Arhiva

Archive for the ‘Diverse’ Category

Arta si programarea – Cum a ajuns un programator de 19 ani să facă un soft care a creat un tablou vândut cu 432.500 de dolari

noiembrie 22, 2018 Lasă un comentariu

Thumbnail

În urmă cu o lună, dezbaterea din jurul întrebării „poate un tablou creat de un soft de inteligență artificală să fie considerat operă de artă?” a fost alimentată de casa de licitații Christie’s, care a scos la vânzare, în premieră, un tablou creat de un algoritm. În aceeași zi, Robbie Barrat, în vârstă de 19 ani, s-a trezit din cauza unui val de mesaje primite pe telefonul său. „Am adormit înapoi, dar am văzut că toate mesajele conțineau același număr”, a spus tânărul programator. Numarul din mesaje era 432.500  (dolari) – oferta caștigătoare la Christie’s New York pentru un portret nedefinit, creat folosind un algoritm de inteligență artificială care urma instrucțiunile publicate online de Barrat la puțin timp după ce a absolvit liceul.

Pictura se numește „Portretul lui Edmond de Belamy” (FOTO) și seamănă cu unele portrete ale artiștilor nord-europeni din secolele XVIII și XIX. Barrat a fost șocat, deoarece casa de licitații estimase anterior că portretul va fi vândut pentru o sumă între 7000 și 10.000 de dolari.

Portretul a fost creat de un colectiv de artă parizian – Obvious. Se pare că ei au făcut doar mici modificări la metodologia lui Barrat pentru a produce portretul, scrie Wired. Incidentul a declanșat o dezbatere despre drepturile de autor și etică în domeniul artei create de inteligența artificială (AI).

Obvious și Christie’s nu au răspuns întrebărilor trimise de jurnaliștii de la Wired.

Totuși, Barrat spune că a publicat codul (open source) pentru a-i ajuta și inspira pe alții, dar faptul că Obvious a mers mai departe, profitând de re-creerea muncii sale, îl nemulțumește.

Barrat și alți simpatizanți ai artei create de AI sunt, de asemenea, dezamăgiți că acest lucru s-a întâmplat  în jurul a ceea ce ei consideră o lucrare derivată, departe de aria de vârf a tehnologiei AI.

„Oamenii au făcut lucruri aproape identice din 2016”, spune Barrat. De asemenea, Marian Mazzone, istoric de artă care studiază arta AI la Colegiul din Charleston a spus: „Nu pare că au făcut ceva nou sau interesant cu ceea ce au luat (de la programatori).

View image on TwitterView image on Twitter

Robbie Barrat@DrBeef_

left: the „AI generated” portrait Christie’s is auctioning off right now

right: outputs from a neural network I trained and put online *over a year ago*.

Does anyone else care about this? Am I crazy for thinking that they really just used my network and are selling the results?

1,806 people are talking about this

Oamenii au făcut arta cu ajutorul computerelor de mai bine de 50 de ani. Barrat și Obvious fac parte dintr-o mișcare recentă de „programare creativă”, care se bazează pe cele mai recente progrese în tehnologie din Silicon Valley.

Google, Facebook și alte companii de tehnologie au transformat o zonă de cercetare AI, cunoscută sub numele de învățare automată (machine learning), într-o arenă competitivă. Tehnologia permite calculatoarelor să-și dea seama de sarcini cum ar fi recunoașterea obiectelor în imagini pentru prin digerarea datelor, de exemplu. Mai exact, computerele primesc cantități mari de date (precum imagini cu pisici) și reușesc să învețe să deosebească obiectul din imagine de altele (în acest caz, pisicile).

În timp ce laboratoarele corporative direcționează puterea inteligenței artificiale spre utilizări practice,  cum ar fi să ajute mașinile să meargă singure (să recunoască obstacole, trasee și semne de circulație), unii artiști o folosesc pentru a genera imagini noi.

Barrat a intrat în această industrie într-un mod mai neconvențional. Face parte dintr-o scenă înfloritoare a experților AI auto-învățați, cu ajutorul instrumentelor open source de la laboratoarele corporative de AI. Barrat a învățat singur să codeze și să lucreze cu rețele neuronale, în dormitorul său, iar primul său proiect de machine learning un software care genera versuri rap în stilul lui Kanye West. 

Thumbnail
Thumbnail
Peisaje generate de algoritmul antrenat de Robbie Barrat (sursa: robbiebarrat.github.io)
Sursa: https://www.startupcafe.ro/afaceri/programator-19-ani-soft-tablou-vandut-dolari.htm
via Inovat in Romania
Reclame

Carti celebre. De vizita

octombrie 9, 2013 Lasă un comentariu

 

Este greu, aproape imposibil, de imaginat un CEO fără o carte de vizită. Acest mic cartonaş arată statutul unei persoane şi de multe ori este un simbol al personalitaţii purtătorului. Cărţile de vizită ale lui Mark Zuckerberg, fondatorul Facebook şi Steve Jobs, co-fondatorul Apple atestă fără-ndoială acest lucru.

Cel mai recent număr al revistei “think: act” prezintă primele cărţi de vizită ale unora dintre cei mai puternici oameni de afacere din SUA, care au schimbat vieţile a milioane de persoane din întreaga lume prin business-urile lor de miliarde de dolari.

 

“Simplistul”

Încă din 1979, Steve Jobs prefera stilul simplist iar acest lucru se poate observa şi din cartea sa de vizită. Logo-ul companiei Apple lipseşte din grafica cărţii de vizită iar Steve este semnat cu numele său întreg, Steven Jobs.

 

 

“Nonconformistul”

Inteligent, acid, sarcastic şi arogant, aşa este ipostaziat Mark Zuckerberg, fondatorul Facebook, în filmul biografic The Social Network, iar cartea sa de vizită pare să exprime aceste trăsături.

 

 

“Artistul”

 

În zilele în care Walt Disney a creat celebrul desen animat Mickey Mouse, nimeni nu-şi punea problema unei “identităţi corporatiste”. Era un artist talentat iar cartea sa de vizită spunea acest lucru. Poate că nu este cea mai bună strategie pentru executivii din zilele de astăzi.

 

„Mogulul din SUA”

Decenii la rând, Donald Trump, cel mai efervescent bogatas al Americii, şi-a transformat averea intr-un subiect de dezbatere publica. Cum arată însă cartea de vizită a omului despre care se spune că transformă betonul în aur? Cu o semnătură pe mijloc, cu scris îngroşat şi personalizat, cartea de vizită a lui Trump este esenţa încrederii de sine.

 

„Tocilarul”

La sfârşitul anilor 70`, când Microsoft avea sediul în Albuquerque, cartea de vizită a lui Bill Gates era un dezastru, în ceea ce priveşte design-ul, notează think: act. Atunci când eşti un tocilar al calculatoarelor, preferinţele altora în ceea ce priveşte design-ul cărţii tale de vizită nu sunt chiar prioritatea ta, mai scrie revista.

 

„Extravagantul”

La mijloc anilor 90, Yahoo! dăduse lovitura în media online, motiv pentru care fondatorul Jerry Yang şi-a permis o carte de vizită extravagantă: cu un format portret şi cu logo-ul companiei, notează think: act.

Sursa: http://www.zf.ro/business-hi-tech/cum-arata-si-ce-spun-cartile-de-vizita-ale-lui-zuckerberg-jobs-si-gates-galerie-foto-11459783

Google cauta secretul nemuririi

septembrie 23, 2013 Lasă un comentariu

In ciuda celebrului dicton latin „memento mori” (sau poate tocmai datorita lui), Google cauta secretul nemuririi, si nu prin intermediul motorulului de cautare. Nu-l cauta in traditiile spirituale ale lumii, ci in tehnologie – in biotehnologie mai exact. N-ar fi rau sa investeasca putin si in criogenie, ca ma indoiesc de faptul ca stiinta va putea rezolva problema asta prea repede . Asta daca dl. Larry Page nu se multumeste cu o viata de cyborg, caz in care ar deveni cel mult nemurici, nu nemuritori.

secretul nemuririi

Google a înfiinţat o companie de cercetare în sănătate cu activităţi focusate pe îmbătrânire şi problemele cauzate de proces, condusă de Arthur Levinson, preşedintele companiei americane de biotehnologie Genetech, controlată de grupul elveţian Roche Holding, transmite Bloomberg. Levinson a fost membru în consiliul de administraţie al Google în perioada 2005-2009 şi este în prezent preşedintele Apple, membru în boardurile mai multor companii farmaceutice şi de biotehnologie şi în Consiliul Director al Broad Institute, centru de biomedicină şi genetică afiliat universităţilor MIT şi Harvard.

Noua companie, denumită Calico, este un proiect al directorului general al Google Larry Page, care se numără printre investitorii fondatori. Google se extinde astfel în domeniul sănătăţii, Page notând într-o postare pe blogul companiei că noua afacere este foarte diferită faţă de activitatea actuală. Page a anunţat în acest an că a fost diagnosticat cu paralizie la coarda vocală stângă, care poate cauza voce răguşită şi probleme de respiraţie.

„Bolile şi îmbătrânirea ne afectează tuturor familiile. Cu o gândire pe termen lung în ceea ce priveşte sănătatea şi biotehnologia, cred că putem îmbunătăţi milioane de vieţi”, a afirmat cofondatorul Google în postarea de pe blogul companiei. Google investeşte tot mai mult în sectoare străine de activitatea de bază, de IT, publicitate online şi servicii pe internet. Fondul cu capital de risc al grupului, Google Ventures, a investit deja în mai multe companii din domeniul sănătăţii. Printr-o divizie de cercetare, compania este implicată şi în dezvoltarea de ochelari computerizaţi şi sisteme de navigaţie autonomă pentru automobile.

Extinderea scutirii de impozit pe venit pentru programatori [in Romania]

septembrie 11, 2013 Lasă un comentariu

Guvernul României a modificat printr-un ordin emis de miniştrii societăţii informaţionale, muncii şi finanţelor, publicat marţi în Monitorul Oficial, lista criteriilor de eligibilitate pentru scutirea de impozit pe venit acordată programatorilor, ceea ce va face ca numărul de softşti care beneficiază de această facilitate să fie mai mare cu câteva mii, potrivit unor estimăril ale industriei de software.

Noua prevedere este cuprinsa in Ordinul MFP nr. 1479/2013, publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 575 din 10 septembrie 2013 si care a intrat in vigoare la aceeasi data.

 

Una dintre cele mai importante modificări este creşterea de la şase la 14 a numărului de specializări universitare acceptate pentru ca statul să acorde scutirea de impozit pe venit. Spre exemplu, faţă de anul 2004, de acum înainte programatorii care au absolvit universităţi cu specializarea fizică informatică sau chimie informatică vor avea acces la scutirea de impozitul pe venit.

Este o modificare binevenită, care consfinţeşte o stare de fapt: că în industria de software lucrau şi oameni cu alte specializări universitare decât cele incluse în varianta iniţială a ordinului. Este un semnal bun pentru alte companii care vor să deschidă în România centre de cercetare & dezvoltare, de programare”, a declarat pentru ZF Andrei Pitiş, preşedintele Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii (ANIS).

Potrivit estimărilor lui Pitiş, în prezent circa 20.000-30.000 de programatori beneficiază de scutirea de impozit pe venit introdusă în anul 2004, iar odată cu noile prevederi ale ordinului, alte câteva mii de softişti vor deveni eligibili să aplice pentru facilitatea fiscală.

În România şi-au deschis centre de dezvoltare software unele dintre cele mai mari companii de profil din lume, de la Oracle până la IBM sau HP, dar şi multe companii mai mici.

În anul 2004, când a fost introdusă această scutire de impozit, facilitatea era acordată doar programatorilor abolvenţi ai unei facultăţi cu una dintre următoarele şase specializări: Automatică şi informatică industrială; Calculatoare, Inginerie electrică şi calculatoare; Electronică, Electronică aplicată, Electronică şi telecomunicaţii, Comunicaţii; Matematică, Matematică informatică; Informatică, Informatică economică, Informatică aplicată; Cibernetică şi informatică economică, Cibernetică şi previziune economică, Contabilitate şi informatică de gestiune.

Noua variantă a ordinului măreşte lista specializărilor eligibile pentru scutirea de impozit la 14, respectiv:  Automatică şi informatica industrială; Calculatoare, Inginerie electrică şi calculatoare; Electronică, Electronică aplicată, Electronică şi telecomunicaţii, Comunicaţii; Matematică, Matematică informatică; Informatică, Informatică economică, Informatică aplicată; Cibernetică şi informatică economică, Cibernetică şi previziune economică, Statistica şi previziune economică, Contabilitate şi informatică de gestiune; Calculatoare şi sisteme informatice pentru apărare şi securitate naţională, Ingineria informaţiei,  Tehnologia informaţiei; Informatică industrială, Informatică aplicată în ingineria electrică, Informatică aplicată în ingineria materialelor, Matematică şi informatică aplicată în inginerie; Cibernetică economică; Fizică informatică; Chimie informatică; Automatică  şi  informatică  aplicată,  Echipamente  pentru  modelare,  simulare  şi  conducere informatizată a acţiunilor de luptă, Ingineria sistemelor multimedia; Tehnologii şi sisteme de telecomunicaţii, Telecomenzi şi electronică în transporturi; Transmisiuni, Echipamente şi sisteme electronice militare.

Faţă de reglementările anterioare privind activitatea de creaţie de programe pentru calculator (respectiv Ordinul nr. 250/189/748/2004), prin acest ordin se actualizează şi codurile CAEN pentru operatorii economici al căror obiect de activitate include crearea de programe pentru calculator (cod CAEN 5821, 5829, 6201, 6202, 6209) şi persoane juridice române de drept public ai căror angajaţi beneficiază de scutire de impozit pe venit conform art. 55 alin. (4) lit. l) Cod fiscal, potrivit datelor furnizate de compania de consultanţă fiscală Tax & Business Solutions. De asemenea, potrivit aceleiaşi surse, “scutirea de impozit se acordă indiferent de momentul angajării persoanei care beneficiază de scutire şi fără a fi condiţionată de contribuţia acesteia la realizarea plafonului minim de venit (10.000 dolari SUA).”

Sursa: http://www.zf.ro/business-hi-tech/guvernul-modifica-facilitatile-fiscale-acordate-programatorilor-alte-cateva-mii-de-softisti-vor-beneficia-de-scutirea-de-impozitul-pe-venit-11315326

P.S. O singura precizare, din cate stiu eu o prima varianta a aceste scutiri de impozit exista inca din 2001, nu doar din 2004 cum se precizeaza in articol. Posibil ca in 2004 sa se fi facut o alta modificare a legislatiei.

Fiscalitate IT

iulie 2, 2013 4 comentarii

În inima Dublinului, capitala Irlandei, giganţii mondiali din IT se întrec în clădiri impunătoare, locuri de unde îşi coordonează o bună parte din operaţiuni, scrie Bloomberg BusinessWeek.

De ce iubesc companiile din IT oraşul irlandez? Răspunsul e simplu şi vine din partea sistemului fiscal, care prevede un impozit de 12,5% pe profit pentru companii.

Google, Facebook, Yahoo sau Linkedin sunt doar câţiva din jucătorii mondiali din industria IT care au sedii în Dublin.

Comparativ cu nivelul de impozitare din Irlanda, în SUA taxa pe profit ajunge până la 35% în timp ce în Franţa e de 33% iar în Anglia de 24%.

Anul trecut, Apple, Cisco Systems, DropBox şi alte companii străine, sprijinite de agenţia guvernamentală responsabilă de dezvoltarea industrială în Irlanda, IDA Ireland au anunţat 12.722 locuri noi de muncă. Cu toate acestea, multe dintre joburile din IT sunt ocupate de expaţi.

Agenţia oferă subvenţii şi ajută companiile să-şi găsească sedii şi să respecte condiţiile impuse de autorităţile de supraveghere. Sectorul IT din Irlanda a contribuit la creşterea exportului de bunuri şi servicii în 2012 la 170.6 miliarde de euro, cu 9,1% mai mult decât în 2007.

Comisia Europeană estimează o creştere economică de 1,1% pentru Irlanda pentru acest an, procent ce o clasează pe locul trei între ţările zonei euro.

În afara graniţelor Dublinului, economia nu dă aceleaşi semne pozitive de revenire. Peste 170.000 de oameni şi-au pierdut slujbele, aproape 7% din forţa totală de muncă din 2007 iar salariu mediu săptămânal a scăzut la 695 euro în 2012 de la 720 de euro în 2008, potrivit datelor statistice naţionale. Vânzările din retail, preţurile caselor, cu 50% mai mici faţă de nivelul din 2007, continuă să scadă iar guvernul plănuieşte încă doi an de austeritate.

 

Sursa: http://www.zf.ro/business-international/de-ce-iubesc-gigantii-din-it-dublinul-10740195

Etica programatorilor milionari

iunie 25, 2013 Lasă un comentariu

publicitate_interzisaDoi foşti ingineri IT de la Yahoo ar putea să câştige câteva sute de milioane de dolari, poate chiar 1-2 miliarde de dolari, însă au ales să nu o facă, scrie Business Insider.

Brian Acton şi Jan Koum sunt creatorii programului WhatsApp, o aplicaţie de mesagerie pentru dispozitive mobile, care câştigă tot mai mult teren în defavoarea canalelor clasice, precum Yahoo Messenger.
Acton şi Koum câştigă bani de pe urma aplicaţiei din două surse: una este o taxă 99 de cenţi pe care utilizatorii de iPhone o plătesc o singură dată, la instalare. Cea de-a doua este tot o taxă de 99 de cenţi pe care utilizatorii de Android sunt nevoiţi să o plătească după primul an de utilizare gratuită a aplicaţiei.
Conform Wall Street Journal, WhatsApp are 250 de milioane de utilizatori în fiecare lună, o cifră atrăgătoare pentru orice cumpărător de publicitate. Chiar dacă nu toţi utilizatorii sunt plătitori şi sumele nu intră integral în buzunarele celor doi – Apple şi Google adjudecându-şi un procent – se poate estima că încasările companiei care deţine WhatsApp sunt de ordinul zecilor de milioane de dolari. Luând în calcul numărul de utilizatori, veniturile din reclamă ar fi uriaşe, însă cei doi nici nu vor să audă.
Jan Koum explică într-o postare pe blogul companiei de ce nu acceptă reclamă cu un citat din romanul Fight Club, al lui Chuck Palahniuk: „Publicitatea ne-a adus în stadiul în care vânăm maşini şi haine, acceptăm joburi pe care le urâm doar ca să ne permitem porcării de care nu avem nevoie”.
„După 20 de ani la Yahoo, Brian şi cu mine nu am mai vrut să facem o altă companie care să semene cu Google sau cu cea la care lucram. Nimeni nu se trezeşte dimineaţa nerabdator să vadă ce reclame au mai apărut. Publicitatea este pur şi simplu distorsionarea esteticii, o insultă la şirul firesc al gândirii”, argumentează Koum.
Cei doi ingineri au anunţat anul trecut că au doar 30 de angajaţi, iar programarea se face în mare parte din Rusia.

Sursa: ZF

Dau un regat pentru un cal.culator


Iata ca tot domeniul tehnologiilor IT, care a revolutionat atatea alte domenii de business, revolutioneaza si domeniul finantelor – ne invata cum sa facem profit de 1000 de ori (sau 100.000% pentru impatimitii finantelor) intr-un interval de 37 de ani.

Reteta, urmata de cineva acum 37 de ani, in 1976:

1. Se cumpara un calculator Apple 1 cu echivalentul a aproximativ  500 EURO.

2. Recomandare: se foloseste putin, dupa care se incuie in dulap.

3. Dupa 37 de ani se vinde la o licitatie cu peste 500.000 Euro.

Daca nu credeti in scuccesul actiunii, ne sta marturie urmatorul articol din Capital:

516.000 euro la o licitaţie organizată sâmbătă în Germania. Calculatorul Apple I este unul din cele şase din lume care continuă să funcţioneze, relatează agenţia Belga.

El a fost vândut unui cumpărător anonim din Asia, a declarat casa de licitaţii Breker din Koln, care a mai vândut anul trecut un Apple I cu 490.000 euro.

Apple I a fost asamblat de co-fondatorii firmei, Steve Jobs şi Steve Wozniak, în garajul părinţilor lui Jobs. Nu avea nici monitor, nici tastatură, ci numai circuitul suport principal al elementelor esenţiale ale calculatorului.

Pe calculatorul vândut sâmbătă se află semnătura lui Steve Wozniak, aparatul fiind însoţit de o documentaţie alcătuită de Steve Jobs. Preţul cu care se vindea în 1976 era echivalentul a 515 euro.

P.S. Deja incepe sa-mi para rau ca mi-am vandut Pentrium 1 acum 15 ani pentru a putea face upgrade.