Programatorii altfel. Vaci, vacante, limuzine

Metode inedite de a atrage IT-işti

Războaiale pentru talente care se duc în industria IT sunt cunocute în toată lumea. Chiar dacă de cele mai multe ori pachetul salariul este criteriul principal în alegerea unui job de către cei mai buni IT-işti, companiile din industrie încearcă să îi atragă şi prin alte metode, uneori neobişnuite.

1. În 2011, compania americană Amicus, care ajută organizaţiile non-profit să strângă fomduri, căuta programatori. Pachetul de beneficii oferit cuprindea 2.000 de dolari, un an de provizii de cafea Counter Culter, un abonament pe un an la sala de sport, un iPad 2, o cască Iron Man 2 Deluxe, provizii nelimitate din berea preferată, o bicicletă şi o vacă. Vaca ar fi trebuit donată în numele programatorului unei organizaţii care asigură hrana ţărilor sărace.
2. Airbnb, o platformă prin care oamenii îşi închiriază camerele nefolosite, îşi atrage angajaţii prin vacanţe plătite. Ei plătesc cel puţin unul dintre concediile anuale ale acestora cu o sumă de 2.000 de dolari.
3. Site-ul de filesharing Dorobox oferă angajaţilor ceva unic: capacitatea de a stocare în cloud în funcţie de cât mănâncă. Această opţiune vine în codniţiile în care angajaţii lor primesc şi trei mese zilnice gratuit, un studio muzical echipat cu tobe şi jocuri,  tunsori gratuite, mâncare gourmet, doctori şi toalete hi-tech. Unul dintre beneficii este cu totul ieşit din comun: în cazul în care angajatul moare, partenerul lui de viaţă primeşte 50% din salariu în fiecare an pentru următorul deceniu.
4. Munchery, o companie americană cu sediul în San Francisco care se ocupă cu livrările de mâncare căuta un specialist IT pentru dezvoltarea de aplicaţii iOS. Avantajul pe care compania a ales să îl ofere este previzibil: mâncare gourmet în cantităţi nelimitate.
5. Startup-ul în domeniul transporturilo Uber oferă angajaţilor transport nelimitat…cu limuzina.

Sursa: Business Insider via http://www.businessmagazin.ro/actualitate/metode-inedite-de-a-atrage-it-isti-11054802

Tratarea exceptiilor

This page/post was intentionally left blank. Reason: the blogger didn’t have the right mood to write one.

––––-

P.S. Mult mai bine decat in varianta din articolul de saptamana trecuta: null

Pălmași software

Da, palmasi software. Asa ii caracterizeaza pe dezvoltatorii de software din Romania domnul George Buhnici, reporter ProTV, la evenimentul ZF Mobilio-Apps & Business Forum, un eveniment care are drept temă centrală evoluţia pieţei locale de aplicaţii pe mobil şi modalităţile prin care dezvoltatorii locali pot profita de oportunităţile create de explozia vânzărilor de mobile inteligente organizat de ZF ieri in Bucuresti, preluat intr-un articol din ZF.

Auzindu-l, fac analogia cu Larry Ellison, CEO-ul Oracle, adresandu-se absolventilor de la Yale in celebrul discurs (neterminat) din care citez:

„Dacă mă uit la voi nu văd nici un viitor fericit, nu văd nici un director proeminent. Acum sigur sunteţi bulversaţi. Asta e normal. Totuşi, vă puteti întreba, cum vin eu Larry Ellison, care n-am terminat facultatea ca să vă judec pe voi, studenţii celei mai renumite facultăţi? Staţi să vă explic.

Deoarece eu, Lawrence Ellison, al 2-lea cel mai bogat om a planetei, am căzut la facultate şi voi nu.

……

O să aibă lumea nevoie şi de salahori ca voi. O să aveţi nevoie de cunoştinţe, de programare la terapie la un psiholog. Fiindcă voi n-aţi căzut la facultate n-o să fiţi niciodată printre primii 10 cei mai bogaţi oameni de pe pământ.”

Gasiti tot „discursul” aici.

Si totusi, Larry Ellison de Romania (aka George Buhnici) are pe undeva dreptate cu chestia asta cu palmasii. Dar nu e vina lor, a dezvoltatorilor. Nici macar a managerilor lor directi. Ci e vina guvernantilor, a globalizarii, a multinationalelor si a istoriei.

Eu aveam o alta vorba pe acelasi subiect: „in Romania producem busteni software” pe care ii exportam, prin analogie cu industria de defrisari din Romania, daca o pot numi asa, ca de exploatare a lemnului e prea mult spus.

Sa vedem mai in detaliu despre ce e vorba.

Nu vreau sa merg in urma mai mult de 15 ani, cand diferentele dintre salariile din industria de software occidentala si cele de la noi erau 10:1 cel putin. Evident, in acel moment, nu exista propriu-zis o piata de software in Romania, cum exista si o neincredere mare in viitorul acestei tari.

Cresterea

La inceputul anilor 2000, Romania a devenit insa o piata atractiva pentru investitiile in software, mai intai pentru firme relativ micute din State, Germania si alte tari din Europa. Aceste firme au adus in Romania proiecte de dezvoltare si de integrare, mai mici sau mai mari, in functie de dimensiunile firmelor, de clienti si de domeniul de business caruia ii erau adresate. Era perioada in care tehnologiile de dezvoltare se maturizasera (atat in zona Java, dar si .Net sau php). Clientii construiau sisteme de la zero sau migrau sisteme foarte vechi pe tehnologii actuale. Era perioada romantica a dezvoltarii de software in Romania.

In zona de vest a tarii firmele micute au adoptat o politica de outsourcing, dar si acolo, in multe cazuri  responabilitatea livrarii unei solutii functionale end to end revenea tot firmei romanesti.

Putine firme au avut forta financiara sau viziunea sa creeze produse. Gecad, Softwin/Bitdefender, Siveco, Transart, TotalSoft sunt cateva dintre firmele care au construit cateva produse, cateva branduri de valoare in industria software globala sau macar regionala.

Salariile erau mici comparabil cu cele din occident si se mentineau insa destul de jos, cel putin pana in anul 2005-2006, cand s-a terminat aceasta faza.

Globalizarea

Odata cu manifestarea globalizarii si in domeniul dezvoltarii de software si sesizarea oportunitatii pietei numita Romania, marile corporatii au deschis centre globale de mari dimensiuni la noi. A inceput cu Oracle in 2004, urmata de IBM in 2005, apoi HP, Microsoft, Ericsson, SAP, Huawei si multi altii pe care nu-i mai mentionez.

Au intrat in piata cu salarii peste medie, pe de o parte atragand personalul bine pregatit de la firmele mai mici si in acelasi timp punand presiune pe piata muncii. Era perioada in care se cautau programatori in draci, salariile cresteau cu 20-30% de la an la an, se angajau si absolventi de facultati nontehnice, dar care aveau ceva tangente cu programarea.

Autoritatile s-au bucurat de aceasta deschidere si n-au ratat nici o ocazie sa taie panglici sau sa faca poze cu oficiali ai marilor multinationale din domeniu veniti la Bucuresti sa negocieze contracte avantajoase in schimbul sutelor sau miilor de locuri de munca oferite.

Numai ca, surpriza! La scurt timp s-a dovedit ca centrele de dezvoltare erau mai mult de suport, ca R&D-ul insemna defecte si tichete. Proiectele de dezvoltare, unde mai era vorba de asa ceva, aveau in vedere crearea de tool-uri pentru clienti interni, iar in alte cazuri, dezvoltarea era parte a unor contracte globale de managed services, care impuneau folosirea unor tool-uri si metolologii specifice clientului sau industriei, total depasite, contraproductive si care impiedicau sub toate formele inovatia.

Externalizarea serviciilor spre Romania a continuat si in alte domenii: call center, in special pentru limbi europene mai putin cunoscute, business processes s.a.m.d.

De ce nu si dezvoltarea software? De ce nu designul si arhitectura? De ce nu dezvoltarea de produse pe care aceste nume grele le au? Pentru ca acestea sunt esenta unei companii de software, iar Romania e considerata o piata prea riscanta pentru acest tip de activitati. Pentru ca cineva trebuie sa faca si munca de jos.

Pozitia geo-politica ne recomanda pentru centru de suport in partea asta de lume: tara ieftina, parte a UE, relativ sigura, pe fusul orar european, cu competente foarte bune in domeniu, cu facilitati pentru angajatii din IT, cu populatie vorbitoare de limba engleza. Ce-ti poti dori mai mult daca esti multinationala?

In perioada in care businessul centrelor inflorea, spre sfarsitul anului 2008, a venit criza economica. Firmele autohtone si cele mici au fost puternic lovite, unele dintre ele recurgand chiar la reduceri de personal. Multinationalele, pe de alta parte, beneficiind de sume mari de bani si cu planuri de business pe durata indelungata, care le ofereau cost saving-uri uriase prin mutarea operatiunilor din tari scumpe (Irlanda, UK, Franta, Germania…) prosperau si isi consolidau operatiunile in Romania. Anul acesta din nou cateva firme mari si-au anuntat din nou planuri de extindere: HP, Dell, ..

Exista doar cateva exceptii notabile la aceasta regula: Adobe, Nokia la Cluj (cu un mic nucleu de software development), Amazon la Iasi si mai nou Intel la Bucuresti. Dar acestea sunt aproape picaturi intr-un ocean al centrelor globale de (dezvoltare si) suport.

Astfel s-a ajuns ca o industrie de dezvoltare software micuta dar sanatoasa cum aveam in 2004 sa se transforme peste numai cativa ani intr-o monstruoasa industrie de mentenanta, in India Europei cum ii spun unii colegi din domeniu. Si asta in situatia in care calitatea dezvoltatorilor software din Romania este mult peste media europeana (fapt atestat de statisticile Brainbench sau de testele de certificare Java/Microsoft).

In cazul asta, se pare ca are dreptate ziaristul de la PRO TV. Suntem palmasi software, sau salahori cum ne numea celalalt onorabil.

Sa incheiem totusi intr-o nota mai vesela. Daca esti palmas, dupa ce lucrezi la munca de jos, trebuie musai sa te odihnesti. Asta cu palmasii ne duce cu gandul la un celebru tablou al unui pictor roman: „Cosași odihnindu-se„.

Cosasi odihnindu-se

De la „Cosasi odihnindu-se” pana la „Programatori odihnindu-se” nu mai e decat un pas. Sper ca observati asemanarile.

Programatori odihnindu-se

Programatori odihnindu-se

Programatori odihnindu-se

Stimulat de Microsoft

Dupa ce ani de-a randul Microsoft a luat bani de la companiile si utilizatorii produselor sale, iata ca a venit vremea sa ii si dea inapoi. In ce context? In domeniul aplicatiilor pentru smartphone pe platforma Windows 8.

Microsoft realizeaza ca a cam pierdut trenul in zona asta, pana a iesit Windows 8, iOS si Android au ajuns departe, avand peste 90% din piata. Cam in aceeasi pozitie se afla si Nokia, dar din perspectiva terminalului. Dar iata ca cei doi mari perdanti al business-ului smartphone si-au dat mana (ca in logo-ul lor comun de altfel) si impreuna vor sa aiba si ei o halca din piata smartphone.

Primul terminal al Nokia cu Windows 8 a aparut deja (Lumina 900), dar terminalul nu e totul. E nevoie si de aplicatii pentru a atrage utilizatorii. Mai mult, ceea ce Microsoft nu are, are concurenta Apple si Google: o piata uriasa de aplicatii in app store-urile proprii, multe din ele cu descarcare gratuita.

Asta se realizeaza greu, iar pentru a o stimula Microsoft ofera companiilor producatoare de aplicatii pe langa telefoane gratuite pentru testare si pana la 50.000 de euro pentru aplicatii cu adevarat bune. Asa, de motivare. Mai multe detalii in acest articol.

Desi dezvoltarea se face intr-un singur framework si ca o singura aplicatie pentru toate platformele (PC / tableta / smartphone), exista totusi un flavour lite pentru device-uri mobile numit „Metro style” applications. Exista SDK, tool-uri pentru dezvoltarea Metro UI (in stadiul „developer version” deocamdata) complet integrate in IDE-ul Microsoft Visual Studio ce permit dezvoltarea si testarea aplicatiilor mobile.

Cum acesti bani reprezinta o suma bunicica pentru o companie mica (sau de ce nu, pentru un freelancer) puneti mana si invatati programare Windows mobile.

Ce salariu mai are Andreea Esca?

Nu intentionam sa abordez subiectul salariilor din software atat de devreme, dar iata ca, la sugestia cititorilor fideli (da, avem si asa ceva) am fost anuntat (pe alte canale decat blogul) de existenta urmatorului articol din ZF despre salariile din software din vest. Din vestul tarii deocamdata.

Verificat apoi rapid din doua surse credibile care activeaza in domeniu tocmai in partea de tara in cauza (merci baieti 🙂 )  am concluzionat ca e putin umflat (cum le sta bine atat studiilor de gen de pe la noi dar si ziaristilor- dornici mereu de senzational), dar ca merita dat pe post, ceea ce am si facut mai jos.

De remarcat si „extraoptiunile”: al 13-lea salariu (30%), ziua de lucru de acasa (24%), vinerea scurta (daca nu e planificata livrare, desigur – prietenii stiu de ce 😉 )

Vazand tabelul imi vin in minte cateva intrebari:

1. Dezvoltatorul (senior), unde e dezvoltatorul? Poate modelul din vest(ul tarii) a depasit faza livrare cu dezvoltatori?!?

2. Business Analyst-ul?

3. Ce inginerii au facut managerii financiari?

4. Da’ cu generalistul in resurse umane ce-au avut?

Un software architect din vestul ţării poate câştiga până la 2.000 de euro net pe lună

Un angajat care ocupă funcţia de software architect, cu o experienţă de cel puţin cinci ani în dezvoltare software şi care are foarte bune competenţe de programare are un salariu mediu de peste 2.600 de euro brut dacă lucrează într-o companie din vestul ţării, în timp ce un proaspăt absolvent de facultate, care nu are deloc experienţă, se angajează pe un salariu de aproape 700 de euro brut, potrivit studiului salarial şi de beneficii AIMS Salary Map IT.

Având în vedere că softiştii sunt scutiţi de unele impozite, salariile nete ale acestora sunt, de regulă, cu 20% mai mici decât cele brute (nu cu 30%, cum e în cazul celorlalţi angajaţi).

Cercetarea, care a fost realizată în perioada februarie – martie 2012, a fost efectuată pe un eşantion de 32 de companii cu activităţi în domeniul software din Timişoara, Cluj, Sibiu şi Braşov, care au împreună aproximativ 4.500 de angajaţi.

„În pofida incertitudinilor economice, anul 2012 este un an de normalitate pentru dezvoltatorii software. Aproximativ 93% din companiile participante la studiu au declarat că intenţionează să crească salariile angajaţilor cu un procent mediu de 7,5%”, a spus Şerban Mrejeru, senior consultant în cadrul firmei AIMS Executive & Consulting România.

Peste o treime din companiile participante la studiu au spus că oferă anga­jaţilor 13 salarii pe an.

De asemenea, în pachetul de beneficii oferit angajaţilor din departamentele de cercetare şi dezvoltare ale companiilor din vestul ţării se află consultaţiile medicale gratuite la o clinică privată (în cazul a peste 78% din participanţii la studiu), un număr de zile de concediu mai mare decât minimul legal obligatoriu (beneficiu oferit în cazul a două treimi din participanţii la studiu), precum şi petrecerile organizate de companie (beneficiu oferit în toate companiile).

„Mai mult, 84% dintre angajatori permit angajaţilor să aibă un program de lucru flexibil, fiecare angajat având posibilitatea să îşi aleagă ora de venire sau cea de plecare de la birou, cu condiţia să «bifeze» numărul de ore de muncă standard prevăzute în contract”, mai spune Mrejeru.

Totodată, 38% dintre companiile participante la studiu permit angajaţilor să lucreze ocazional de acasă, în timp ce 28% dintre aceştia oferă ca şi stimulent ziua de vineri mai scurtă la birou, pentru a le permite angajaţilor să se bucure cât mai mult de weekend.

„Aceste politici, adaptate practicilor moderne în domeniu, îşi propun să creas­că gradul de motivaţie şi de autonomie a angajaţilor prin edificarea unui mediu de lucru pozitiv şi prin reducerea controlului mai strict practicat în trecut”, a mai explicat Mrejeru.

Cu un salariu lunar de peste 2.600 de euro brut, un software architect este plătit mai bine cu 30% faţă de un angajat aflat pe poziţia de team leader, care coordonează o echipă cuprinsă între 4 şi 15 specialişti şi care are un salariu mediu de 1.860 de euro brut.

La studiu au participat companii din zona de vest a ţării, cu activităţi în domenii precum auto, telecomunicaţii, software de tip ERP sau servicii online. AIMS Executive Search & Consulting România va extinde cercetarea, începând cu anul viitor, la nivel naţional, targetând companii de cercetare & dezvoltare din Bucu­reşti, Iaşi, Craiova sau alte centre tradiţionale din acest sector din România.

Doua lumi diferite si o mare oportunitate

Din punctul de vedere al industriei software schimbarea regimului din 1989 a venit exact la momentul oportun.

Prima lume: industria IT in occident

in 1990 occidentul (si mai ales Statele Unite) avea o experienta de 30-40 de de ani in industria IT si pe baza standardelor si concurentei realizase la acea vreme PC-uri relativ performante, bazate pe microprocesorul Intel 80386 (i486 tocmai se inventase). De asemenea, multe sistemele de operare si toate limbajele de programare au plecat din universitati de mare calibru si au fost preluate de multe companii private, in versiuni comerciale imbunatatite.

Anii 60-70 au reprezentat perioada mainframeurilor – care costau enorm si aveau putere de calcul foarte limitata si pe care putine institutii si le permiteau.

Daca pana la acel moment IT-ul era si in occident o curiozitate care se desfasura in  universitati si in cateva companii de hardware/software, aparitia PC-ului in la inceputul anilor ’80 a revolutionat pur si simplu industria calculatoarelor si indirect dezvoltarea de software. Astfel, numai in decursul anului 1982 numarul de PC-uri creste de la 1 milion al 5.5 milioane. Revolutia a fost sustinuta si de dezvoltarea fata precedent a industriei semiconductorilor marcata in ’78 de apartitia procesorului Intel 8086, urmat in ’82 de 80286 si in ’86 de 80386. Momente cheie:  august 1981 – aparitia IBM personal PC /AT ca standard de compatibilitate si 1984 – apartitia Apple Macintosh – primul PC cu mouse si interfata grafica complexa.

In tabelul de mai jos, preluat de pe etforecasts.com vedem ca cea mai spectaculoasa crestere procentuala a numarului de calculatoare, respectiv de utilizatori s-a produs in perioada 1980-1990.

Table 1.1   US and Worldwide Computers-in-Use Growth
	1980	1985	1990	1995	2000	2005	2010	2015	2020
USA:
Computers-in-Use (#M)	3.1	22.2	51.3	90.2	184	244	306	380	465-485
5-year Growth (%)	60.2	48.6	18.3	11.9	15.3	5.8	4.6	4.4	4.1-5.0
Computers-in-Use Share (%)	64.8	61.6	48.9	37.9	33.3	25.6	20.2	16.3	13-14
Computers-in-Use/1,000 People (#)	13.4	93.0	205	338	652	823	987	1,168	1,365-1,420
Worldwide:
Worldwide Computers-in-Use (#M)	4.8	36.0	105	238	552	950	1,514	2,324	2,995-3,120
5-year Growth (%)	64.4	49.6	23.9	17.8	18.3	11.5	9.8	8.9	5.2-6.1
WW Computers-in-Use/1,000 People (#)	1.07	7.40	20.0	41.8	90.4	147	239	321	390-410

Evolutia software-ului a fost la fel de spectaculoasa: Dupa aparitia UNIX si a primelor limbaje de porgramare FORTRAN, LISP, COBOL in anii ’50, la inceputul anilor ’70, odata cu aparitia ARPANET se pun bazele protocoalelor de comunicatie peste viitorul Internet, precum si a tool-urilor de conectare (TCP, TCP/IP, telnet, ftp, email, Ethernet). Tot la inceputul anilor ’70 apar si limbajele de programare „moderne”: C, Pascal, urmate de limbajele de programare obiectuala: C++, ADA. Sistemele de operare cu interfata grafica pentru PC-uri Windows si Mac OS se dezvolta si ele in acord cu cererea din noua piata, calculatorul incetand sa mai fie un tool al initiatilor.

La sfarsitul anilor ’80 ca industia IT occidentala era la sfarsitului copilariei.

A doua lume: industria IT in Romania comunista

Pe de alta parte, industria locala era incremenita in proiecte interne, de productie de minicalculatoare si PC-uri, cu aplicatii rudimentare din zona economica. La noi, domeniul IT era reprezentat in universitati, in special institulele politehnice si ITC (Institutele de tehnica de calcul). De asemenea, marile intreprinderi comuniste aveau centre de tehnica de calcul unde in general erau instalate si folosite calculatoare de productie romaneasca. Actorii principali din universitati si din centrele de calcul au jucat un rol important dupa 90 in dezvoltarea industiei.

Productia interna de calculatoare a fabricat sistemele tip IRIS, Felix, Coral (in anii 70-80). Utilizarea lor era de uz intern si se facea de catre aceeiasi actori ai domeniului IT mentionati mai sus: centrele de calcul ale marilor fabrici comuniste, respectiv universitatile. La sfarsitul anilor 80, inceputul anilor 90, s-a dezvoltat si piata de calculatoare personale romanesti, prin seria HC. Probabil ca unii isi mai amintesc sistemele HC 91 sau HC 95, cu programe pe memorie externe, de tip caseta audio.

Oportunitatea

Pana acum am prezentat doua lumi total diferite, nu-i asa? Ce le-a facut sa devina una singura dupa aproximativ 10-15 ani? Exact perioada in care s-au produs revolutiile din ’89 in Europa de est.

Daca schimbarea regimului comunist (si deschiderea spre piata IT occidentala) ar fi survenit cativa ani mai tarziu, industria locala ar fi pierdut momentul, ramanand incremenita in redescoperirea rotii, in timp ce in occident se pe langa revolutia hardware avea loc si o dezvoltare fara precedent a sistemelor de operare pentru PC-uri, a aplicatiilor software, dar mai ales a limbajelor de programare si a Internetului.

Diferentele ar fi devenit astfel foarte mari, atat tehnologic cat si business si conceptual incat at fi fost greu daca nu imposibil de recuperat. Romania urma patternul Coreei de Nord (izolare totala / interzicere a oricarei tehnologii occidentale) nu al Chinei. Schimbarea de regim in Romania a permis asimilarea in timp relativ scurt scurt a rezultatelor unei muncii de 40 de ani a occidentului, la scurt timp dupa ce aceasta incepea sa-si arate roadele.

Pe de alta parte, daca schimbarea ar fi survenit cativa ani mai devreme, realizarile tehnologice nu ar fi avut asa mare impact in constiinta tinerilor de 12-18 ani la acea varsta, si probabil ca nu s-ar fi declansat interesul crescut pentru acest domeniu. Doresc sa amintesc deschiderea extraordinara spre domeniul IT care se facea la inceputul anilor ’90 in licee, crearea primelor retele locale, in general cu sisteme donate de unitati de invatamant omologe din occident.

Acest moment a facilitat dezvoltarea interesului pentru acest domeniul IT in randul tinerilor de scoala si liceu si crearea unei culturi a programarii software. Combinata cu background-ul matematic bun asigurat de sistemul de invatamant preuniversitar si de gandirea logica, specifica europenilor,  au creat in Romania un excelent profil de dezvoltator de software, care a contribuit la dobandirea renumelui de buni programatori de mai tarziu.

IT sau software?

De la bun inceput vreau sa fac distinctia intre IT si software / dezvoltare software, fapt pentru care apelez la cateva definitii.

Conform Wikipedia, „IT (Information, Tehnology) este tehnologia necesara pentru prelucrarea (procurarea, procesarea, stocarea, convertirea si transmiterea) informatiei, în particular prin folosirea computerelor (calculatoarelor electronice)”.

Acum definitia pentru software, in engleza: „Computer software or just software, is a collection of computer programs and related data that provides the instructions for telling a computer what to do and how to do it. Software refers to one or more computer programs and data held in the storage of the computer for some purposes. In other words, software is a set of programs, procedures, algorithms and its documentation concerned with the operation of a data processing system.”

Prin urmare dezvoltarea software este activitatea care are ca scop producerea de computer software.

Extrapoland din definitii, IT este un domeniu mai larg decat software-ul. Software-ul se imparte si el in produse (software pentru utilizare multipla pe baza de licenta comerciala sau freeware/shareware) si software dedicat/custom.
IT-ul inglobeaza hardware, retelele de calculatoare, software freeware, software COTS (commercial off the shelf ), sisteme complexe obtinute prin integrarea celor de mai jos si nu in ultimul rand software-ul custom.

Ma vad nevoit sa fac aceasta clarificare pentru ca multa lume percepe termenii IT sau software ca fiind echivalenti. Si ma refer aici la multa lume care e utilizator de calculator. Chiar si multe publicatii generaliste care eu si rubrica de  IT sau „IT & Media” cum se mai poarta fac aceeasi greseala.

De exemplu, orice companie care foloseste o retea de calculatoare are un departament de IT (o persoana in altima instanta) care se ocupa de administrarea retelei, a conexiunii la internet, a serverului de web (daca e cazul), de configurarea serverului de mail, de securitate, de instalarea si configurarea de software pe statiile de lucru si pe server. Aceasta activitate nu e software development. Acele companii nu fac software si nu sunt companii de software.

Despre ce e si ce face o companie de software, in posturile ce urmeaza.