Arhiva

Posts Tagged ‘email’

Utilizare tehnologie cloud computing – preluare

aprilie 8, 2012 Lasă un comentariu

Am citit un articol din DailyBusiness despre utilizarea serviciilor de cloud computing atat de catre companii, cat si pe segmentul consumer. Cloud computing e la mare moda de vreo 2-3 ani si va avea o evolutie de-a dreptul exploziva pana in 2015:

Tehnologia cloud computing ocupa la ora actuala un loc central in strategia departamentelor de IT ale marilor companii si este adoptata din ce in ce mai mult si de utilizatorii obisnuiti. Care sunt principalele avantaje ale cloud computing, dar si principalele temeri ale utilizatorilor ?

Tehnologia cloud computing a patruns deja puternic in mediul de afaceri, unde companiile sunt motivate de avantajele in ceea ce priveste costurile si eficienta noii tehnologii, dar si in mediul consumer IT, unde este folosit cel mai mult pentru servicii de tip e-mail, foto (de la site-uri de stocare pentru fotografii profesioniste la pozele stocate in retelele sociale), agenda de contacte, streaming de filme sau audio. 

Potrivit unui studiu efectuat la nivel global de KPMG, 65% dintre consumatori stocheaza date in cloud, in principal pentru e-mail (81%), fotografii (74%) si contacte (61%). In ceea ce priveste mediul de afaceri, 81% din companii au implementat deja cloud computing sau au inceput sa o faca.

Nume mari ca Apple, Amazon sau Google pun deja la dispozitia utilizatorilor servicii cloud ce se bucura de o popularitate crescuta. 

Printre aplicatiile tehnologie cloud folosite deja de o mare parte a utilizatorilor privati se numara servicii precum editare foto-video, traducere, redactare si editare de texte, prezentari sau grafice, jocuri video, stocare si difuzare de muzica sau filme sau fotografii pe mai multe dispozitive. 

Pentru mediul de afaceri, cloud-ul ofera aplicatii mai complexe precum stocarea unor mari cantitati de date, inchiererea capacitatii de calcul si implicit reducerea investitiilor in departamentul IT. 

Securitatea si confidentialitatea datelor sunt printre principalele ingrijorari ale utilizatorilor in ceea ce priveste utilizarea unor servicii bazate pe cloud computing, potrivit studiului KPMG. 

Temerile in ceea ce priveste securitatea sunt fundamentate pe faptul ca informatiile date confidentiale ale companiei sau individului sunt stocate pe un server ce poate fi accesat prin intermediul Internetului si nu pe propria unitate de calcul. 

Totusi, dezvoltatorii tehnologiilor cloud promit solutii de securitate precum criptarea datelor, back-up pe mai multe echipamente pentru a preveni pierederea datelor sau existenta unor servere interconectate. 

Conceptul cloud computing implica existenta unei retele de servere ce furnizeaza utilizatorilor spatiu de stocare, putere de calcul sau programe, totul prin dispozitivele obisnuite de navigare pe Internet. Astfel, aplicatiile de computer sunt executate online, nu pe propriul dispozitiv, fie el PC, tableta sau statie de lucru.

Avantajul cloud computing este ca reduce nevoia de investitii in aparatura si medii de stocare, simplifica si eficientizeaza procesele efectuate atat in mediul privat cat si in mediul de afaceri. 

Potrivit unui studiu Cisco, traficul cloud global va creste de 12 ori pana in 2015, iar peste 50% din volumul de lucru al centrelor de date se va derula prin tehnologii cloud pana in 2014.

Doua lumi diferite si o mare oportunitate

martie 26, 2012 Lasă un comentariu

Din punctul de vedere al industriei software schimbarea regimului din 1989 a venit exact la momentul oportun.

Prima lume: industria IT in occident

in 1990 occidentul (si mai ales Statele Unite) avea o experienta de 30-40 de de ani in industria IT si pe baza standardelor si concurentei realizase la acea vreme PC-uri relativ performante, bazate pe microprocesorul Intel 80386 (i486 tocmai se inventase). De asemenea, multe sistemele de operare si toate limbajele de programare au plecat din universitati de mare calibru si au fost preluate de multe companii private, in versiuni comerciale imbunatatite.

Anii 60-70 au reprezentat perioada mainframeurilor – care costau enorm si aveau putere de calcul foarte limitata si pe care putine institutii si le permiteau.

Daca pana la acel moment IT-ul era si in occident o curiozitate care se desfasura in  universitati si in cateva companii de hardware/software, aparitia PC-ului in la inceputul anilor ’80 a revolutionat pur si simplu industria calculatoarelor si indirect dezvoltarea de software. Astfel, numai in decursul anului 1982 numarul de PC-uri creste de la 1 milion al 5.5 milioane. Revolutia a fost sustinuta si de dezvoltarea fata precedent a industriei semiconductorilor marcata in ’78 de apartitia procesorului Intel 8086, urmat in ’82 de 80286 si in ’86 de 80386. Momente cheie:  august 1981 – aparitia IBM personal PC /AT ca standard de compatibilitate si 1984 – apartitia Apple Macintosh – primul PC cu mouse si interfata grafica complexa.

In tabelul de mai jos, preluat de pe etforecasts.com vedem ca cea mai spectaculoasa crestere procentuala a numarului de calculatoare, respectiv de utilizatori s-a produs in perioada 1980-1990.

Table 1.1   US and Worldwide Computers-in-Use Growth
1980 1985 1990 1995 2000 2005 2010 2015 2020
USA:
Computers-in-Use (#M) 3.1 22.2 51.3 90.2 184 244 306 380 465-485
5-year Growth (%) 60.2 48.6 18.3 11.9 15.3 5.8 4.6 4.4 4.1-5.0
Computers-in-Use Share (%) 64.8 61.6 48.9 37.9 33.3 25.6 20.2 16.3 13-14
Computers-in-Use/1,000 People (#) 13.4 93.0 205 338 652 823 987 1,168 1,365-1,420
Worldwide:
Worldwide Computers-in-Use (#M) 4.8 36.0 105 238 552 950 1,514 2,324 2,995-3,120
5-year Growth (%) 64.4 49.6 23.9 17.8 18.3 11.5 9.8 8.9 5.2-6.1
WW Computers-in-Use/1,000 People (#) 1.07 7.40 20.0 41.8 90.4 147 239 321 390-410

Evolutia software-ului a fost la fel de spectaculoasa: Dupa aparitia UNIX si a primelor limbaje de porgramare FORTRAN, LISP, COBOL in anii ’50, la inceputul anilor ’70, odata cu aparitia ARPANET se pun bazele protocoalelor de comunicatie peste viitorul Internet, precum si a tool-urilor de conectare (TCP, TCP/IP, telnet, ftp, email, Ethernet). Tot la inceputul anilor ’70 apar si limbajele de programare „moderne”: C, Pascal, urmate de limbajele de programare obiectuala: C++, ADA. Sistemele de operare cu interfata grafica pentru PC-uri Windows si Mac OS se dezvolta si ele in acord cu cererea din noua piata, calculatorul incetand sa mai fie un tool al initiatilor.

La sfarsitul anilor ’80 ca industia IT occidentala era la sfarsitului copilariei.

A doua lume: industria IT in Romania comunista

Pe de alta parte, industria locala era incremenita in proiecte interne, de productie de minicalculatoare si PC-uri, cu aplicatii rudimentare din zona economica. La noi, domeniul IT era reprezentat in universitati, in special institulele politehnice si ITC (Institutele de tehnica de calcul). De asemenea, marile intreprinderi comuniste aveau centre de tehnica de calcul unde in general erau instalate si folosite calculatoare de productie romaneasca. Actorii principali din universitati si din centrele de calcul au jucat un rol important dupa 90 in dezvoltarea industiei.

Productia interna de calculatoare a fabricat sistemele tip IRIS, Felix, Coral (in anii 70-80). Utilizarea lor era de uz intern si se facea de catre aceeiasi actori ai domeniului IT mentionati mai sus: centrele de calcul ale marilor fabrici comuniste, respectiv universitatile. La sfarsitul anilor 80, inceputul anilor 90, s-a dezvoltat si piata de calculatoare personale romanesti, prin seria HC. Probabil ca unii isi mai amintesc sistemele HC 91 sau HC 95, cu programe pe memorie externe, de tip caseta audio.

Oportunitatea

Pana acum am prezentat doua lumi total diferite, nu-i asa? Ce le-a facut sa devina una singura dupa aproximativ 10-15 ani? Exact perioada in care s-au produs revolutiile din ’89 in Europa de est.

Daca schimbarea regimului comunist (si deschiderea spre piata IT occidentala) ar fi survenit cativa ani mai tarziu, industria locala ar fi pierdut momentul, ramanand incremenita in redescoperirea rotii, in timp ce in occident se pe langa revolutia hardware avea loc si o dezvoltare fara precedent a sistemelor de operare pentru PC-uri, a aplicatiilor software, dar mai ales a limbajelor de programare si a Internetului.

Diferentele ar fi devenit astfel foarte mari, atat tehnologic cat si business si conceptual incat at fi fost greu daca nu imposibil de recuperat. Romania urma patternul Coreei de Nord (izolare totala / interzicere a oricarei tehnologii occidentale) nu al Chinei. Schimbarea de regim in Romania a permis asimilarea in timp relativ scurt scurt a rezultatelor unei muncii de 40 de ani a occidentului, la scurt timp dupa ce aceasta incepea sa-si arate roadele.

Pe de alta parte, daca schimbarea ar fi survenit cativa ani mai devreme, realizarile tehnologice nu ar fi avut asa mare impact in constiinta tinerilor de 12-18 ani la acea varsta, si probabil ca nu s-ar fi declansat interesul crescut pentru acest domeniu. Doresc sa amintesc deschiderea extraordinara spre domeniul IT care se facea la inceputul anilor ’90 in licee, crearea primelor retele locale, in general cu sisteme donate de unitati de invatamant omologe din occident.

Acest moment a facilitat dezvoltarea interesului pentru acest domeniul IT in randul tinerilor de scoala si liceu si crearea unei culturi a programarii software. Combinata cu background-ul matematic bun asigurat de sistemul de invatamant preuniversitar si de gandirea logica, specifica europenilor,  au creat in Romania un excelent profil de dezvoltator de software, care a contribuit la dobandirea renumelui de buni programatori de mai tarziu.