Inainte de bit a fost Alan Turing

Am citit recent in cartea „Istoria codurilor secrete” de Laurent Joffrin cateva informatii inedite despre Alan Turing, un britanic ce a trait in prima jumatate a secolului 20 (1912-1954) si care este considerat parintele informaticii moderne.

Dumnealui era un excentric din toate punctele de vedere, asa cum aproape toate geniile sunt: era pasionat de matematica de alergat si de povesti pentru copii. Cand spun pasionat, I mean it.

La pubertate nu mai avea de la cine sa invete matematica, la 16 ani frunzarea teoriile relativitatii ale lui Einstein, la 18 ani este acceptat la Cambridge, unde pe durata anilor ’30 isi concepe teoriile despre algoritmi si masini programabile care sa execute operatii simple cu viteze fantastice.

In legatura cu alergatul, uneori maratonul nu-i era de ajuns. A ramas celebra o situatie cand, cadru universitar fiind, a alergat 80 de kilometri pana la o conferinta stiintifica unde a ajuns intr-o stare nu tocmai buna pentru un speech. Nu prea risipea banii pe bilete de tren.

Povestile pentru copii il fascinau – nu rata niciodata emisiunea zilnica de la radio –  si se spune ca avea o slabiciune deosebita pentru desenul animat „Alba ca Zapada” (proaspat aparut pe ecrane pe vremea lui)  pe care l-a vazut la un moment dat de 40 de ori la rand (aia da testare).

Contributia lui la razboi se face cu pixul, sau mai exact cu mintea. Germanii inventasera masina de criptare „Enigma” pe care ei o considerau infailibila, ceea ce si era atata timp cat nu cunosteai cheia de criptare. Cheia, ca si in algoritmii moderni de criptografie se schimba pe baza unui protocol cunoscut de partile implicate in comunicatie (germanii in cazul de fata).

Englezii aveau de asemenea niste masini care generau potentiale chei valide pentru decriptare. Armate uriase de operatori lucrau la decodificari pe baza incercarii diverselor chei, insa rezultatele erau contraproductive, de multe ori mesajul decriptat nemaifiind util datorita invechirii informatiei, el referindu-se la evenimente deja intimplate. Turing da „reteta” de construire a unei masini automate care sa permita verificarea aproape in timp real a validitatii cheilor, realizand astfel decriptarea mesajelor si castigarea razboiului de catre Aliati.

In 1943 Turing a construit Colossus – primul calculator electronic digital pentru decriptarea codurilor germane, iar in 1945-1946 contribuie la prototipul masinii de calcul numite Automatic Computing Engine (ACE), realizata fizic cativa ani mai tarziu.

Pe langa excentricitatile mentionate mai sus dl. Turing mai avea una: era homosexual, de la care i s-a si tras caderea in dizgratie si indirect moartea intr-o Anglie atat de conservatoare ca cea din anii ’50. Cand e deconspirat (1952) este eliminat din toate functiile pe care le ocupa, e anchetat dar nu e condamnat, fiind obligat sa urmeze un tratament hormonal.

Cazut in dizgratie si ocolit de toti se sinucide in 1954. Nici un oficial britanic nu participa la inmormantare, cu toate ca prin munca lui criptanalitica avut un rol important in castigarea razboiului. Reabilitarea lui incepe dupa anul 1970.

Ideile lui au fost unice si cu adevarat revolutionare in acea perioada, punerea lor in practica fiind catalizata si de criticitatea razboiului. Daca nu ar fi fost acest domn si tot acest context de imprejurari favorabile nasterii primelor masini de calcul automate, probabil ca s-ar fi intarziat cativa ani buni evolutia acestei stiinte. Poate inca 10-15 ani s-ar fi mai programat la lumina lumanarii.

Cam ciudat parinte are stiinta asta a informaticii, totusi nu-i asa? Ce sa mai zicem de copiii ei 😉

Mai multe detalii despre Alan Turing gasiti evident pe Wikipedia 😉