Ajutoare pentru bogatii din IT. Status 2015

In conditiile in care filmele de IT se plang de faptul ca piata nu le asigura suficient de multi absolventi pentru a-si asigura cresterea naturala, vine si statul roman cu subventii pentru companiile care se angajeaza sa creeze un anumit numar de joburi in domeniu si sa-si dezvolte business-ul.

Iata mai jos lista celor 15 beneficiari, multinationale in mare parte cu mii sau zeci de mii de angajati. Doar doua exceptii din piata locala.

Desi matematic 10 firme x 500 locuri de munca = 50 fime x 100 locuri de munca = 500 firme x 10 locuri de munca, din punct de vedere business nu e acelasi lucru. Statul a preferat sa aloce acesti bani unor pesti mari, unde verificarea implementarii programului, colectarea taxelor si impactul mediatic si politic a fost mult mai mare.

Numai ca prin abordarea 10×500 a ajutat cu bani de la buget la consolidarea operatiunilor din Romania ale acestor firme gigant, care in putine cazuri fac inovatie in centrele de servicii de la noi.  Printr-o abordare de tip 500×10 ar fi ajutat la dezvoltarea firmelor mici cu prodse proprii, startupuri, ducand in cativa ani la consolidarea acestui segment si la potentiala aparitie a mai multor idei si produse inovatoare.

Mai jos articolul original din ZF.

Ministerul Finanţelor a plătit până la finele anului trecut ajutoare de stat de 12 mil. euro din cele 112 mil. euro aprobate pentru proiectele depuse de 15 companii în anii 2013 şi 2014.

Cele 15 companii care au primit de la Ministerul finanţelor Publice (MFP) în anii 2013 şi 2014 ajutoare de stat pentru a crea locuri de muncă care să presupună utilizarea de noi tehnologii înfiinţaseră la finele anului trecut 4.174 de joburi din cele 5.149 asumate conform unui raport publicat de MFP în legătură cu stadiul de implementare a finanţărilor aprobate prin HG 797 pe anul 2012. Cea mai mare parte a companiilor care au luat finanţare sunt subsidiare ale unor giganţi globali din industrii precum telecom, servicii de IT sau software, care au folosit pachetul de “stimulente” pentru a extinde sau crea centrele de servicii sau de dezvoltare de soft din România.

Un număr de patru companii din cele 15 finalizaseră la finele anului 2015 planul asumat de creare de noi locuri de muncă: Endava, Orange Services, SCC Services şi Luxoft, conform sursei citate.

Sursa: ZF via Inovat in Romania

Stirile saptamanii 25-30 iunie. Numai doua-s norocoase

Doua stiri/articole de presa de mentionat pentru saptamana care s-a incheiat. Usor contradictorii la prima vedere.

Prima stire, din ZF vorbeste de o dezvoltare a pietei din Cluj, unde primele 10 firme prezente in acest oras vor creste cu nu mai putin de 600 de angajati in acest an. Firmele sunt, in ordinea nr de angajari Pentalog  – nou intrata pe piata din Cluj – si o lista de firme cunoscute acolo Fortech, Msg, Endava, iQuest, samd, cum bine se vede din tabelul de mai jos, produs de ZF.

Da, stirea vorbeste si de salarii, desi nu sunt date neaparat mediile salariale din Cluj, ci cele vehiculate pe tara, in cateva articole mai vechi.

 Un softist junior câştigă între 700 şi 1.000 de euro net pe lună, pe când unul cu câţiva ani de experienţă câştigă între 1.500 şi 1.800 de euro net/lună, iar un senior poate ajunge la un salariu lunar de 2.000 – 2.500 de euro net/lună, de peste 5-7 ori mai bine decât media pe economie.

Estimari pentru salariile Cluj, publicate in stiri de acum vreo 3 luni am dat si eu aici: Ce salar mai are Andreea Esca.

 

Cealalta stire, din MarketWatch ne anunta ca, potrivit  PAC (Pierre Audoin Consultants), Piata IT din Romania se indreapta catre o scadere importanta in 2012, datorata in principal situatiei politice si blocarii multor proiecte informatice care vizau administratia, respectiv atitudinii rezervate a marilor companii din sectorului privat, companiile mici si medii suferind pe urma lipsei de finantare dupa 4 ani de criza.

=================

De ce ziceam stiri contradictorii? Pai cum se poate ca numai intr-un oras sa ai 6-700 de noi locuri de munca intr-un an (multiplicati de 10 ori pentru intreaga tara) si in aceasi timp sa ai descrestere a pietei? Pai se poate, pentru ca, cel care creste este businessul de export de software, sau mai bine zis export de linii de cod si suport pentru produsele si serviciile altora. Daca ne uitam, in topul firmelor de la Cluj vreo 7 sau 8 din 10 sunt firme straine. Exportam busteni software. Cod contra salarii. Partea cu serviciile exportate e in constratimp cu piata, cum concluzioneaza si cei de la PAC, care au realizat analiza:

Referitor la evolutia platformelor offshore/ nearshore de dezvoltare de software, servicii de suport tehnic, cercetare si dezvoltare, precum si BPO, Eugen Schwab (PAC) subliniaza ca „aceasta a generat si continua sa genereze un entuziasm cu privire la sectorul IT din Romania care incepe sa fie total deconectat de realitatea pietei locale, a consumului local de software si servicii informatice”.

Sibiul, noul pol al investiţiilor în IT – preluare

Pentru cei care au ganduri de relocare, Sibiul pare sa fie vedeta in aceasta perioada. Un articol din ZF.

Computer Generated Solutions, EBS, iQuest sau Pentalog sunt doar câteva dintre companiile străine care au angajat în ultimii doi ani câteva sute de sibieni în domeniul IT, oraşul fiind, alături de Braşov, noua ţintă a investitorilor din IT care au ales să-şi extindă activitatea pe piaţa locală.

Doar la finalul lunii trecute Computer Generated Solutions Europe, divizia locală de servicii IT a americanilor de la CGS, care are în prezent 40 de angajaţi în România, a deschis un centru de dezvoltare de software la Sibiu, unde vor lucra 100 de oameni.

„Regiunea Sibiu – Braşov a oferit, în mod tradiţional, foarte mulţi programatori pe piaţa muncii. Situaţia din această zonă a devenit la fel cum era cea din Timişoara în urmă cu 10 ani şi care acum a «secat», în sensul că cererea de specialişti IT este mai mare decât oferta.

Următoarea destinaţie a investiţiilor IT a fost Iaşiul, dar şi el începe să «sece» şi Craiova, care a angajat mai mult dezvoltatori de jocuri. Noile ţinte sunt Braşov şi Sibiu şi, probabil, urmează Clujul şi Târgu Mureş”, spune Varujan Pambuccian, liderul grupului minorităţilor naţionale, care este membru şi fost preşedinte al Comisiei IT&C din Camera Deputaţilor.

În oraşul Sibiu locuieşte o populaţie de 137.000 de persoane, potrivit datelor provizorii ale recensământului de anul trecut, numărul de locuitori fiind în scădere cu 11,3% faţă de 2006. Cu toate acestea, regiunea nu duce lipsă de forţă de muncă bine calificată, având în vedere că în cadrul Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu învaţă în prezent aproximativ 25.000 de studenţi, aproape cât are şi Academia de Studii Economice din Bucureşti.

Printre angajatorii din ultimii ani în regiune se află furnizorul de soluţii software integrate de gestiune ERP (Enterprise Resource Planning) EBS, care are o filială în Sibiu specializată pe tehnologiile Java, .NET, ABAP şi sprijină activitatea companiei în special pe piaţa externă.

De asemenea, numărul de angajaţi ai grupului Pentalog a depăşit anul trecut 670 de persoane, cu filiale în Braşov, după care au urmat birouri în Bucureşti, Iaşi şi Sibiu, iar mai recent în Cluj-Napoca.

Rata şomajului din Sibiu a ajuns la 4,39% la finalul lunii februarie, cu aproape un punct procentual mai scăzută faţă de media la nivel naţional, numărul total de şomeri fiind de 8.200 de persoane.

Şi furnizorul de servicii externalizate de tip call center Computer Generated Solutions (CGS) şi-a extins anul trecut activitatea din România prin deschiderea unui centru în Sibiu în iunie, unde are deja birou, care va avea 300 de angajaţi.

„Interesul investitorilor străini din IT în zona Sibiului nu este o noutate, de prin 2007 încoace multe com panii au început să îşi externalizeze ope raţiunile în România, pentru că aici costul forţei de muncă este mult mai redus”, a spus Marian Bejinariu, managerul firmei de recrutare Job Connect din Sibiu.

Un proaspăt absolvent de facultate, care nu are deloc experienţă, se angajează pe un salariu de aproape 700 de euro brut în Sibiu, Braşov, Timişoara sau Cluj, potrivit studiului salarial şi de beneficii AIMS Salary Map IT. Salarii mai mari au angajaţii care ocupă funcţia de software architect, cu o experienţă de cel puţin cinci ani în dezvoltare software şi care au foarte bune competenţe de programare, care câştigă peste 2.600 euro brut/lună.

„Forţa de muncă bine calificată, lobby-ul făcut de autorităţile locale, atât în ţară, cât şi în străinătate pentru atragerea investitorilor străini i-au determinat pe aceştia să vină în Sibiu. Îi sprijinim pentru obţinerea avizelor şi îi ajutăm să treacă mai uşor peste obstacolele administrative, le punem la dispoziţie spaţii pe care să-şi construiască fabrici sau clădiri de birouri”, a spus Mirela Grigore, purtătorul de cuvânt al Primăriei Sibiu.

Sibiul a fost în 2007 capitală culturală europeană şi este în prezent unul dintre cele mai apreciate oraşe turistice din ţară.

Însă IT-ul nu este singurul domeniu care a atras investiţii străine în zonă. La începutul acestui an, grupul spaniol Inditex a investit circa 2,5 mil. euro în deschiderea unui magazin Zara într-o clădire istorică din centrul oraşului Sibiu.