US Enterprise tech salaries revealed: How much Oracle, IBM, SAP, Cisco, Dell, VMware, ServiceNow and Workday pay engineers, developers and data scientists

Un articol preluat din Business Insider, cu salarii din domeniul software engineering la giganti ai tehnologiei din Statele Unite. Pentru ca la ei se poate.  

• Enterprise tech giants have been hiring aggressively to meet growing demand in corporate IT.
• Propelled by the rise of the cloud and cutting edge technologies, such as AI and big data analytics, major companies are looking to fill roles that typically pay six-figure salaries.
• The tech jobs including engineers, data scientists, developers, project managers, and experts in cybersecurity. Oracle offered a senior product management strategy director a salary of $228,000 $336,000.
• VMware hired a product engineering director with a salary of $290,000 Some are top management posts such the senior VP for human resources IBM hired with a salary of $525,000
• Here’s a survey of what Oracle, IBM, Dell, SAP, VMware, Workday, ServiceNow and Cisco pay new hires, based on disclosure data for permanent and temporary workers filed with the US Office of Foreign Labor Certification in 2019.
• Click here for more BI Prime stories.

Enterprise tech is going through big changes with the rise of the cloud, and the attendant interest in cutting edge technologies like AI and data analytics. So it’s not surprising that the biggest names of corporate IT are paying big bucks for top talent in this market. Business Insider analyzed the US Office of Foreign Labor Certification’s 2019 disclosure data for permanent and temporary foreign workers to find out what eight major players in enterprise tech — Oracle, IBM, SAP, Cisco, Dell, VMware, ServiceNow and Workday — pay tech talent in key roles including engineers, developers and data scientists. Companies are required to disclose information, such as salary ranges, when they hire foreign workers under the H1-B visa program, giving insight into what these major companies are willing to shell out for talent. Here’s how much these top enterprise technology companies paid employees hired in 2020: SEE ALSO: The new chief marketing officer of Oracle talks about leaving Amazon, and says that Larry Ellison’s big cloud offensive has ‘parallels’ to the early days of AWS SEE ALSO: VCs say that these 29 companies are the top startups in the booming big data industry SEE ALSO: Experts predict 15 gigantic tech mergers we could see in a recession, from Amazon buying Oracle to IBM buying Dell

Oracle hired a senior product management strategy director with a salary of $228,000 $336,000.

Oracle, one of the most dominant companies players in enterprise software, is making an aggressive bid to become a bigger player in the cloud — a market dominated by Amazon Web Services and Microsoft Azure. Based on federal labor data, the Silicon Valley company has hired aggressively this year for key roles, including dozens of applications developers, software developers and product development strategy managers. Here are some of Oracle’s recent hires from 452 approved visa applications, and how much they’re paid: Senior director of product management/strategy (California): $228,000 to $336,000 a year Product development strategy manager (California): $169,000 to $250,000 Applications developer (California): $169,000 to $250,000 Software developer architect (California): $161,000 to $290,000 Software developer (California): $157,000 to $250,000 Technical analyst (Utah): $59,000 to $89,000 Technical analyst (Illinois): $57,000 to $80,000

IBM hired a senior VP for human resources with a salary of $525,000.

When IBM’s new CEO Arvind Krishna took over in May, he unveiled a bold strategy for dominating the hybrid cloud market — the industry term for a combination of public clouds like Amazon Web Services with a company’s own data centers — which Big Blue projects will eventually be worth $1.2 trillion. IBM’s hiring push has been focused on bringing in more application developers and architects, data specialists and scientists, software developers, various technical roles, including test specialists and a few top executives. Here are some of IBM’s recent hires from 1,876 approved visa applications, and how much they’re paid: Senior vice president for human resources (New York):  $525,000 Software developer (New York): $223,000 Senior software engineer (Massachusetts): $206,000 Data scientist (New York): $148,000 Application Developer (Arkansas): $54,000 to $78,000 Application Developer (Ohio): $55,000 to $96,000

VMware hired a product engineering director with a salary of $290,000.

VMware’s virtualization software made it a key player in enterprise tech, especially with the rapid growth of the cloud. The Silicon Valley giant has been beefing up its technical staff employees and has been hiring a lot of product designers and managers and staff engineers. One of the company’s top hire is for a product engineering director position. Here some of VMware’s recent hires from 717 approved visa applications and how much they’re paid: Director of product engineering (California): $290,000 Director of user experience (California): $261,000 Staff engineer (California): $270,000 Manager of R&D (California): $210,000 Data scientist (Massachusetts): $184,000 Technical staff (Georgia): $74,000 Technical support engineer (Colorado): $77,000

SAP hired a senior development manager with a salary of $178,000 to $303,000.

SAP is a major enterprise software vendor, specializing in databases, that’s making an aggressive bid to expand its presence in the cloud. The company has focused its hiring on bringing in more support engineers, developers, developer architects, development managers and business process consultants. Here are some of SAP recent hires based on 393 approved visa applications and how much they’re paid: Senior development manager (Pennsylvania): $178,000 to $303,000 Business process principal consultant (California): $160,000 to $272,000 Business process principal consultant (Georgia): $130,000 to $220,000 Data scientist (California): $92,000 to $156,000 Development architect (Arizona): $124,000 Developer (Pennsylvania): $69,000 to $116,000 Developer (California): $82,000 to $139,000

Dell hired a senior principal software engineer with a salary of $185,000.

Dell has been trying to pivot away from its historic focus on servers, and to a more software-and-services-centric approach to enterprise tech as a way of carving out a bigger piece of the enterprise tech market. The Texas tech giant emerged as a heftier publicly-traded company two years ago, in the wake of its 2016 megamerger with EMC and its subsidiary VMware. The company’s hiring has focused mainly on software engineers and product marketers. Here are some of Dell’s recent hires based on 472 approved visa applications and how much they’re paid: Vice president for strategic planning (Illinois): $330,000 Senior Principal Software Engineer (California): $185,000 Senior software engineer (Texas): $104,000 Director of IT architecture (Texas): $180,000 Business intelligence analyst (Texas): $55,000

Cisco hired an engineering director with a salary of $170,000 to $324,000.

Cisco has been riding a wave of stronger demand for networking equipment due to the coronavirus crisis and the rise of the remote workforce. Like other traditional enterprise tech players, Cisco has also been adapting to the rise of the cloud. The Silicon Valley company has focused on hiring software and hardware engineers, user experience designers and product managers. Here are some of Cisco’s recent hires based on 695 approved visa applications and how much they’re paid: Engineering director (California): $170,000 to $324,000 Software development director (California): $194,00 to $277,000 Technical solutions architect (New Jersey): $180,000 to $251,000 Technical solutions architect (Florida): $198,000 to $254,000 Software quality assurance engineer (Arizona): $68,000

ServiceNow hired a machine learning engineer with a salary of $155,000 to $210,000.

ServiceNow has also seen robust growth in the coronavirus crisis and the sudden pivot to remote work with boosted demand for its cloud automation and workflow platform. CEO Bill McDermott recently told Business Insider that the Silicon Valley giant has actually expanded its workforce by 20% since the crisis began. ServiceNow said it has hired 360 tech interns since the pandemic escalated in March. It has also been hiring a lot of engineers, including experts in AI and machine learning. Here are some of ServiceNow’s recent hires based on 225 approved visa applications and how much they’re paid: Machine learning engineer (California): $155,000 to $210,000 Senior mobile developer (California): $132,000 to $165,000 Senior software engineer (California): $132,000 to $140,000 Data analyst (California): $72,000 Performance support engineer (Florida): $70,000

Workday hired a senior principal software development engineer with a salary of $205,000 to $308,000.

Workday is a major cloud player whose platform enables businesses to manage company finances and human resources. The Pleasanton, California-based company was one of the major tech companies to offer one-time bonuses to employees to offset the impact of the coronavirus crisis. Workday has hired mostly applications and development engineers, with some emphasis on AI and machine learning. Here are some of Workday’s recent hires based on 117 approved visa applications and how much they’re paid: Senior principal software development engineer (California): $205,000 to $308,000 Principal machine learning engineer (California): $179,000 to $269,000 Software development engineer (California): $118,000 to $173,000 Software application engineer (California): $119,000 to $173,000 Automation engineer (California): $119,000 to $161,000 Sursa: Business Insider via Inovat in Romania

IBM CUMPĂRĂ PRODUCĂTORUL DE SOFT OPEN SOURCE RED HAT

Cea mai mare tranzacţie din istoria pieţei de software: IBM cumpără cu 33,4 mld. $ producătorul de soft open source Red Hat

Gigantul american IBM, unul dintre cei mai mari furnizori de echipamente şi servicii de IT din lume, a anunţat în urmă cu câteva ore perfectarea celei mai mari tranzacţii din istoria pieţei de software: preluarea furnizorului de software open source pentru companii Red Hat pentru suma record de 33,4 mld. dolari, scriu Reuters, Bloomberg, Techcrunch şi alte publicaţii internaţionale. IBM va plăti astfel cu 63% mai mult pentru o acţiune Red Hat în raport cu preţul de închidere de vineri de pe bursă.

“Valoarea tranzacţiei este una specifică firmelor de telecom, producătorilor de micrprocesoare sau giganţilor din farma nu industriei de software. Achiziţia IBM eclipsează şi preluarea LinkedIn de către Microsoft pentru 26 mld. $”, notează portalul TechCrunch.

Red Hat, care oferă produse şi servicii care au la bază sistemul de operare cu sursă deschisă Linux, estima venituri de 3 mld. dolari în acest an – cel mai mare nivel de la înfiinţare.

“Achiziţia Red Hat va schimba regulile jocului pe piaţa de servicii de cloud”, a declarat Ginni Rometty, preşedinte şi CEO al IBM. Gigantul american speră că astfel va reuşi să recupereze din decalajul faţă de Amazon, Alphabet (Google) şi Microsoft de pe piaţa în creştere a serviciilor de cloud.

Sursa: ZF via Inovat in Romania blog

Ajutoare pentru bogatii din IT. Status 2015

In conditiile in care filmele de IT se plang de faptul ca piata nu le asigura suficient de multi absolventi pentru a-si asigura cresterea naturala, vine si statul roman cu subventii pentru companiile care se angajeaza sa creeze un anumit numar de joburi in domeniu si sa-si dezvolte business-ul.

Iata mai jos lista celor 15 beneficiari, multinationale in mare parte cu mii sau zeci de mii de angajati. Doar doua exceptii din piata locala.

Desi matematic 10 firme x 500 locuri de munca = 50 fime x 100 locuri de munca = 500 firme x 10 locuri de munca, din punct de vedere business nu e acelasi lucru. Statul a preferat sa aloce acesti bani unor pesti mari, unde verificarea implementarii programului, colectarea taxelor si impactul mediatic si politic a fost mult mai mare.

Numai ca prin abordarea 10×500 a ajutat cu bani de la buget la consolidarea operatiunilor din Romania ale acestor firme gigant, care in putine cazuri fac inovatie in centrele de servicii de la noi.  Printr-o abordare de tip 500×10 ar fi ajutat la dezvoltarea firmelor mici cu prodse proprii, startupuri, ducand in cativa ani la consolidarea acestui segment si la potentiala aparitie a mai multor idei si produse inovatoare.

Mai jos articolul original din ZF.

Ministerul Finanţelor a plătit până la finele anului trecut ajutoare de stat de 12 mil. euro din cele 112 mil. euro aprobate pentru proiectele depuse de 15 companii în anii 2013 şi 2014.

Cele 15 companii care au primit de la Ministerul finanţelor Publice (MFP) în anii 2013 şi 2014 ajutoare de stat pentru a crea locuri de muncă care să presupună utilizarea de noi tehnologii înfiinţaseră la finele anului trecut 4.174 de joburi din cele 5.149 asumate conform unui raport publicat de MFP în legătură cu stadiul de implementare a finanţărilor aprobate prin HG 797 pe anul 2012. Cea mai mare parte a companiilor care au luat finanţare sunt subsidiare ale unor giganţi globali din industrii precum telecom, servicii de IT sau software, care au folosit pachetul de “stimulente” pentru a extinde sau crea centrele de servicii sau de dezvoltare de soft din România.

Un număr de patru companii din cele 15 finalizaseră la finele anului 2015 planul asumat de creare de noi locuri de muncă: Endava, Orange Services, SCC Services şi Luxoft, conform sursei citate.

Sursa: ZF via Inovat in Romania

Topul firme de software din Romania 2015

Un top 10 al firmelor de software din Romania dupa numarul de angajati declarati la sfarsitul anului 2014, prezentat de Capital. Din articol reiese aceeasi „ingriorare” a angajatorilor – ca nu sunt destui absolventi –  ceea ce e doar partial adevarat. Un surplus de angajati ar pune presiune pe salariile mereu in crestere din domeniu.

Numărul specialiştilor din industria de software și servicii IT este în creştere în ţara noastră, însă cel al absolvenților de la specializările cu profil tehnic este prea mic în comparație cu cererea de pe piață.

Legat de numele mari din lista de mai jos, e de mentionat ca in cazul multora dintre ele valorile mentionate nu reprezinta specialisti IT/programatori, ci numarul total de angajati (incluzand angajati call center, servicii de outsourcing non tehnice (de ex financiare), personal administrativ). Valorile totale pot fi si de c

Articolul original integral mai jos:

 «Căutăm programatori şi specialişti IT». Anunţul acesta se găseşte pe majoritatea platformelor de joburi. România are aproximativ 230.000 de specialişti în domeniul tehnologiei informaţiei şi telecomunicaţiilor, conform datelor Oficiului European de Statistică, în creştere de la 186.000 de persoane. Aceştia aveau, în anul 2014, o pondere de 2,7% în totalul forţei de muncă, adică un nivel mai mare decât în Italia, Portugalia sau Grecia. Cea mai mare pondere a specialiştilor în IT&C în totalul forţei de muncă se înregistra în Finlanda (6,7%) şi Suedia (6,0%), urmate de Luxemburg (5,1%), Estonia şi Olanda (ambele cu 5%). Cu toate acestea, reprezentanţii Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii (ANIS), consideră că industria ar putea creşte şi mai mult dacă ar exista mai mulţi absolvenţi cu profil tehnic. Principalul factor care blochează dezvoltarea mai rapidă a industriei românești de software este disponibilitatea resurselor umane. Numărul absolvenților de la specializările cu profil tehnic este prea mic în comparație cu cererea de pe piață, iar competențele lor sunt limitate la ceea ce pot asimila în timpul cursurilor universitare. „Companiile anunță constant intenții de angajare pentru perioade scurte spre medii (1-3 ani). Dacă luăm în considerare doar aceste anunțuri publice, estimările pentru anul viitor, de exemplu, depășesc 5.000 de noi poziții deschise, doar în companiile mari. Foarte probabil ca numărul final să se apropie de 9.000-10.000,” spune Valerica Dragomir, director executiv ANIS.

Având în vedere că numărul specialiştilor nu acoperă cererea, companiile oferă angajaţilor pachete întregi de beneficii pentru a atrage şi a reţine angajaţii buni. Astfel pe lângă salariu, angajaţii primesc abonamente la sală, au acces la camere de relaxare, de jocuri, beneficiază de mese gratuite, cursuri de dezvoltare personală etc.

Concurenţă mare

Cel mai mare angajator din industria de software şi servicii IT, raportat la numărul de angajaţi pe care îi avea în România la finele anului 2014 este Oracle România, următoarele locuri fiind ocupate de IBM şi HP Enterprise. În 2013, HP deţinea primul loc cu centrul său Global eBusiness Operations Centre (GeBOC) din Pipera, unde lucrau aproape 3.000 de angajaţi. Anul trecut, compania americană s-a rupt în două enităţi, HP Enterprise şi HP Inc. HP Inc România are 1.200 de angajaţi, iar HP Enterprise este împărţită la rândul ei în două, HP România şi HP GeBOC, care împreună au 1.600 de angajaţi. Chiar şi aşa numărul adunat al HP în România nu trece de 2.800 de persoane. Cele mai căutate posturi sunt cele de programatori, astfel încât cel care cunoaşte cel mai banal limbaj de programare are şansa să obţină un post bun, având în vedere că în cadrul companiilor li se oferă posibilitatea de a se specializa. Un fenomen care ia amploare însă este cel al programatorilor freelanceri care nu vor să fie legaţi de un birou anume. Aproape jumătate dintre specialiştii în resurse umane (46%) se aşteaptă ca, până în anul 2020, cel puţin 20% din forţa lor de muncă să fie formată din angajaţi temporari, conform unui raport PwC.

Piaţa muncii este în schimbare

Se estimează că piaţa muncii internconectate, formată din platforme de networking profesional, platforme de freelancing şi platforme globale de teleconferinţă, însumează la momentul actual doar 2% din totalul pieţei de recrutare. „Contractarea serviciilor este preferabilă contractelor de muncă cu normă întreagă în multe situaţii, datorită flexibilităţii, autonomiei şi controlului pe care îl oferă. Lumea foloseşte din ce în ce mai mult tehnologia pieţei muncii interconectate pentru a decide unde, când şi pentru cine lucrează. Şi în România vedem o creştere a interesului pentru munca interconectată. Din ce în ce mai mulţi români cu abilităţi IT sunt prezenţi pe platformele globale de tip freelance şi ne aşteptăm ca numărul lor să crească“, spune Ionuţ Simion, Country Managing Partner, PwC România.

48,2% din specialiştii IT din România au vârsta mai mică de 35 de ani

Sursa: Capital via Inovat in Romania

Top 20 companii de tehnologii enterprise

Business Insider prezenta intr-un articol mai vechi (din 9 august) un top 20 companii de tehnologii enterprise.

Am sumarizat topul in lista de mai jos. Intre paranteze este capitalizarea bursiera la momentul publicarii articolului ( in miliarde USD). Ce e interesant e ca topul e dominat de companii americane, cu cateva exceptii: doua companii nemtesti (marcate cu albastru) si doua companii indiene (marcate cu rosu).

Apple si Google, desi vedete ale burselor nu se incadreaza aici pentru ca au alt specific (producator de hardware, respectiv vanzator de publicitate).

No. 1: Microsoft (254b)
No. 2: IBM (229b)
No. 3: Oracle (154b)
No. 4: Cisco Systems (94b)
No. 5: Siemens (80b) – DE
No. 6: SAP (77b) – DE
No. 7: EMC (56b)
No. 8: VMware (40b)
No. 9: Hewlett-Packard (38b)
No. 10: Infosys (24b) – IN
No. 11: Dell (22b)
No. 12: Wipro (20b) – IN
No. 13: Cognizant Technology Solutions (19b)
No. 14: Salesforce.com (19b)
No. 15: Adobe Systems (16b)
No. 16: Citrix Systems (13b)
No. 17: Motorola Solutions (14b)
No. 18: Seagate Technology (14b)
No. 19: Teradata (13b)
No. 20: Symantec (12b)

Software second hand

O stire din ZF ne informeaza despre reglementarea si „liberalizarea” pietei de licente software achizitionate la mana a doua: Piaţa de soft la mâna a doua pentru firme ar putea exploda în UE Inceputul s-a facut prin castigarea unui proces in justitie in Germania care permite revanzarea, precum si prin simplificaera procedurilor de revanzare.

Piaţa de software second-hand ar putea exploda în UE după ce o decizie a Curţii Europene de Justiţie a simplificat procedurile prin care o companie poate vinde altei firme la un preţ redus licenţele de utilizare ale unor programe pe care nu le mai utilizează, prin intermediul unui broker specializat, scrie Bloomberg.

Curtea Europeană a decis pe 3 iulie că firma americană Oracle nu are dreptul să-i interzică firmei germane Used Software GmbH să vândă licenţe de software Oracle achiziţionate iniţial de o companie către o alta, deschizând astfel posibilitatea unei explozii pentru această piaţă.

Daca hainele si masinile se pot vinde second hand, de ce nu si software-ul, cu atat mai mult cu cat la cel din urma uzura nu se vede, fiind mai degraba morala decat fizica. Evident, miscarea ii pune in dificultate pe marii vanzatori de produse COTS (Oracle, Microsoft, IBM, Adobe …), carora le vor scadea vanzarile si care s-au opus pana acum acestui tip de demers.

Sunt curios cat o sa faca la anul o licenta de Windows 2ooo pe bursa software SH ;).

Despre licentiere software

In aceste vremuri in care plagiatul e la mare cautare, o sa vorbesc despre proprietate intelectuala in IT, despre, licentiere si piraterie. IT-ul (Tehnologia informatiei) opereaza cu concepte abstracte si rezultatul muncii de luni sau chiar ani de zile a echipe sau companii intregi care lucreaza la produse COTS (Commercial off the shelf) – vandute pe baza de licente comerciale – este un CD/DVD.

Lasand la o parte costul conceptiei si producerii unui astfel de produs, care sunt uriase in raport cu pretul de vanzare, costurile replicarii ulterioare sunt practic nule. Aceasta situatie nu a mai fost intalnita pana acum in istoria umanitatii. Productie cu cost 0 (dupa amortizare), mai ales in cazul download-ului produsului. Daca in cele mai multe cazuri, dupa amortizarea costurilor de cercetare, costul de productie e de 50-60% din pretul produsului finit (la el adaugandu-se alte costuri de marketing, distributie), in software acest cost este aproape 0.

Sa luam cazul Microsoft, cel mai mare producator de software din lume, care a anuntat ca intentioneaza sa vanda in anul 2013 nu mai putin de 500 de milioane de licente de Windows 8. La un pret mediu de 100 $ / licenta, compania spera sa castige 50 mld$ intr-un an. A investit macar a zecea parte in conceptia acestui software? Foarte putin probabil. Obtinem aceste date in conditiile in care pirateria in tarile in curs de dezvoltare este de 60-65%, iar in tarile sarace ajunge probabil la 80-90%.

Ca o reactie la faptul ca vanzarea de software a devenit un fenoment de masa (odata cu aparitia PC-ului) au aparut si replica: conceptul de open software –  proiecte de tip GNU si Fundația pentru Software Liber (Free Software Foundation) inca din 1984-1985. Marile corporatii de software (IBM, Oracle, mai nou Microsoft) sprijina financiar proiecte open source (cum ar fi Apache Foundation) pentru imagine dar si pentru ca folosesc produse de calitate ale acestor comunitati. Astfel, dupa mai bine de 25 de ani de la introducere, licenta publica GNU GPL a ajuns o alternativa insemnata la software-ul comercial, in special pe sistemele Linux.

Totusi, in mediul corporate, in utilizarea pentru sisteme desktop e prea mica (spre deloc), ramanand doar pentru servere, pentru uzul pasionatilor sau specialistilor Linux. Majoritatea ultilizatorilor domestici sau a micilor firme prefera sa foloseasca software comercial fara a plati licentele, facand simplu piraterie.

Proprietatea (si in mod particular proprietatea intelectuala) stau la baza societatii capitaliste ocidentale si a progresului omenirii de pana acum. Dar in contextul costurilor de productie atat de reduse in cazul produselor software, mai este acest model sanatos? Datorita globalizarii piata de desfacere a crescut la un procent ridicat din cei 7 miliarde de oameni fara ca firmele din software sa miste un deget. S-a ajuns ca firmele de tehnologie sa valoreze mai mult decat companiile de energie, asigurari, care lucreaza cu active reale.

Este informatia cel mai valoros bun pe care il avem? Daca da, de ce presa si mijloacele de informare online au devenit gratuite, pe cand  produsele software continua sa coste la fel de mult, in conditiile unor piete mult mai mari si in consecinta, a unor profituri mai mari? ACTA si alte legi de protectie a drepturilor de autor acorda o atentie deosebita asupra respectarii proprietatii intelectuale. Insa, in avantajul cui sunt acestea? Ale marilor producatori de software, ale marilor case de discuri si film.

Un alt subiect legat de acesta este imprumutul unui produs software sau multimedia pe care il posedam legal. Dar pe acesta il voi detalia intr-un post separat.

Cat despre costul software-ului de masa, vandut prin licente comerciale in zeci sau sute de milioane de exemplare, consider (fara a fi socialist) ca modelul actual de licentiere nu e nici pe departe cel mai realist posibil, contribuind la crearea unor giganti (financiar vorbind) in domeniul IT-ului, si indirect, pe termen lung, la crearea unei spirale a cresterii consturilor, chiar a unor bule financiare cauzate de IT ( de amploare mai mare decat crah-ul bursier dot.com din 2000, cand doar lumea occidentala / tehnologizata a fost afectata – ea fiind „beneficiara” bulei la acel moment).

Probabil ca o rezolvare „de fatada” pentru utilizatori a aceastei situatii este, cum se incearca mai nou, vanzarea de software la pachet cu un hardware (PC cu sistem de operare preinstalat), chiar daca in acest caz costul licentei software este mascat. Aceeasi situatie si in cazul smatphone-urilor care nu sunt pe platforma open Android.