Software second hand

O stire din ZF ne informeaza despre reglementarea si „liberalizarea” pietei de licente software achizitionate la mana a doua: Piaţa de soft la mâna a doua pentru firme ar putea exploda în UE Inceputul s-a facut prin castigarea unui proces in justitie in Germania care permite revanzarea, precum si prin simplificaera procedurilor de revanzare.

Piaţa de software second-hand ar putea exploda în UE după ce o decizie a Curţii Europene de Justiţie a simplificat procedurile prin care o companie poate vinde altei firme la un preţ redus licenţele de utilizare ale unor programe pe care nu le mai utilizează, prin intermediul unui broker specializat, scrie Bloomberg.

Curtea Europeană a decis pe 3 iulie că firma americană Oracle nu are dreptul să-i interzică firmei germane Used Software GmbH să vândă licenţe de software Oracle achiziţionate iniţial de o companie către o alta, deschizând astfel posibilitatea unei explozii pentru această piaţă.

Daca hainele si masinile se pot vinde second hand, de ce nu si software-ul, cu atat mai mult cu cat la cel din urma uzura nu se vede, fiind mai degraba morala decat fizica. Evident, miscarea ii pune in dificultate pe marii vanzatori de produse COTS (Oracle, Microsoft, IBM, Adobe …), carora le vor scadea vanzarile si care s-au opus pana acum acestui tip de demers.

Sunt curios cat o sa faca la anul o licenta de Windows 2ooo pe bursa software SH ;).

Istoria IT in Romania. Partea a 4-a. Cresterea si globalizarea (2005-2008)

Dupa o oarecare pauza continuam seria de posturi despre istoria IT in Romania ajunsa la Istoria IT in Romania. Partea a 3-a. Noul val (2000-2004) cu un nou episod. Perioada asta a mai fost atinsa si intr-un alt post – Palmasi software – dar aici vom privi lucrurile dintr-o perspectiva mai … istorica.

Spuneam in postul precedent ca sfarsitul anului 2003 a atras atentia lumii software mari asupra Romaniei prin faptul ca Microsoft, o companie mai pe val ca acum la acea data, achizitiona o firma romaneasca – Gecad – pentru produsul de securitate RAV (Romanian Antivirus). In scurt timp greii IT-ului mondial au realizat ca Romania este o piata software cu potential de crestere.

La sfarsitul anului 2004 din punct de vedere politic aveau loc din nou transformari mari: dreapta castiga puterea. La inceputul lui 2005 a scazut impozitul pe salarii de la 40% cat era pentru salariile mari la 16%, facilitand astfel angajatii din IT care nu beneficiau la acel moment de scutirea totala a impozitului (scutirea pentru programatori). S-au oferit de asemenea multe facilitati pentru micro-intreprinderi si PFA, impulsionand micii intreprinzatori sau freelancerii care doreau sa aiba venituri legale.

In plus fata de cele mentionate ,aceste schimbari politice combinate cu intrarea in NATO din 2004 si anuntata intrare in UE din 2007 au dat un mesaj de incredere investitorilor straini. Daca la inceputul anilor 2000 asistam la crearea de mici companii de software, odata cu anii 2004-2005 nume grele din industrie au venit in Romania. Era inceputul globalizarii.

Capul de pod l-a constituit Oracle inca din 2004 cu un centru de servicii, urmat la un an de IBM, cu o initiativa similara dar mai redusa ca amploare, IBM avand de mult in Romania o retea de firme partenere (get Toptech). Acesta a fost un semnal care a declansat un mare dans al migrarii fortei e munca dinspre companii mici spre companii mari. Au urmat Apoi Microsoft, HP, Adobe, Amazon, Embarcadero. Multimationale din zona de automatizare sau software embeded: Infineon Technologies, Freescale Semiconductor. Ulterior companii din domeniul telecomunicatiilor: Nokia, Ericsson. Mai nou chiar si mariile companii de software si integrare din India si-au deschis centre in Bucuresti (de exemplu Wipro, care e prezent pe piata de cativa ani buni). Procesul continua pana in ziua de azi, exemple recente fiind SAP sau Intel sau Huawei, dar fenomenul s-a manifestat masiv in perioada analizata.

Globalizarea, cum am mai scris in Palmasi software, a fost si cu bune si cu rele, dar parca mai mult cu rele, companiile stranine externalizand in Romania serviciile mai de rutina, putin critice dezvoltarii lor, in mare parte singurul scop fiind reducerea costurilor, fara a avea o strategie de dezvoltare pe termen lung, asta in ciuda calitatii ridicate a softistilor de la noi. Avantajele sunt raspandirea unei culturi de business occidentale printre angajatii din Romania si participarea in proiecte ample, multiculturale.

Tot aceasta perioada a permis firmelor autohtone create la inceputul anilor 2000 sa se dezvolte si sa ajunga sa conteze pe piata. Unele multinationalele care nu aveau un setup in Romania in acesti ani au considerat mai eficienta achizitia de firme romanesti (Adobe a achizitionat InterAKT in 2006, Endava a achizitionat AGS la Cluj in 2006, IP Devel a fost achizitionata de Adecco in aceeasi perioada, si preluata apoi de Enea).

In ceea ce priveste veteranii industriei din anii ’90 (Siveco, TotalSoft, Softwin, ..), profitand de numarul mare de contracte cu staul s-au transformat in adevarate fabrici de programatori cu sute de angajati si cifre de afaceri de zeci de milioane de dolari. Ce-i drept, tot cam pe acum si marile multinationale de soft, care joaca rol si de integratori (IBM, Oracle) au inceput sa se dedulceasca si ele la contracte cu statul, licitand individual sau in consortiu, depinde cum indeplineau conditiile. Asta pe langa integratorii mai micuti: S&T, Romsys, Omnilogic, Intrarom.

Anii 2005-2008 au fost anii de dezvoltare acelerata a industriei de software la noi. Salariile probabil ca s-au dublat, in unele cazuri fiind ajutate si de facilitatile fiscale de care am vorbit mai sus. De la an la an aveau loc cresteri de 20, chiar 30% (mai accelerat decat in alte domenii unde de asemenea se ingregistrau cresteri semnificative), existand chiar o criza de programatori pe anumite tehnologii. A fost perioada cu cele mai putine emigrari din istoria postdecembrista.

La mijlocul lui 2008, piata IT (la fel ca intreaga economie) avea o cerstere frumoasa, cu perspective de dezvoltare. Pentru firmele romanesti, anul 2008 se anunta a fi cel mai bun din toate timpurile. Numai ca la scurt timp criza finnciara, iar apoi economica avea sa le schimbe planurile multora.

Pălmași software

Da, palmasi software. Asa ii caracterizeaza pe dezvoltatorii de software din Romania domnul George Buhnici, reporter ProTV, la evenimentul ZF Mobilio-Apps & Business Forum, un eveniment care are drept temă centrală evoluţia pieţei locale de aplicaţii pe mobil şi modalităţile prin care dezvoltatorii locali pot profita de oportunităţile create de explozia vânzărilor de mobile inteligente organizat de ZF ieri in Bucuresti, preluat intr-un articol din ZF.

Auzindu-l, fac analogia cu Larry Ellison, CEO-ul Oracle, adresandu-se absolventilor de la Yale in celebrul discurs (neterminat) din care citez:

„Dacă mă uit la voi nu văd nici un viitor fericit, nu văd nici un director proeminent. Acum sigur sunteţi bulversaţi. Asta e normal. Totuşi, vă puteti întreba, cum vin eu Larry Ellison, care n-am terminat facultatea ca să vă judec pe voi, studenţii celei mai renumite facultăţi? Staţi să vă explic.

Deoarece eu, Lawrence Ellison, al 2-lea cel mai bogat om a planetei, am căzut la facultate şi voi nu.

……

O să aibă lumea nevoie şi de salahori ca voi. O să aveţi nevoie de cunoştinţe, de programare la terapie la un psiholog. Fiindcă voi n-aţi căzut la facultate n-o să fiţi niciodată printre primii 10 cei mai bogaţi oameni de pe pământ.”

Gasiti tot „discursul” aici.

Si totusi, Larry Ellison de Romania (aka George Buhnici) are pe undeva dreptate cu chestia asta cu palmasii. Dar nu e vina lor, a dezvoltatorilor. Nici macar a managerilor lor directi. Ci e vina guvernantilor, a globalizarii, a multinationalelor si a istoriei.

Eu aveam o alta vorba pe acelasi subiect: „in Romania producem busteni software” pe care ii exportam, prin analogie cu industria de defrisari din Romania, daca o pot numi asa, ca de exploatare a lemnului e prea mult spus.

Sa vedem mai in detaliu despre ce e vorba.

Nu vreau sa merg in urma mai mult de 15 ani, cand diferentele dintre salariile din industria de software occidentala si cele de la noi erau 10:1 cel putin. Evident, in acel moment, nu exista propriu-zis o piata de software in Romania, cum exista si o neincredere mare in viitorul acestei tari.

Cresterea

La inceputul anilor 2000, Romania a devenit insa o piata atractiva pentru investitiile in software, mai intai pentru firme relativ micute din State, Germania si alte tari din Europa. Aceste firme au adus in Romania proiecte de dezvoltare si de integrare, mai mici sau mai mari, in functie de dimensiunile firmelor, de clienti si de domeniul de business caruia ii erau adresate. Era perioada in care tehnologiile de dezvoltare se maturizasera (atat in zona Java, dar si .Net sau php). Clientii construiau sisteme de la zero sau migrau sisteme foarte vechi pe tehnologii actuale. Era perioada romantica a dezvoltarii de software in Romania.

In zona de vest a tarii firmele micute au adoptat o politica de outsourcing, dar si acolo, in multe cazuri  responabilitatea livrarii unei solutii functionale end to end revenea tot firmei romanesti.

Putine firme au avut forta financiara sau viziunea sa creeze produse. Gecad, Softwin/Bitdefender, Siveco, Transart, TotalSoft sunt cateva dintre firmele care au construit cateva produse, cateva branduri de valoare in industria software globala sau macar regionala.

Salariile erau mici comparabil cu cele din occident si se mentineau insa destul de jos, cel putin pana in anul 2005-2006, cand s-a terminat aceasta faza.

Globalizarea

Odata cu manifestarea globalizarii si in domeniul dezvoltarii de software si sesizarea oportunitatii pietei numita Romania, marile corporatii au deschis centre globale de mari dimensiuni la noi. A inceput cu Oracle in 2004, urmata de IBM in 2005, apoi HP, Microsoft, Ericsson, SAP, Huawei si multi altii pe care nu-i mai mentionez.

Au intrat in piata cu salarii peste medie, pe de o parte atragand personalul bine pregatit de la firmele mai mici si in acelasi timp punand presiune pe piata muncii. Era perioada in care se cautau programatori in draci, salariile cresteau cu 20-30% de la an la an, se angajau si absolventi de facultati nontehnice, dar care aveau ceva tangente cu programarea.

Autoritatile s-au bucurat de aceasta deschidere si n-au ratat nici o ocazie sa taie panglici sau sa faca poze cu oficiali ai marilor multinationale din domeniu veniti la Bucuresti sa negocieze contracte avantajoase in schimbul sutelor sau miilor de locuri de munca oferite.

Numai ca, surpriza! La scurt timp s-a dovedit ca centrele de dezvoltare erau mai mult de suport, ca R&D-ul insemna defecte si tichete. Proiectele de dezvoltare, unde mai era vorba de asa ceva, aveau in vedere crearea de tool-uri pentru clienti interni, iar in alte cazuri, dezvoltarea era parte a unor contracte globale de managed services, care impuneau folosirea unor tool-uri si metolologii specifice clientului sau industriei, total depasite, contraproductive si care impiedicau sub toate formele inovatia.

Externalizarea serviciilor spre Romania a continuat si in alte domenii: call center, in special pentru limbi europene mai putin cunoscute, business processes s.a.m.d.

De ce nu si dezvoltarea software? De ce nu designul si arhitectura? De ce nu dezvoltarea de produse pe care aceste nume grele le au? Pentru ca acestea sunt esenta unei companii de software, iar Romania e considerata o piata prea riscanta pentru acest tip de activitati. Pentru ca cineva trebuie sa faca si munca de jos.

Pozitia geo-politica ne recomanda pentru centru de suport in partea asta de lume: tara ieftina, parte a UE, relativ sigura, pe fusul orar european, cu competente foarte bune in domeniu, cu facilitati pentru angajatii din IT, cu populatie vorbitoare de limba engleza. Ce-ti poti dori mai mult daca esti multinationala?

In perioada in care businessul centrelor inflorea, spre sfarsitul anului 2008, a venit criza economica. Firmele autohtone si cele mici au fost puternic lovite, unele dintre ele recurgand chiar la reduceri de personal. Multinationalele, pe de alta parte, beneficiind de sume mari de bani si cu planuri de business pe durata indelungata, care le ofereau cost saving-uri uriase prin mutarea operatiunilor din tari scumpe (Irlanda, UK, Franta, Germania…) prosperau si isi consolidau operatiunile in Romania. Anul acesta din nou cateva firme mari si-au anuntat din nou planuri de extindere: HP, Dell, ..

Exista doar cateva exceptii notabile la aceasta regula: Adobe, Nokia la Cluj (cu un mic nucleu de software development), Amazon la Iasi si mai nou Intel la Bucuresti. Dar acestea sunt aproape picaturi intr-un ocean al centrelor globale de (dezvoltare si) suport.

Astfel s-a ajuns ca o industrie de dezvoltare software micuta dar sanatoasa cum aveam in 2004 sa se transforme peste numai cativa ani intr-o monstruoasa industrie de mentenanta, in India Europei cum ii spun unii colegi din domeniu. Si asta in situatia in care calitatea dezvoltatorilor software din Romania este mult peste media europeana (fapt atestat de statisticile Brainbench sau de testele de certificare Java/Microsoft).

In cazul asta, se pare ca are dreptate ziaristul de la PRO TV. Suntem palmasi software, sau salahori cum ne numea celalalt onorabil.

Sa incheiem totusi intr-o nota mai vesela. Daca esti palmas, dupa ce lucrezi la munca de jos, trebuie musai sa te odihnesti. Asta cu palmasii ne duce cu gandul la un celebru tablou al unui pictor roman: „Cosași odihnindu-se„.

Cosasi odihnindu-se

De la „Cosasi odihnindu-se” pana la „Programatori odihnindu-se” nu mai e decat un pas. Sper ca observati asemanarile.

Programatori odihnindu-se

Programatori odihnindu-se

Programatori odihnindu-se

Colosii IT in frunte cu Apple si Google judecati ca s-au inteles sa nu-si fure angajatii – preluare

Iata ca intelegerile privind neangajarea de la concurenta se intampla si la case mai mari. Si la noi umbla vorba de astfel de intelegeri (acum cativa ani), mai ales pe piata de telecom, unde numarul de firme e foarte mic. O stire de pe Reuters, preluata de mai multe publicatii. Redau textul din Finantistii.

Un judecător din Statele Unite a hotărât trimiterea în judecată a Apple, Google, Intel şi altor patru companii IT pentru o înţelegere ilegală prin care au stabilit să nu-şi racoleze între ele angajaţii, trasmite Reuters.

Un judecător din San Jose, statul California, nu a aceceptat o cerere companiilor pentru respingerea acuzaţiilor aduse de mai mulţi ingineri IT.

Celelalte patru companii implicate sunt Adobe Systems, Intuit, divizia Pixar a Walt Disney şi Lucasfilm.

Procesul a fost deschis de cinci ingineri IT, care au acuzat companiile de înţelegere pentru reducerea salariilor angajaţilor prin eliminarea concurenţei pentru angajaţi calificaţi.