care filtrează mai bine rezultatele şi un joculeţ cu aproximativ 150 de întrebări legate de acelaşi subiect“.
Din banii obţinuţi din descărcările aplicaţiei de pe iOS, el a menţionat că a plătit taxe, iar restul i-a investit în platforma online.
Mihai Zinculescu a lansat şi „Alege deştept“, o aplicaţie la care s-a gândit încă din 2011, cu scopul de a uşura munca celor care vor să cumpere un lucru, dar nu sunt siguri că fac alegerea corectă. Spre exemplu, dacă cineva vrea să îşi cumpere o casă şi a găsit trei sau patru variante, poate intra în aplicaţie, poate selecta anumite criterii, precum preţul, suprafaţa, distanţa faţă de centrul oraşului sau faţă de piaţă şi poate afla care este apartamentul ce corespunde cerinţelor sale. „Fiecare om are propriile criterii după care alege produsul, iar după ce le introduce în aplicaţie, aceasta îi spune care este soluţia optimă raţională.“
Aplicaţia „Alege deştept“ costă 10 euro şi poate fi descărcată atât de pe Android, cât şi de pe iOS. Mihai Zinculescu a construit aplicaţia în PHP şi SQL, iar pentru partea de client a folosit Java Script.
„Lumea aplicaţiilor este în plină creştere. Desktopurile sunt în descreştere, iar dispozitivele mobile în creştere“.
În prezent el este web developer şi project manager, iar când va termina liceul, Mihai Zinculescu va merge la Facultatea de Automatică din cadrul Universităţii Politehnice din Bucureşti.
„Programatorii sunt ca nişte mun­citori, însă nu lucrează pe şantier, ci pe calculator“.
Reclame

Potentialul industriei IT din Romania

septembrie 30, 2013 Un comentariu

inovatia in IT - solutie romaneascaO parte dintr-un articol al lui Bogdan Putinca ( fost owner IP Devel, actualmente ENEA) despre industria IT din Romania.

Au rămas puţine firme de IT independente în România. Ţintele de achiziţie au cam fost cumpărate. Au mai rămas câteva stele – mari sau foarte mari. Dar despre cei mici şi foarte mici, care să formeze noul val al IT-ul românesc, nu prea am mai auzit în ultimii cinci ani. Pentru că sunt puţini oameni în România care să creadă atât de tare într-o idee, să reinventeze roata mai bine sau să aibă suficienţi bani de investit încât să zică „eu pot să o fac mai bine”. Multe idei cred că se zbat în anonimat. Sau poate îşi găsesc un investitor sau doi care să tragă de ele un pic. Să le crească. Şi să încerce să le dea aripi.

Personal, cred că e foarte greu să mai reuşeşti în industria de IT românească, cu o idee nouă. Pentru că e prea scump şi pentru că idei noi nu prea mai sunt. Ceea ce cred însă că se poate face, şi chiar cu şanse bune de reuşită, este să utilizăm potenţialul imens al inteligenţei româneşti – ca naţie suntem probabil printrei cei mai buni „problem solver„-i din lume, pentru a creea concepte de cercetare. Aşa numitul R&D. Cu aceste concepte, care nici măcar nu costă foarte mult să le produci, se poate merge după finanţare „în afară„. Pentru că acolo sunt bani. Se pot construi firme şi afaceri care să pună la masă resursele foarte bine pregătite cu capitalul necesar. Se poate construi o industrie de IT bazată pe inteligenţă. Nu pe costuri mici sau PFA-uri care fentează taxele. De ce nu ar fi România un centru de excelenţă şi inovaţie în IT?

E suficient doar să canalizăm o parte dintre bugetele generoase pe care statul încă le alocă pentru sprijinirea industriei locale de IT, dar care sfârşesc în proiecte inutile şi călătorii fără rezultate în cine ştie ce colţ al lumii, pentru a încuraja generaţia tânără să gândească şi să-şi pună în aplicare ideile într-un mediu care să sprijine şi să faciliteze inteligenţa şi creativitatea.

Mai este loc pe piaţa românească de IT. Dar nu pentru importatori de cutii sau call centere. Ci pentru valoare adevărată.

Busteni software

iunie 5, 2013 Lasă un comentariu

busteni softwareDin categoria „aceste cuvinte ne doare”,  tema „busteni software” – o realitate durereroasa – este adusa din nou in actualitate de un manager de firma IT romaneasca. Subiecte desbatute si de mine anul trcute in Palmasi software sauEast by Southeast.

Romania faciliteaza setup-ul afacerilor de tip call-center / centre globale de servicii/suport, care au valoare adaugata mica in defavoarea firmelor locale de IT cu produse porprii si valoare adaugata mare. „Este la fel ca în industria lemnului – vindem materia primă, vindem lemnul, nu mobila.”

Spre deosebire de industria lemnului, unde materia prima se epuizeaza cu consecinte dramatice pentru tara, serviciile de acest gen au alte riscuri: cate de repede si de usor vin, tot asa pleaca.

România ar trebui să sprijine dezvoltarea companiilor IT locale, care au produse proprii cu valoare adăugată mare pe care le pot vinde în străinătate şi nu deschiderea de centre de suport ale multinaţionalelor, dacă îşi propune să nu rămână în urmă faţă de ţările din jur şi să înregistreze o rată mai mare de creştere economică, declară Cătălin Păunescu, managing director şi acţionar majoritar al Star Sto­rage, furnizor local de soluţii IT cu afaceri de 22,5 mil. euro în 2012.

„Am analizat schemele de ajutor de stat, de clustere, dar acestea sunt facilităţi oferite multinaţionalelor ca să facă în România servicii de valoare mică cu un număr mare de oameni. O mare problemă este faptul că – vorbind de zona tehnologică – se investeşte foarte mult în servicii cu valoare adău­gată mică, de tipul call centerelor, a centrelor de suport globale. Este la fel ca în industria lemnului – vindem materia primă, vindem lemnul, nu mobila. Pentru a avansa eu cred că este nevoie de companii locale puternice de IT“, a spus Păunescu.

Ţări ca Republica Moldova, în care statul are un plan pe care îl şi execută în domeniul IT&C, o vor lua înaintea României, unde „de zece ani auzim numai propagandă, nici măcar marketing pe zona de IT&C, dar pe zona de execuţie nu se întâmplă nimic“, a adăugat Păunescu. „Viteza cu care se mişcă lucrurile în alte părţi este incomparabilă cu ceea ce se întâmplă în România.“