Remember. Evolutia companiilor de tehnologie in ultimii 13 ani

Un articol de pe Techcrunch.com preluat de Wall-Street.ro ne reaminteste evolutia spectaculoasa, sa nu zic dramatica a celor mai mari companii de tehnologie din lume pe bursele internationale in ultimii 13 ani. Aparent singurul castigator (detasat) a fost Apple, in timp ce marii  perdanti au fost: Sun Microsystems, AOL, Nokia, Yahoo, Dell, Microsoft (a scazut de vreo 6 ori), urmati la mai mare distanta de Oracle, Cisco, care s-au desumflat de numai 2-3 ori.

Sa nu uitam ca in anul 1999 lumea era in plina bula IT/dot com, dar totusi, in 10 ani ierarhia companiilor de tehnologie dpdv al valorii s-a schimbat total.

In 1999, valoarea de piata a Microsoft era dubla fata de Exxon. Cisco era a treia cea mai valoroasa companie din lume in acea perioada, cu o capitalizare de peste 350 mld. $. Astazi, cota de piata a companiilor numite mai sus este de circa 100 mld. $. Nokia era a noua cea mai valoroasa companie din lume, cu o valoare de 200 mld. $. Astazi, se apropie de 8 mld. $.

AOL era a 12-a companie din lume, cu o valoare de circa 200 mld. $. Oracle si Sun Microsystems aveau valori similare, de 137 mld. $ si respectiv 116 mld. $. La mai putin de zecei ani distanta in viitor, Oracle a achizitionat Sun cu 7,4 mld. $.

Yahoo era de asemenea la varful piramidei, cu o capitalizare de 100 mld. $, la finalul lui 2009. Astazi, compania valoreaza doar 18 mld. $.

Cu Apple este o cu totul alta istorie. Gigantul american valora in 1999 doar 9 mld. $, doar a zecea parte din Dell si a 60-a parte din Microsoft. Astazi, Dell valoreaza 22 mld. $, pierzand in timp 100 mld. $ in timp ce Apple a castigat 610 mld. $.

Din 26 mai 2010 pana in prezent, valoarea Apple a crescut cu 400 mld. $ in timp ce a Microsoft a evoluat cu “doar” 30 mld. de dolari.

Istoria IT in Romania. Partea a 4-a. Cresterea si globalizarea (2005-2008)

Dupa o oarecare pauza continuam seria de posturi despre istoria IT in Romania ajunsa la Istoria IT in Romania. Partea a 3-a. Noul val (2000-2004) cu un nou episod. Perioada asta a mai fost atinsa si intr-un alt post – Palmasi software – dar aici vom privi lucrurile dintr-o perspectiva mai … istorica.

Spuneam in postul precedent ca sfarsitul anului 2003 a atras atentia lumii software mari asupra Romaniei prin faptul ca Microsoft, o companie mai pe val ca acum la acea data, achizitiona o firma romaneasca – Gecad – pentru produsul de securitate RAV (Romanian Antivirus). In scurt timp greii IT-ului mondial au realizat ca Romania este o piata software cu potential de crestere.

La sfarsitul anului 2004 din punct de vedere politic aveau loc din nou transformari mari: dreapta castiga puterea. La inceputul lui 2005 a scazut impozitul pe salarii de la 40% cat era pentru salariile mari la 16%, facilitand astfel angajatii din IT care nu beneficiau la acel moment de scutirea totala a impozitului (scutirea pentru programatori). S-au oferit de asemenea multe facilitati pentru micro-intreprinderi si PFA, impulsionand micii intreprinzatori sau freelancerii care doreau sa aiba venituri legale.

In plus fata de cele mentionate ,aceste schimbari politice combinate cu intrarea in NATO din 2004 si anuntata intrare in UE din 2007 au dat un mesaj de incredere investitorilor straini. Daca la inceputul anilor 2000 asistam la crearea de mici companii de software, odata cu anii 2004-2005 nume grele din industrie au venit in Romania. Era inceputul globalizarii.

Capul de pod l-a constituit Oracle inca din 2004 cu un centru de servicii, urmat la un an de IBM, cu o initiativa similara dar mai redusa ca amploare, IBM avand de mult in Romania o retea de firme partenere (get Toptech). Acesta a fost un semnal care a declansat un mare dans al migrarii fortei e munca dinspre companii mici spre companii mari. Au urmat Apoi Microsoft, HP, Adobe, Amazon, Embarcadero. Multimationale din zona de automatizare sau software embeded: Infineon Technologies, Freescale Semiconductor. Ulterior companii din domeniul telecomunicatiilor: Nokia, Ericsson. Mai nou chiar si mariile companii de software si integrare din India si-au deschis centre in Bucuresti (de exemplu Wipro, care e prezent pe piata de cativa ani buni). Procesul continua pana in ziua de azi, exemple recente fiind SAP sau Intel sau Huawei, dar fenomenul s-a manifestat masiv in perioada analizata.

Globalizarea, cum am mai scris in Palmasi software, a fost si cu bune si cu rele, dar parca mai mult cu rele, companiile stranine externalizand in Romania serviciile mai de rutina, putin critice dezvoltarii lor, in mare parte singurul scop fiind reducerea costurilor, fara a avea o strategie de dezvoltare pe termen lung, asta in ciuda calitatii ridicate a softistilor de la noi. Avantajele sunt raspandirea unei culturi de business occidentale printre angajatii din Romania si participarea in proiecte ample, multiculturale.

Tot aceasta perioada a permis firmelor autohtone create la inceputul anilor 2000 sa se dezvolte si sa ajunga sa conteze pe piata. Unele multinationalele care nu aveau un setup in Romania in acesti ani au considerat mai eficienta achizitia de firme romanesti (Adobe a achizitionat InterAKT in 2006, Endava a achizitionat AGS la Cluj in 2006, IP Devel a fost achizitionata de Adecco in aceeasi perioada, si preluata apoi de Enea).

In ceea ce priveste veteranii industriei din anii ’90 (Siveco, TotalSoft, Softwin, ..), profitand de numarul mare de contracte cu staul s-au transformat in adevarate fabrici de programatori cu sute de angajati si cifre de afaceri de zeci de milioane de dolari. Ce-i drept, tot cam pe acum si marile multinationale de soft, care joaca rol si de integratori (IBM, Oracle) au inceput sa se dedulceasca si ele la contracte cu statul, licitand individual sau in consortiu, depinde cum indeplineau conditiile. Asta pe langa integratorii mai micuti: S&T, Romsys, Omnilogic, Intrarom.

Anii 2005-2008 au fost anii de dezvoltare acelerata a industriei de software la noi. Salariile probabil ca s-au dublat, in unele cazuri fiind ajutate si de facilitatile fiscale de care am vorbit mai sus. De la an la an aveau loc cresteri de 20, chiar 30% (mai accelerat decat in alte domenii unde de asemenea se ingregistrau cresteri semnificative), existand chiar o criza de programatori pe anumite tehnologii. A fost perioada cu cele mai putine emigrari din istoria postdecembrista.

La mijlocul lui 2008, piata IT (la fel ca intreaga economie) avea o cerstere frumoasa, cu perspective de dezvoltare. Pentru firmele romanesti, anul 2008 se anunta a fi cel mai bun din toate timpurile. Numai ca la scurt timp criza finnciara, iar apoi economica avea sa le schimbe planurile multora.

Pălmași software

Da, palmasi software. Asa ii caracterizeaza pe dezvoltatorii de software din Romania domnul George Buhnici, reporter ProTV, la evenimentul ZF Mobilio-Apps & Business Forum, un eveniment care are drept temă centrală evoluţia pieţei locale de aplicaţii pe mobil şi modalităţile prin care dezvoltatorii locali pot profita de oportunităţile create de explozia vânzărilor de mobile inteligente organizat de ZF ieri in Bucuresti, preluat intr-un articol din ZF.

Auzindu-l, fac analogia cu Larry Ellison, CEO-ul Oracle, adresandu-se absolventilor de la Yale in celebrul discurs (neterminat) din care citez:

„Dacă mă uit la voi nu văd nici un viitor fericit, nu văd nici un director proeminent. Acum sigur sunteţi bulversaţi. Asta e normal. Totuşi, vă puteti întreba, cum vin eu Larry Ellison, care n-am terminat facultatea ca să vă judec pe voi, studenţii celei mai renumite facultăţi? Staţi să vă explic.

Deoarece eu, Lawrence Ellison, al 2-lea cel mai bogat om a planetei, am căzut la facultate şi voi nu.

……

O să aibă lumea nevoie şi de salahori ca voi. O să aveţi nevoie de cunoştinţe, de programare la terapie la un psiholog. Fiindcă voi n-aţi căzut la facultate n-o să fiţi niciodată printre primii 10 cei mai bogaţi oameni de pe pământ.”

Gasiti tot „discursul” aici.

Si totusi, Larry Ellison de Romania (aka George Buhnici) are pe undeva dreptate cu chestia asta cu palmasii. Dar nu e vina lor, a dezvoltatorilor. Nici macar a managerilor lor directi. Ci e vina guvernantilor, a globalizarii, a multinationalelor si a istoriei.

Eu aveam o alta vorba pe acelasi subiect: „in Romania producem busteni software” pe care ii exportam, prin analogie cu industria de defrisari din Romania, daca o pot numi asa, ca de exploatare a lemnului e prea mult spus.

Sa vedem mai in detaliu despre ce e vorba.

Nu vreau sa merg in urma mai mult de 15 ani, cand diferentele dintre salariile din industria de software occidentala si cele de la noi erau 10:1 cel putin. Evident, in acel moment, nu exista propriu-zis o piata de software in Romania, cum exista si o neincredere mare in viitorul acestei tari.

Cresterea

La inceputul anilor 2000, Romania a devenit insa o piata atractiva pentru investitiile in software, mai intai pentru firme relativ micute din State, Germania si alte tari din Europa. Aceste firme au adus in Romania proiecte de dezvoltare si de integrare, mai mici sau mai mari, in functie de dimensiunile firmelor, de clienti si de domeniul de business caruia ii erau adresate. Era perioada in care tehnologiile de dezvoltare se maturizasera (atat in zona Java, dar si .Net sau php). Clientii construiau sisteme de la zero sau migrau sisteme foarte vechi pe tehnologii actuale. Era perioada romantica a dezvoltarii de software in Romania.

In zona de vest a tarii firmele micute au adoptat o politica de outsourcing, dar si acolo, in multe cazuri  responabilitatea livrarii unei solutii functionale end to end revenea tot firmei romanesti.

Putine firme au avut forta financiara sau viziunea sa creeze produse. Gecad, Softwin/Bitdefender, Siveco, Transart, TotalSoft sunt cateva dintre firmele care au construit cateva produse, cateva branduri de valoare in industria software globala sau macar regionala.

Salariile erau mici comparabil cu cele din occident si se mentineau insa destul de jos, cel putin pana in anul 2005-2006, cand s-a terminat aceasta faza.

Globalizarea

Odata cu manifestarea globalizarii si in domeniul dezvoltarii de software si sesizarea oportunitatii pietei numita Romania, marile corporatii au deschis centre globale de mari dimensiuni la noi. A inceput cu Oracle in 2004, urmata de IBM in 2005, apoi HP, Microsoft, Ericsson, SAP, Huawei si multi altii pe care nu-i mai mentionez.

Au intrat in piata cu salarii peste medie, pe de o parte atragand personalul bine pregatit de la firmele mai mici si in acelasi timp punand presiune pe piata muncii. Era perioada in care se cautau programatori in draci, salariile cresteau cu 20-30% de la an la an, se angajau si absolventi de facultati nontehnice, dar care aveau ceva tangente cu programarea.

Autoritatile s-au bucurat de aceasta deschidere si n-au ratat nici o ocazie sa taie panglici sau sa faca poze cu oficiali ai marilor multinationale din domeniu veniti la Bucuresti sa negocieze contracte avantajoase in schimbul sutelor sau miilor de locuri de munca oferite.

Numai ca, surpriza! La scurt timp s-a dovedit ca centrele de dezvoltare erau mai mult de suport, ca R&D-ul insemna defecte si tichete. Proiectele de dezvoltare, unde mai era vorba de asa ceva, aveau in vedere crearea de tool-uri pentru clienti interni, iar in alte cazuri, dezvoltarea era parte a unor contracte globale de managed services, care impuneau folosirea unor tool-uri si metolologii specifice clientului sau industriei, total depasite, contraproductive si care impiedicau sub toate formele inovatia.

Externalizarea serviciilor spre Romania a continuat si in alte domenii: call center, in special pentru limbi europene mai putin cunoscute, business processes s.a.m.d.

De ce nu si dezvoltarea software? De ce nu designul si arhitectura? De ce nu dezvoltarea de produse pe care aceste nume grele le au? Pentru ca acestea sunt esenta unei companii de software, iar Romania e considerata o piata prea riscanta pentru acest tip de activitati. Pentru ca cineva trebuie sa faca si munca de jos.

Pozitia geo-politica ne recomanda pentru centru de suport in partea asta de lume: tara ieftina, parte a UE, relativ sigura, pe fusul orar european, cu competente foarte bune in domeniu, cu facilitati pentru angajatii din IT, cu populatie vorbitoare de limba engleza. Ce-ti poti dori mai mult daca esti multinationala?

In perioada in care businessul centrelor inflorea, spre sfarsitul anului 2008, a venit criza economica. Firmele autohtone si cele mici au fost puternic lovite, unele dintre ele recurgand chiar la reduceri de personal. Multinationalele, pe de alta parte, beneficiind de sume mari de bani si cu planuri de business pe durata indelungata, care le ofereau cost saving-uri uriase prin mutarea operatiunilor din tari scumpe (Irlanda, UK, Franta, Germania…) prosperau si isi consolidau operatiunile in Romania. Anul acesta din nou cateva firme mari si-au anuntat din nou planuri de extindere: HP, Dell, ..

Exista doar cateva exceptii notabile la aceasta regula: Adobe, Nokia la Cluj (cu un mic nucleu de software development), Amazon la Iasi si mai nou Intel la Bucuresti. Dar acestea sunt aproape picaturi intr-un ocean al centrelor globale de (dezvoltare si) suport.

Astfel s-a ajuns ca o industrie de dezvoltare software micuta dar sanatoasa cum aveam in 2004 sa se transforme peste numai cativa ani intr-o monstruoasa industrie de mentenanta, in India Europei cum ii spun unii colegi din domeniu. Si asta in situatia in care calitatea dezvoltatorilor software din Romania este mult peste media europeana (fapt atestat de statisticile Brainbench sau de testele de certificare Java/Microsoft).

In cazul asta, se pare ca are dreptate ziaristul de la PRO TV. Suntem palmasi software, sau salahori cum ne numea celalalt onorabil.

Sa incheiem totusi intr-o nota mai vesela. Daca esti palmas, dupa ce lucrezi la munca de jos, trebuie musai sa te odihnesti. Asta cu palmasii ne duce cu gandul la un celebru tablou al unui pictor roman: „Cosași odihnindu-se„.

Cosasi odihnindu-se

De la „Cosasi odihnindu-se” pana la „Programatori odihnindu-se” nu mai e decat un pas. Sper ca observati asemanarile.

Programatori odihnindu-se

Programatori odihnindu-se

Programatori odihnindu-se

Strategia Microsoft pentru aplicaţiile pe Windows Phone – preluare

Citez dintr-un articol din ZF legat de aplicatiile windows mobile, de care am mai vorbit. Nu stiu de ce, dar am un feeling ca Microsoft (si Nokia) vor juca o carte castigatoare cu Windows Mobile – un semn este deja publicitatea sustinuta si sprijinul presei de specialitate.

Subsidiara locală a companiei Microsoft va investi în acest an peste 250.000 de dolari pentru a sprijini comunitatea locală de dezvoltatori să adopte şi să lanseze aplicaţii şi servicii pentru platforma Windows Phone, a declarat pentru ZF Petru Jucovschi – Developer Evangelist în cadrul Microsoft, care va detalia în această săptămână planurile gigantului software în această direcţie în cadrul evenimentului ZF Mobilio-Apps & Business Forum, care va avea loc pe 24 şi 25 aprilie în Bucureşti.

Investiţia Microsoft în dezvoltarea ecosistemului Windows Phone în România a fost realizată atât prin realizarea unor traininguri, cât şi prin granturi şi alte iniţiative – iar aceste activităţi vor continua pentru a stimula dezvoltatorii locali să lanseze aplicaţii pentru telefoanele inteligente cu Windows, spune Jucovschi.

Spre exemplu, chiar dacă magazinul de aplicaţii pentru smartphone-uri al Microsoft – Windows Phone Marketplace nu este deschis direct încă dezvoltatorilor din România (tocmai a fost deschis pentru utilizatori), compania îi sprijină pe developerii din România să publice prin intermediul Appa Market, o companie afiliată programului Global Publisher.

Dezvoltatorii români de soft sunt interesaţi să dezvolte aplicaţii pentru platforma Microsoft, spune Jucovschi. „Stilul Metro creat de Microsoft pentru interfaţa utilizator este apreciat de designeri pentru simplitate şi accentul pe care îl pune pe conţinut.”

Articolul integral aici.

Stimulat de Microsoft

Dupa ce ani de-a randul Microsoft a luat bani de la companiile si utilizatorii produselor sale, iata ca a venit vremea sa ii si dea inapoi. In ce context? In domeniul aplicatiilor pentru smartphone pe platforma Windows 8.

Microsoft realizeaza ca a cam pierdut trenul in zona asta, pana a iesit Windows 8, iOS si Android au ajuns departe, avand peste 90% din piata. Cam in aceeasi pozitie se afla si Nokia, dar din perspectiva terminalului. Dar iata ca cei doi mari perdanti al business-ului smartphone si-au dat mana (ca in logo-ul lor comun de altfel) si impreuna vor sa aiba si ei o halca din piata smartphone.

Primul terminal al Nokia cu Windows 8 a aparut deja (Lumina 900), dar terminalul nu e totul. E nevoie si de aplicatii pentru a atrage utilizatorii. Mai mult, ceea ce Microsoft nu are, are concurenta Apple si Google: o piata uriasa de aplicatii in app store-urile proprii, multe din ele cu descarcare gratuita.

Asta se realizeaza greu, iar pentru a o stimula Microsoft ofera companiilor producatoare de aplicatii pe langa telefoane gratuite pentru testare si pana la 50.000 de euro pentru aplicatii cu adevarat bune. Asa, de motivare. Mai multe detalii in acest articol.

Desi dezvoltarea se face intr-un singur framework si ca o singura aplicatie pentru toate platformele (PC / tableta / smartphone), exista totusi un flavour lite pentru device-uri mobile numit „Metro style” applications. Exista SDK, tool-uri pentru dezvoltarea Metro UI (in stadiul „developer version” deocamdata) complet integrate in IDE-ul Microsoft Visual Studio ce permit dezvoltarea si testarea aplicatiilor mobile.

Cum acesti bani reprezinta o suma bunicica pentru o companie mica (sau de ce nu, pentru un freelancer) puneti mana si invatati programare Windows mobile.