Elevul antreprenor

Un articol/interviu din ZF despre un tanar antreprenor din domeniul IT. Despre ultima lui afirmatie din articol cum ca „Programatorii sunt ca nişte mun­citori, însă nu lucrează pe şantier, ci pe calculator“, poate alta data, intr-un post dedicat. Pe masura ce va mai creste si va scrie mai multe aplicatii, va realiza ca sub termenul general de „programator” sau „softist” se ascund multe specializari / competente / roluri, nu neaparat tehnice si ca asemanarea e totusi fortata.

Mihai Zinculescu, elev în clasa a XI-a la Colegiul Naţional „Grigore Moisil“ din Bucureşti, a lansat anul trecut aplicaţia mobilă „Cum se scrie?“ pentru a veni în ajutorul celor care au dubii în folosirea anumitor cuvinte din limba română, în prezent aceasta având în total peste 56.000 de descărcări.

„Povestea mea cu IT-ul a început când eram în clasa a II-a, de atunci aplicatieaplicatie AndroidAplicatie androidadunt pasionat de tot ce înseamnă infor­matică. Am vrut să fac o aplicaţie care să ne spună care este forma corectă a cuvintelor şi de ce. Acum îmi administrez firma de aplicaţii şi creare de siteuri la şcoală în pauze“, a spus Mihai Zinculescu în cadrul emisiunii ZF Live.

Chiar dacă aplicaţia nu a fost gândită ca o afacere, el a lansat-o pe platforma mobilă iOS la preţul de un euro şi gratuit pe platforma Android. „Pe iOS a costat un euro, însă după aproximativ zece mii de descărcări am lăsat-o la liber“, a completat Zin­cu­lescu. În primele trei zile de la lansare, aplicaţia a fost decărcată de 20.000 de ori, ajungând la 56.000 de des­cărcări de pe terminalele An­droid. „De atunci avem 100-200 de descărcări pe zi“.

Lucrând la proiectul „Cum se scrie? “, Zinculescu a descoperit însă că nu există coduri CAEN pentru dezvoltarea de aplicaţii.

„În România nu este reglementat modul în care o aplicaţie poate fi construită sau vândută. Nu există coduri CAEN pentru dezvoltarea de aplicaţii“.

Tânărul antreprenor nu s-a limitat însă doar la aplicaţia mobile şi la câteva luni de la lansarea acesteia a creat şi pagina de Facebook „Cum se scrie?“ şi apoi şi platforma web cu acelaşi nume.

„Am scris diverse articole legate de problemele pe care le ridică limba română, avem chiar şi un roboţel care conjugă ce verbe vrem, un dex care filtrează mai bine rezultatele şi un joculeţ cu aproximativ 150 de întrebări legate de acelaşi subiect“.

Din banii obţinuţi din descărcările aplicaţiei de pe iOS, el a menţionat că a plătit taxe, iar restul i-a investit în platforma online.

Mihai Zinculescu a lansat şi „Alege deştept“, o aplicaţie la care s-a gândit încă din 2011, cu scopul de a uşura munca celor care vor să cumpere un lucru, dar nu sunt siguri că fac alegerea corectă. Spre exemplu, dacă cineva vrea să îşi cumpere o casă şi a găsit trei sau patru variante, poate intra în aplicaţie, poate selecta anumite criterii, precum preţul, suprafaţa, distanţa faţă de centrul oraşului sau faţă de piaţă şi poate afla care este apartamentul ce corespunde cerinţelor sale. „Fiecare om are propriile criterii după care alege produsul, iar după ce le introduce în aplicaţie, aceasta îi spune care este soluţia optimă raţională.“

Aplicaţia „Alege deştept“ costă 10 euro şi poate fi descărcată atât de pe Android, cât şi de pe iOS. Mihai Zinculescu a construit aplicaţia în PHP şi SQL, iar pentru partea de client a folosit Java Script.

„Lumea aplicaţiilor este în plină creştere. Desktopurile sunt în descreştere, iar dispozitivele mobile în creştere“.

În prezent el este web developer şi project manager, iar când va termina liceul, Mihai Zinculescu va merge la Facultatea de Automatică din cadrul Universităţii Politehnice din Bucureşti.

„Programatorii sunt ca nişte mun­citori, însă nu lucrează pe şantier, ci pe calculator“.

Sursa: ZF viaInovat in Romania

Hackerii Altfel

Cum poti sa faci hacking fara sa fie considerat infractiune? Foarte simplu. Sa-ti faci o companie de securitate IT si sa verifici vulnerabilitati la cererea clientilor. Cel putin asa a facut TinKode, fost hacker roman, inchis pentru infractiuni cibernetice, care la momentul prinderii sale, in 2012, era unul dintre cei mai căutaţi hackeri din lume, putandu-se lauda ca a spart site-uri ale unor nume mari: Pentagonului, Google, NASA. Intreaga poveste pe blogul Inovat in Romania, intr-un articol preluat din Ziarul Financiar.

Portret al programatorului la tinerete

Lume, lume, dupa o pauza de mai bine de un an, timp in care blogul a fost redirectionat spre Inovat in Romania, reincepem sa emitem si de pe vechiul blog WordPress.

Ce fac programatorii in timpul liber? Depinde. Unii dintre ei se pregatesc pentru teza la matematica, cum poate fi si cazul celui de mai jos:

Cu ocazia ceremoniei “Premiile de excelență Rotary Club Sibiu” care a auvut loc ieri, luni 10 noiembrie, la Hotel Ramada din Sibiu, un copil deosebit a primit o distincție cu totul specială.
Povestea este cam de necrezut. Cu doi ani în urmă, o mămică ținând de mână copilașul ei de 10 ani, a pășit pragul Asociației profesionale Swiss Webacademy, pentru a-l înscrie la cursul de Web Designer.
Datorită vârstei copilului, directoarea Swiss Webacademy a refuzat la început, propunând mamei sale să mai aștepte măcar încă doi ani. Apoi, văzând determinarea copilului, a acceptat înscrierea, sub forma unei încercări, cu condiția că va întrerupe frecvența la curs dacă nu se va descurca.
Astfel, Petru Rogojan s-a înscris în grupa de adulți pentru specializarea de Web Designer, cu miza obținerii unui atestat achivalent cu 30 de credite ECTS, de la Universitatea Elvețiană de Științe Aplicate Vest-Elveția din Neuchâtel/Saint-Imier (HES-SO, HE-ARC Haute Ecole d’Ingénieurs).
După mai puțin de un an, Petru a devenit unul dintre cei mai bun webdesigneri din grupa lui. Proiectul său a fost realizarea site-ului pentru Palatul Copiilor din Sibiu (www.palatulcopiilorsibiu.ro). Site-ul realizat de el a devenit cel oficial. Iar Petru a devenit cel mai tânăr atestat de Haute Ecole d’Ingénieurs din toate timpurile.

Restul povestii pe Inovat in Romania.

Programatorii altfel. Legume soft

Seria „Programatorii altfel” continua cu urmatorul reportaj ProTV despre transformarea unui IT-st in …… fermier.

Gandeste in afara sabloanelor! Bucurestean sadea, Andrei s-a lepadat de calculator si s-a intors la cratita si agricultura! Dintr-un om care statea zi si noapte in fata calculatorului, a devenit un fermier nonconformist.

Se incapataneaza sa-si creasca recoltele fara pesticide si fara ingrasaminte, fiindca vrea sa fie mandru de ce vinde semenilor sai.

Zambeste la gandul ca a „ratat” cariera intr-o multinationala si e fericit ca macar bucata lui de Romanie e aratata cu dragoste si simtul responsabilitatii.

Satul de viata de „yesman” dintr-o multinationala bucuresteana, Andrei si-a luat lumea-n cap si a plecat!

Nu la Google, nu la Apple, nici in Silicon Valley, ci …. in Valea Macrisului, din Baragan.

Sa-si cladeasca propriul sau business – romanesc. A dat cu piciorul in fotoliul caldut si ergonomic de la birou, a schimbat bataturile si carceii de IT-ist pe cele de tractorist si nu-i pare rau.

Ca orice tanar cu scoala, dezamagit de ce fac intelectualii in Romania, Andrei a vrut si el sa emigreze.

Bursier in Suedia, in Belgia. Nu i-a placut. S-a simtit imigrant printre straini si a avut o revelatie. S-a intors sa-si faca un viitor acasa.

Dar si in Romania lui, Andrei tot neimplinit se simtea. Razvratit impotriva sistemului, n-a dat doi bani pe diploma de licenta, nici nu s-a mai dus la examen, l-a considerat o pierdere de vreme.

A luat lumea in piept pe cont propriu si a reusit – lucru neobisnuit – sa combine mintea sclipitoare cu munca fizica si un principiu: agricultura curata!

A cumparat 16 hectare de pamant. Cultiva ceaiuri, mirodenii, salati si legume.

E tanar fermier, cu acte in regula si 26.000 de euro subventie UE. Gastele pe care tocmai le jumuleste le-a crescut cu verdeata – nu cu furaj industrial si fara antibiotice. Le vinde cu succes pe site si pe Facebook.

Andrei si-a facut o adevarata retea de clienti on-line. Vara livreaza acasa cosul de legume, fara pesticide. Iarna sunt muraturi. Azi, a doua tura de gogonele.

Are contracte cu putinele bacanii din tara care vand mancare neindustrializata. Ele ii vand si dulceata, ceaiul si siropurile.

La magazin, clientii pot gusta bunatatile lui Andrei, ii pot afla povestea. Pe net si prin viu grai, telefonul fara fir face minuni si – vreti sau nu sa credeti – mica lui agricultura, intretine o intreaga familie.

Acasa, in bucatarie, e sef. Alexandra ii face etichetele si multa reclama printre doamnele din cartier, care vor sa-si hraneasca sanatos copiii.

Lenea programatorului cea de pe urma

In seria „Programatorii altfel” aflam lucruri inedite despre softisti, si anume ca „Lenea este prima virtute a unui programator” – dintr-un articol despre lene tocmai de pe ro.wikipedia.org – „Lenea ca factor de progres al omenirii”, din care citez: „Există oameni care opinează că lenea, în afara stadiului de trândăvie, care presupune refuzul de a munci, are efecte benefice”.

Expresia „Lenea este prima virtute a unui programator” ii apartine lui Larry Wall, inventatorul limbajului de programare Perl – care probabil a inventat acest limbaj din lenea de a invata C++ 😉 .

De mare profunzime este si afirmatia scriitorului SF Heinlein, care-i ataca frontal pe matinali:

Astfel, Robert A. Heinlein, scriitor american de literatură științifico-fantastică, afirma că „progresul nu este realizat de către cei care se scoală devreme. Este realizat de oameni leneși care caută căi mai ușoare pentru a realiza ceva.” ^[8]

Iar acum cuvintele lui Larry Wall:

De asemenea, Larry Wall, inventatorul limbajului de programarePerl, scria în cartea sa Programming Perl că lenea este prima virtute a unui programator (următoarele două fiind nerăbdarea și hybrisul), deoarece programatorul leneș caută mijloace de a-și face viața ușoară prin automatizarea la maxim a oricărui proces și prin buna documentare a programelor sale, care îl face să nu fie nevoit să dea utilizatorilor explicații în mod repetat.

In acest context, de mare actualitate este si pseuo-proverbul: „Nu fa azi ce poti lasa pe maine, ca poate poimaine nu mai trebuie”, cu corolarul „Lenea e bratara de aur”.

P.S. Stiu ca va e lene sa cautati articolul, asa ca va dau link-ul aici:  http://ro.wikipedia.org/wiki/Lene#Lenea_ca_factor_de_progres_al_omenirii

P.P.S. Pentru cine nu stie ce inseamna hybris (nu-i nici o rusine, nici eu n-am stiut) mai dau un link aici:  http://dexonline.ro/definitie/hybris

Self outsourcing

Seria „Programatorii altfel” continua: „Platit cu sute de mii de dolari, un IT-ist era considerat cel mai valoros angajat al firmei, desi nu facea nimic”.

Cel mai bun programator al unei companii americane de profil a reusit sa fie platit, chiar foarte bine, pentru munca pe care nu o presta, noteaza site-ul The Register. Acesta si-a externalizat serviciile unor specialisti din China, in timp ce el petrecea orele de lucru navigand pe site-uri de socializare.

IT-istul din Statele Unite a angajat o companie de consultanta software din Shenyang, China, care sa-i duca la bun sfarsit toate sarcinile de birou, scrie The Register.

Americanul platea companiei asiatice o cincime din salariul sau, unul cu sase cifre. In timpul serviciului, programatorul obisnuia sa petreaca pe site-uri de socializare, acest lucru avand loc zilnic, de la ora 09:00, atunci cand ajungea la birou, si pana la ora 17:00, cand se termina programul de lucru.

Externalizarea muncii i-a adus beneficii americanului pana in momentul in care acesta a fost dat de goli in fata sefilor. Era considerat drept cel mai bun din compania in care lucra, fiind expert in limbajele de programare C, C++, Perl, Java, Ruby, PHP, si Python. IT-istul a reusit astfel sa castige sute de mii de dolari nefacand altceva decat sa navigheze pe internet.

Sursa: http://www.incont.ro/joburi-strainatate/era-considerat-cel-mai-valoros-angajat-al-firmei-dar-nu-facea-nimic-it-istul-care-castiga-sute-de-mii.html

Programatorii altfel. Vaci, vacante, limuzine

Metode inedite de a atrage IT-işti

Războaiale pentru talente care se duc în industria IT sunt cunocute în toată lumea. Chiar dacă de cele mai multe ori pachetul salariul este criteriul principal în alegerea unui job de către cei mai buni IT-işti, companiile din industrie încearcă să îi atragă şi prin alte metode, uneori neobişnuite.

1. În 2011, compania americană Amicus, care ajută organizaţiile non-profit să strângă fomduri, căuta programatori. Pachetul de beneficii oferit cuprindea 2.000 de dolari, un an de provizii de cafea Counter Culter, un abonament pe un an la sala de sport, un iPad 2, o cască Iron Man 2 Deluxe, provizii nelimitate din berea preferată, o bicicletă şi o vacă. Vaca ar fi trebuit donată în numele programatorului unei organizaţii care asigură hrana ţărilor sărace.
2. Airbnb, o platformă prin care oamenii îşi închiriază camerele nefolosite, îşi atrage angajaţii prin vacanţe plătite. Ei plătesc cel puţin unul dintre concediile anuale ale acestora cu o sumă de 2.000 de dolari.
3. Site-ul de filesharing Dorobox oferă angajaţilor ceva unic: capacitatea de a stocare în cloud în funcţie de cât mănâncă. Această opţiune vine în codniţiile în care angajaţii lor primesc şi trei mese zilnice gratuit, un studio muzical echipat cu tobe şi jocuri,  tunsori gratuite, mâncare gourmet, doctori şi toalete hi-tech. Unul dintre beneficii este cu totul ieşit din comun: în cazul în care angajatul moare, partenerul lui de viaţă primeşte 50% din salariu în fiecare an pentru următorul deceniu.
4. Munchery, o companie americană cu sediul în San Francisco care se ocupă cu livrările de mâncare căuta un specialist IT pentru dezvoltarea de aplicaţii iOS. Avantajul pe care compania a ales să îl ofere este previzibil: mâncare gourmet în cantităţi nelimitate.
5. Startup-ul în domeniul transporturilo Uber oferă angajaţilor transport nelimitat…cu limuzina.

Sursa: Business Insider via http://www.businessmagazin.ro/actualitate/metode-inedite-de-a-atrage-it-isti-11054802