Arhiva

Posts Tagged ‘Bitdefender’

Cea mai cautata meserie din Romania?

decembrie 7, 2014 Lasă un comentariu

Un alt articol aparut anul trecut pe Inovat in Romania  pe care vreau sa-l avem si aici:

Este CEA MAI CĂUTATĂ MESERIE DIN ROMÂNIA. Nu ai cum să rămâi fără serviciu pentru că te angajează în secunda doi.

Asa suna titlul cover story-ului din Business Magazin de acum cateva saptamani. Un titlu care, daca esti credul, te face sa te indrepti spre bancile faculatilor de profil chiar daca ai 40-50 de ani. Asa sa fie oare?

Articolul contine declaratii ale reprezentantilor mai multor companii de profil: Fortech, Endava, Gameloft, TotalSoft, Siveco, Bitdefender, dar si pe a sefului ANIS (Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii) sau a unui secretar de stat in Ministerul Educatiei.

Cateva idei si cifre din articol:

  • Datele pentru anul 2011 arată că numărul de angajaţi din companiile care furnizează servicii software a crescut cu 2.100, până la nivelul de 58.500 de angajaţi, potrivit Institului de Tehnică de Calcul.
  • Potrivit estimărilor ANIS, pentru satisfacerea nevoilor companiilor din IT, ar fi nevoie  de un număr dublu de absolvenţi. Facultăţile din Bucureşti aduc anual 1.500 de noi absolvenţi în piaţa muncii, iar la nivelul întregii ţări, numărul ajunge la cel mult zece mii, dacă adăugăm principalele centre universitare
  • Bataia mare pe angajati este mai ales in zona joburilor entry level, destul de prost platite
  • Cea mai mare problema pentru industrie nu e numarul abslventilor, ci tocmai activitatea principala: outsourcingul sau serviciile pentru export.

Seful ANIS concluzioneaza:

….se poate creşte numărul de absolvenţi, însă cea mai bună rezolvare a problemei este diversificarea joburilor în firmele de IT.

În prezent, cel mai mare procent din firmele de IT din România produc software la comandă sau fac outsourcing şi, deci, angajează doar programatori. „Dacă am avea o strategie de încurajare a firmelor de produse informatice, precum Bitdefender, Avangate, Siveco sau TotalSoft, s-ar putea angaja în domeniu nu doar programatori, ci şi oameni de vânzări sau marketing, iar valoarea adăugată adusă economiei ar fi mai mare. „Urcarea pe un nivel superior în food-chain ar ajuta. Trecerea de la outsourcing la software la comandă, de la software la comandă la R&D, de la R&D la produs, de la produs la produs propriu„, explică Pitiş. Pesemne, schimbarea va dura, iar între timp, bătălia pentru programatori va continua, iar de câştigat vor avea pe termen scurt şi mediu actualii angajaţi din industrie, dar şi viitorii absolvenţi.

Restul articolului pe Inovat in Romania.

Categorii:Joburi Etichete:, , , , , , , , , , , , , , , , ,

Top firme de soft 2012

iulie 24, 2013 Lasă un comentariu

Cele mai mari 50 de companii de software din România şi-au continuat anul trecut expansiunea, ajungând la 15.500 de angajaţi, cu aproape 2.700 mai mulţi decât în anul precedent, arată datele din bilanţurile depuse de firme la Ministerul Finanţelor analizate de ZF.

Cifra de afaceri cumulată a celor 50 de companii a fost în 2012 de 657 mil. euro, în creştere cu 14% faţă de anul precedent, cei mai mari jucători fiind Oracle România – subsidiara gigantului software american – şi producătorul local SIVECO. Creşterea industriei este în mare parte generată de proiectele câştigate de firmele locale de la clienţi internaţionali sau ca urmare a externalizării unor activităţi de către multinaţionale în România. În topul celor mai mari 50 de firme după cifra de afaceri se regăseşte elita producătorilor mondiali de soft, de la Oracle, Microsoft şi SAP până la Ubisoft, Electronic Arts sau Garmin.

Topul de mai jos contine primele 10 companii:

Sursa: http://www.zf.ro/zf-24/cele-mai-mari-50-de-firme-de-soft-au-mai-angajat-2-700-de-oameni-in-2012-11140931

Update 2 oct 2013: O lista mai detaliata, continand topul primelor 25 de companii software, incluzand datele financiare + numar angajati pentru 2012 si 2011. Cifra totala de afaceri pe 2012 a lor: 533 mil euro.

top_companii_software_2012

Sursa: http://www.wall-street.ro/articol/IT-C-Tehnologie/151466/top-cele-mai-mari-25-de-companii-software-au-avut-afaceri-de-peste-500-milioane-de-euro-si-au-angajat-2-000-de-oameni-anul-trecu.html

Categorii:Topuri Etichete:, , , , , , , , , , ,

Puscarion Valley

iunie 19, 2013 Un comentariu

Problema brandului de tara s-a pus in repetate randuri in ultimii 20 de ani, de cand incercam sa ne gasim o identitate. Ne-am agatat mereu de Dacia, Nokia, Dracula, Land of Choice, Ford – respectiv ne-am simtit tradati cand unii din ei s-au dus (Nokia).

In ultimii 10 ani oameni din domeniu au propus ca „adevaratul” brand de tara al Romaniei sa fie IT-ul iar in ultima vreme discutiile de acest gen se reiau. Mai multe articole recente ne fac sa intelegemca oamenii din IT cauta o identitate pentru domeniul in care lucreaza dar si o recunoastere a valorii sale. Sa vedem de ce.

Daca un domn de la Ixia ne spune fara drept de apel cum sta treaba: Inginerii IT români ar trebui să fie brandul de ţară, pentru ca sunt cautati pentru valori precum: „pregătirea, capacitatea de execuţie, inovarea, fidelitatea”, altii nu se limiteaza la asta.

typing_handcuffs

Cei de la BitDefender (Florin Talpeş – owner, Bogdan Dumitru – Chief Tehnical Officer) incep sa vorbeasca in „clustere” cand se refera la fenomenul infractional bancaro-informatic din zona Olteniei (cu polul la Ramnicu Valcea) sau la pepiniera de hackeri de la Valcea, probabil pentru a pondera celalalt cluster IT, creat prin munca, lansat anul acesta la Cluj. Fenomenul ar trebui sa poarte si un nume in opinia dumnealui: „Ramnic Valley”, prin analogie cu centrul de inovatie din California si ne expica si de ce:

„Sunt câţiva. Dacă vă uitaţi la ce au devenit închisorile în România, sunt adevărate universităţi de escrocat. Intră unul neiniţiat şi iese profesionist de acolo. A fost un mic grup. Au pus la comun cunoştinţele şi au învăţat unii de la alţii”, spune Florin Talpeş, creatorul Bitdefender, cel mai cunoscut antivirus românesc din lume. Potrivit managerului, dacă se face abstracţie de obiectul de activitate al acestor indivizi, fenomenul este unul „extrem de bun”. Cei de la Bitdefender spun că hackerii nu sunt neapărat experţi în programare, ci sunt mai degrabă buni în fraude legate de inginerie socială. „Există nişte guru acolo, dar astea se întâmplă în general în zona neagră. Există organizaţii care funcţionează ca o corporaţie adevărată. În Râmnicu Vâlcea, ştiinţa se însămânţează prin aer”.

Intr-o tara debusolata, lipsita de valori e periculos cand seful celui mai mare si popular brand romanesc de IT, folosit de 500 de milioane de utilizatori face astfel de aprecieri (dincolo de ceva-ul acela care exista in aer), pentru ca „gireaza” fenomenul si indirect il sustine.

Mai apare in completare inca o fraza, dar care e estompata de profunzinea afirmatiilor anterioare, de sentimentele de fals patriotism pe care le trezeste in noi si de satisfactia pe care ne-o creeaza inteligenta acestor „baieti de-ai nostri”.

 „La o altă scară şi cu un set diferit de valori, acelaşi lucru se întâmplă şi în Silicon Valley”.

Asadar vaorile ne omoara, sau mai exact lipsa lor.

Nu pot sa nu remarc insa ca „inovarea” se regaseste si in alta parte a tarii, tot in domeniul bancar, numai ca tehnica difera, lucru confirmat si de un alt articol The Sun: „Bacau, capitala furturilor din bancomatele englezesti”.

Trei regiuni geografice si istorice diferite, trei preocupari diferite, o singura tara, in final un singur brand. Ne definim prin inovatiile pe care le facem. Ma tem inca ca mai remarcabile si de temut (la propriu) sunt inovatiile negative.

In incheiere putem concluziona ca „Hackerii nostri sunt mai buni decat ai lor”, daca asta ne da vreo satisfactie, desi nu ar trebui.

Categorii:Dezbateri Etichete:, , , , , , , , , , , ,

India Europei cea fara de someri

octombrie 5, 2012 Un comentariu

In preambului conferintei ZF Digital ’12 care va avea loc in 16-17 octombrie in Bucuresti, ZF publica un sumar al discursului lui Florin Talpes – CEO BitDefender / SoftWin de la editia de anul trecut al evenimentului. Omul se pare ca e un vizionar, nu doar prin ce a realizat, ci si prin ceea ce a anticipat cu 10 ani, cum reiese din una din ideile discursului.

In urmă cu 10 ani consideram că noi vom fi India Europei. Din nenorocire, am avut dreptate. Din păcate, ce s-a dezvoltat în România este outsourcing-ul şi nu domeniul de proprietate intelectuale. Nu există companii româneşti care să producă software proprietar. Această nevoie de programatori a adus pe piaţa românească mari companii care fac centre de dezvoltare sau cercetare în detrimentul sectorului românesc de IT.

………..

Nu am auzit de şomeri în zona de software. Piaţa de IT absoarbe toţi programatorii de pe piaţă. Cineva care se angajează într-o firmă de software, chiar dacă nu a absolvit încă facultatea, doar după un an are şanse să câştige 1.000 de euro. Asta oglindeşte faptul că există o cerere foarte mare pe piaţă.

Categorii:Dezbateri Etichete:, , , , , , , , , ,

Saptamana 2-7 iulie. Zero stiri

iulie 7, 2012 Lasă un comentariu

Slaba miscare saptamana asta, se pare ca si IT-ul local si mondial a fost ocupat cu evenimentele politice din Romania 😉

Evenimente care influenteaza negativ piata IT, cum declara printre altele Florin Talpes, fondator si CEO BitDefender intr-un articol din Capital, IT-ul fiind unul din putinele sectoare care a contribuit la cresterea PIB anul asta:

Instabilitatea politică afectează grav sectorul IT.  Companiile IT care vor finanţare sau care vor să facă achiziţii sunt blocate. De asemenea, Talpeş a remarcat că de fiecare dată când au avut loc alegeri în ţara noastră piaţa de IT a scăzut. IT-ul este un sector important de care trebuie să se ţină cont. Conform ultimelor date de la Institutul Naţional de Statistică, după agricultura, IT-ul a contribuit cel mai mult la creşterea uşoară a PIB-ului în primul trimestru.

In rest, Talpes mai vorbeste de strategia de dezvoltare a BitDefender, o noua piata fiind Japonia.

Alte evenimente:

– Dell cumpara Quest software, intarindu-si astfel pozitia in zona de software enterprise.

– Un interviu cu seful Citrix EMEA, despre cum Citrix nu e doar un software de virtualizare, dar si o platforma de cloud.

Categorii:Diverse Etichete:, , , , , , ,

Top firme de soft 2010

mai 30, 2012 Lasă un comentariu

Ca tot vorbim de companii software din Romania, iata un articol mai vechi din ZF care prezinta top 50 companii dupa cifra de afaceri, raportat la datele pe anul 2010, plus alte cateva informatii gen numar de angajati, profit, variatii (%).

Topul e dominat de firmele din Bucuresti, dar avem si 5 din Cluj in top 30: Iquest, Arobs, TSE Development (Betfair), Endava, ISDC. Ceva prezente sporadice din Brasov (Route 66) si Iasi (Amazon). Cei care stiu mai bine sa ma corecteze.

Cateva comentarii:

1. Aici nu apar decat firmele a caror activitate principala este dezvoltare de software si servicii IT.

2. O lista mai ampla, care include si integratorii de sistem, obtinuta tot din date de la ministerul de finante se gaseste aici.

Topul de aici arata putin diferit, si e normal pentru la integrare avem si consultanta, hardware, implementare, deci vorbim de alti bani si apar alte nume in top: Omnilogic, Romsoft, HP, UTI, S&T, Romsys, Brinel, Intrarom, SAP.

Rezultate financiare 2010 IT & C » IT » Companii de software si integratori de sistem
NR. COMPANIE CIFRA DE AFACERI (2010, RON) CIFRA DE AFACERI (2009, RON) CIFRA DE AFACERI – CRESTERE (RON) CIFRA DE AFACERI – CRESTERE (%) PROFIT NET (2010, RON)
         
1 519,895,715 304,740,477 215,155,238 70.60 6,633,888
2 453,200,672 334,460,541 118,740,131 35.50 29,369,617
3 340,701,719 201,720,800 138,980,919 68.90 44,696,387
4 318,252,856 300,487,007 17,765,849 5.91 23,864,857
5 312,492,212 111,479,202 201,013,010 180.31 -1,513,702
6 233,923,310 149,893,015 84,030,295 56.06 9,893,550
7 230,713,655 215,801,267 14,912,388 6.91 10,488,920
8 227,019,102 216,575,038 10,444,064 4.82 46,576,416
9 202,911,395 83,522,619 119,388,776 142.94 8,972,518
10 186,114,125 203,596,271 -17,482,146 -8.59 92,703
11 177,112,327 101,535,183 75,577,144 74.43 12,831,429
12 173,821,892 351,125,053 -177,303,161 -50.50 1,467,502
13 146,359,504 155,642,441 -9,282,937 -5.96 11,505,828
14 125,067,126 125,749,606 -682,480 -0.54 8,045,757
15 122,015,011 104,876,324 17,138,687 16.34 1,012,838
16 103,609,275 92,664,556 10,944,719 11.81 4,047,833
17 94,801,305 46,821,518 47,979,787 102.47 59,270
18 92,122,324 49,661,208 42,461,116 85.50 5,447,664
19 90,090,418 32,479,091 57,611,327 177.38 89,913
20 88,759,470 54,476,996 34,282,474 62.93 6,824,357
21 85,038,953 53,711,240 31,327,713 58.33 3,878,840
22 82,451,697 95,294,451 -12,842,754 -13.48 4,480,715
23 81,519,698 75,497,525 6,022,173 7.98 2,089,024
24 80,377,410 86,237,176 -5,859,766 -6.79 3,204,265
25 80,074,605 77,987,739 2,086,866 2.68 4,636,487
26 76,499,115 63,995,427 12,503,688 19.54 2,027,537
27 74,407,495 50,994,750 23,412,745 45.91 4,882,229
28 73,097,776 56,422,220 16,675,556 29.55 11,555,137
29 70,263,503 21,859,461 48,404,042 221.43 15,677
30 66,417,070 39,522,797 26,894,273 68.05 6,740,511
31 60,418,424 40,060,392 20,358,032 50.82 -2,731,002
32 59,330,807 57,887,091 1,443,716 2.49 15,525,983
33 57,146,496 58,795,614 -1,649,118 -2.80 4,956,318
34 55,695,855 24,053,412 31,642,443 131.55 2,536,533
35 52,857,452 36,263,955 16,593,497 45.76 16,626,286
36 52,207,773 55,182,338 -2,974,565 -5.39 226,983
37 52,101,713 85,931,674 -33,829,961 -39.37 1,545,172
38 51,879,722 51,970,541 -90,819 -0.17 17,496
39 50,040,501 72,138,430 -22,097,929 -30.63 61,549
40 49,983,320 56,106,300 -6,122,980 -10.91 11,628,728
41 46,199,196 38,584,158 7,615,038 19.74 1,581,154
42 46,062,858 45,776,476 286,382 0.63 394,473
43 42,969,028 26,684,024 16,285,004 61.03 624,776
44 40,694,227 46,109,701 -5,415,474 -11.74 -3,339,380
45 40,455,281 37,875,926 2,579,355 6.81 1,138,413
46 39,991,379 51,197,197 -11,205,818 -21.89 -2,803,458
47 37,918,683 31,267,575 6,651,108 21.27 6,484,607
48 37,582,101 27,752,190 9,829,911 35.42 2,144,622
49 37,065,782 31,895,837 5,169,945 16.21 546,871
50 36,935,799 35,855,671 1,080,128 3.01 1,183,430
51 35,991,954 45,577,299 -9,585,345 -21.03 1,979,212
52 34,390,483 62,391,202 -28,000,719 -44.88 4,358,144
53 33,685,420 37,198,575 -3,513,155 -9.44 2,741,408
54 33,430,421 24,342,625 9,087,796 37.33 2,094,151
55 32,343,961 24,309,788 8,034,173 33.05 5,848,540
56 29,927,861 47,514,316 -17,586,455 -37.01 615,839
57 29,705,344 32,671,248 -2,965,904 -9.08 -1,498,804
58 29,066,988 26,999,738 2,067,250 7.66 663,763
59 28,462,442 32,964,217 -4,501,775 -13.66 -554,377
60 25,626,441 24,361,491 1,264,950 5.19 5,144,641
61 25,558,929 15,261,544 10,297,385 67.47 -1,114,066
62 25,071,187 28,022,542 -2,951,355 -10.53 1,504,665
63 24,449,575 15,301,426 9,148,149 59.79 67,871
64 24,066,355 14,001,001 10,065,354 71.89 123,320
65 23,077,666 9,014,707 14,062,959 156.00 401,179
66 23,020,470 13,070,821 9,949,649 76.12 2,219,397
67 21,832,195 17,245,320 4,586,875 26.60 381,820
68 21,453,221 17,798,165 3,655,056 20.54 3,724,986
69 20,713,302 18,390,608 2,322,694 12.63 1,616,039
70 20,670,402 19,334,307 1,336,095 6.91 3,872,736
71 20,299,296 16,930,082 3,369,214 19.90 4,349,069
72 20,025,807 59,319,025 -39,293,218 -66.24 21,375
73 19,429,262 18,399,660 1,029,602 5.60 2,715,260
74 18,453,850 18,732,315 -278,465 -1.49 1,680,059
75 17,161,341 12,670,442 4,490,899 35.44 32,260
76 17,129,198 25,585,252 -8,456,054 -33.05 46,735
77 15,611,236 34,559,338 -18,948,102 -54.83 -3,127,338
78 15,228,511 15,719,330 -490,819 -3.12 2,018,160
79 13,089,164 4,805,687 8,283,477 172.37 2,519,407
80 12,586,063 12,695,862 -109,799 -0.86 2,166,378
81 11,446,707 13,258,681 -1,811,974 -13.67 715,841
82 9,902,540 11,628,112 -1,725,572 -14.84 452,474
83 9,130,420 9,017,847 112,573 1.25 1,442,878
84 9,101,671 8,615,318 486,353 5.65 1,739,197
85 7,903,457 9,297,488 -1,394,031 -14.99 518,480
86 7,588,391 6,714,693 873,698 13.01 358,658
87 7,552,737 8,225,031 -672,294 -8.17 20,354
88 7,539,682 5,309,825 2,229,857 41.99 286,967
89 7,531,561 8,393,761 -862,200 -10.27 279,499
90 6,915,044 9,239,697 -2,324,653 -25.16 566,225
91 6,296,924 7,627,662 -1,330,738 -17.45 210,414
92 5,584,793 6,252,803 -668,010 -10.68 297,981
93 4,196,493 4,538,084 -341,591 -7.53 89,238
94 3,896,626 3,445,532 451,094 13.09 733,800
95 3,689,192 3,792,260 -103,068 -2.72 220,730
96 3,182,605 3,375,803 -193,198 -5.72 -328,058
97 2,578,473 2,605,232 -26,759 -1.03 -888,299
98 27,380 10,154,236 -10,126,856 -99.73 -362,449

3. Datele pentru 2011 nu sunt inca disponibile, desi suntem deja la mijlocul anului urmator. Cu creionul si hartia probabil ca dureaza mai mult pana faci rapoartele astea, ca asa-i la stat.

Categorii:Topuri Etichete:, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Istoria IT in Romania. Partea a 2-a. Primele multinationale (1997-1999)

mai 3, 2012 2 comentarii

Continuam seria posturilor despre istoria industriei IT din Romania (dupa prima parte – Istoria IT in Romania. Partea 1. Zorii (1990-1996)) cu un moment de cotitura in dezvoltare, perioada ’97-’99. Urmeaza Istoria IT in Romania. Partea a 3-a. Noul val (2000-2004)

Contextul politico-economic si de business
Un moment important pentru industria IT l-a constituit aparitia primelor investitii serioase in industia romaneasca, facute de multinationalele din domeniile telecomunicatiilor ( Connex, Dialog, Cosmorom (Romtelecom) ) si din domeniul bancar, incepute in anul 1997. Schimbarea n-a fost declansata de companii multinationale din domeniul software, cum ne-am fi asteptat, ci din alte sectoare de business. In fond e explicabil pentru ca industia software ofera servicii altor industrii.

Chiar daca investitiile au fost facute incremental, cateva firme mari de acest gen au devenit operationale in Romania in acea perioada, angrenand dupa ele atat actori din sfera telecomunicatiilor mondiale (Alcatel, Ericsson, Siemens, Nortel) dar si companii de dezvoltare software locale de dimensiuni medii care ofereau servicii de dezvoltare si suport pentru operatiunile multinationalelor.

Aceste prime multinationale au creat un standard de business in piata din Romania, care in ’96-’97 avea acelasi tip de gandire la fel ca in anii de glorie ai comunismului (cu cateva mici exceptii, desigur). De exemplu, la multi ani dupa venirea in Romania si introducerea modelului de business britanic, Connex a ramas un model pentru orientarea business pe care o oferea angajatilor si unul dintre cei mai doriti angajatori.

Momentul politic era favorabil (in toamna lui ’96 venise la putere CDR – formatiune de dreapta, cu deschidere occidentala) – aceasta dand un mesaj pozitiv celor dare doreau sa dezvolte o afacere in Romania. A fost poate un factor decisiv in declansarea acestul Big Bang in business-ul romanesc.

De mentionat cateva detalii despre situatia economica a acelor ani. A fost perioada primelor restructurari din economie, a primelor privatizari, a instabilitatii economice, a unor inflatii exorbitante (peste 200% pe durata anilor 97-99). Au fost si momente economice dificile, de exemplu in ’99 Romania a fost la un pas de intrarea in incapacitate de plata, toate acestea avand impact asupra credibilitatii si indirect asupra investitiilor.

Un mare client al industriei de IT pe piata era statul, care investea masiv in retele informatice pentru institutiile sale in acea perioada. Ministerele incepusera solicitarea pentru primele sisteme/aplicatii integrate care sa faca managementul anumitor activitati desfasurate complet manual, pe hartie pana atunci.

Companiile
Contractele cu statul au picat foarte bine pentru fiemele romanesti mari existente pe piata (Siveco, UTI, Softwin, Intrarom, Romsys) care s-au dezvoltat si si-au consolidat pozitia. Tot in aceasta perioada se pun bazele solutiilor de eLearning (Softwin in 1998, urmat apoi de Siveco doi ani mai tarziu).

Unele firme au sesizat potentialul pietei de securitate, unde in acesti ani s-au pus bazele a doua solutii de top in lume la ora actuala: Softwin cu Bitdefender, cu un proiect pornit in 1997 si Gecad, care a fost cumparata de Microsoft in 2003.

Cererea de business a determinat si multinationalele de integrare de proiect sa-si consolideze operatiunile in Romania: HP, Oracle, IBM. In 1997 deschide un birou in Romania si Microsoft, dar scopul este deocamdata  doar prezenta pentru vanzari si relatii cu partenerii.

Pe pietele locale in aceasta perioada apar primele firme de software cunoscute si astazi. La Cluj avem cateva firme mari infiintate in aceasta perioada: AGS (Alpha Global Solutions), infiintata in 1997 (viitoare Endava), AROBS(1998), Softvision (1998), ISDC (1999). Brinel, infiintat inca de la inceputul anilor ’90 isi da seama ce vrea sa faca si devine integrator, mai intai pentru solutii Microsoft, Nethrom devine o adevarata fabrica de software cu peste 100 de angajati. Tot in aceasta perioada se infiinteaza si compania Transart (1997), una din putinele firme romanesti din provincie care dezvolta o linie de produse prorpii perntu zona de business si contabilitate.

La Timisoara, Alcatel si Siemens isi dezvolta operatiunile in aceasta perioada.

Deja se contureaza tendintele firmelor pe piata din Romania: firmele mari din Bucuresti se implica mai mult in proiecte din zona guvernamentala, beneficiind si de apropierea fizica de administratia centrala, in timp ce firmele din provincie se implica in servicii de outsourcing in cazul in care au autonomie proprie, respectiv de dezvoltare pentru firma mama, daca sunt o susursala a unei firme mici/medii din occident.

Mediul universitar

Daca in primii ani dupa revolutie universitatile de profil IT erau dimensionate pentru un numar mic de studenti, conform planifiacrii comuniste, acest lucru era pe deplin rezolvat in perioada ’97-’99, cand masinile de produs specialisti IT erau deja optimizate. Capacitatea universitatilor era apropiata de cea de azi, daca nu chiar mai mare, avand in vedere numarul crescut de absolventi de liceu din acea vreme.

Odata cu dezvoltarea hardware-ului si a tehnologiilor software s-a facut si adaptarea programelor/materiilor studiate , cel putin in ultimii ani de studiu, de la Pascal, C/C++ si multa teorie spre tehnologii actuale la momentul respectiv(Java & tehnologii Java, Microsoft Visual Studio, Delphi, programare web, baze de date „moderne”).

Piata muncii
Piata joburilor in domeniu era in continuare foarte slaba, majoritatea absolventilor alegand plecare in strainatate. Salariile erau in mare parte la negru, constand in cateva sute de marci germane (in partea de vest a tarii), respectiv dolari in Bucuresti – un alt motiv pentru cei din bransa de a alege occidentul.

Un lucru interesant de mentionat, in acea vreme, datorita ofertei scazute de locuri de munca, nu exista obiceiul ca studentii sa aiba un job part time sau full time ca in ziua de azi. Rar se intampla ca un student din an terminal sa se si angajeze. Atat profesorii cat si studentii nu aveau o mentalitate care sa fie deschisa spre asa ceva.

Internetul

In aceasta perioada internetul cunoaste o puternica dezvoltare in Romania. Daca in ’95-’96 singurele locatii undese putea accesa internetul (mail + ceva browsing) erau retelele universitare la viteze absolut ridicole, in ’98-’99 s-a ajuns ca majoritatea campusurilor si caminelor din cetrele universitare mari, de profil tehnic sa fie conectate la internet, la viteze mici, dar acceptabile pentru acea vreme. Internetul comerical devenise accesibil din punct de vedere al acoperirii.

Accesul de tip caznic era inca prohibit din cauza tehnologiei (singura posibilitate accesibila ca pret erau modemuri dial-up de 14 sau 56 kbps) si costurilor apelurilor telefonice.

In occident internetul are o dezvoltare uriasa in aceasta perioada, toate business-urile extinzandu-se si pe net, sau aparand o multime de business-uri total noi. Este perioada in care se creeaza viitoarea bula „.com”, care avea sa se sparga la inceputul anului 2001. To acum apar primele tehnologii de programare pentru web: ASP, JSP, php.

Realizari tehnologice remarcabile in aceasta perioada:

– 1997 – apare Microsoft Visiual Studio – prima platforma integrata de dezvoltare software, bazata de IDE-uri performante, cu suport pentru programare web,

– 1997 – apare Borland Delphi 3 – vesiunea care l-a vacut popular la limbaj de programare vizual

– 1997 – apare UML ca standard de modelare

– 1996 – apare XML

– 1998 – apare Microsoft Windows 98, urmat un an mai tarziu de versiunea SE (Second Edition) – un sistem de operare foarte popular in acei ani

– 1998 – apare php 3 – versiunea care l-a consacrat ca limbaj de programare web

-1996-1998 – multe nume mari din IT realizeaza oportunitatea limbajului Java si se intrec in a-l imbratisa si a oferi IDE-uri pentru el: Microsoft, Oracle, Borland, IBM si bineinteles Sun. Microsoft a creat chiar o varianta prorie a acestui limbaj, nu tocmai in concordanta cu specificatiile Sun, cu un IDE propriu, Visual J++, pe care a incercat sa o impuna ca standard propriu, dar la care a renuntat prin 2000.

– 1999 – apare JEE 1.0 (Java Platform Enterprise Edition) – platforma de tehnologii java care avea sa revolutioneze dezvoltarea aplicatiilor enterprise

– 1998 – apare platforma Oracle 8i (i de la internet), incluzand si Application Server, respectiv IDE-ul JDeveloper pe langa consacratul server de baza de date.

– 1998-1999 – dezvoltare servicii internet: principalele companii/servicii: Hotmail, Netscape, AOL, ICQ, Yahoo

Categorii:Evolutie Etichete:, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,