Cea mai cautata meserie din Romania?

Un alt articol aparut anul trecut pe Inovat in Romania  pe care vreau sa-l avem si aici:

Este CEA MAI CĂUTATĂ MESERIE DIN ROMÂNIA. Nu ai cum să rămâi fără serviciu pentru că te angajează în secunda doi.

Asa suna titlul cover story-ului din Business Magazin de acum cateva saptamani. Un titlu care, daca esti credul, te face sa te indrepti spre bancile faculatilor de profil chiar daca ai 40-50 de ani. Asa sa fie oare?

Articolul contine declaratii ale reprezentantilor mai multor companii de profil: Fortech, Endava, Gameloft, TotalSoft, Siveco, Bitdefender, dar si pe a sefului ANIS (Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii) sau a unui secretar de stat in Ministerul Educatiei.

Cateva idei si cifre din articol:

• Datele pentru anul 2011 arată că numărul de angajaţi din companiile care furnizează servicii software a crescut cu 2.100, până la nivelul de 58.500 de angajaţi, potrivit Institului de Tehnică de Calcul.
• Potrivit estimărilor ANIS, pentru satisfacerea nevoilor companiilor din IT, ar fi nevoie  de un număr dublu de absolvenţi. Facultăţile din Bucureşti aduc anual 1.500 de noi absolvenţi în piaţa muncii, iar la nivelul întregii ţări, numărul ajunge la cel mult zece mii, dacă adăugăm principalele centre universitare
• Bataia mare pe angajati este mai ales in zona joburilor entry level, destul de prost platite
• Cea mai mare problema pentru industrie nu e numarul abslventilor, ci tocmai activitatea principala: outsourcingul sau serviciile pentru export.

Seful ANIS concluzioneaza:

….se poate creşte numărul de absolvenţi, însă cea mai bună rezolvare a problemei este diversificarea joburilor în firmele de IT.

În prezent, cel mai mare procent din firmele de IT din România produc software la comandă sau fac outsourcing şi, deci, angajează doar programatori. „Dacă am avea o strategie de încurajare a firmelor de produse informatice, precum Bitdefender, Avangate, Siveco sau TotalSoft, s-ar putea angaja în domeniu nu doar programatori, ci şi oameni de vânzări sau marketing, iar valoarea adăugată adusă economiei ar fi mai mare. „Urcarea pe un nivel superior în food-chain ar ajuta. Trecerea de la outsourcing la software la comandă, de la software la comandă la R&D, de la R&D la produs, de la produs la produs propriu„, explică Pitiş. Pesemne, schimbarea va dura, iar între timp, bătălia pentru programatori va continua, iar de câştigat vor avea pe termen scurt şi mediu actualii angajaţi din industrie, dar şi viitorii absolvenţi.

Restul articolului pe Inovat in Romania.

Despre studiul IDC-ANIS privind piata de software din Romania

O sa public si aici cele mai reprezentative posturi pe care le-am scris in ultimul an pe Inovat in Romania, in ideea de a avea o. Incep cu un post din 18 noiembrie 2013 despre studiul ANIS referitor la piata de software din Romania.

Presupun ca ati citit cu totii despre noua iesire in presa de saptamana trecuta a sefului ANIS referitoare la valoarea si evolutia pietei de software din Romania, evaluata conform unui studiu IDC-ANIS efectuat pe 200 de firme de soft, despre care au scris toate ziarele de profil. Cateva din articole aici sau aici.

Conform studiului, exista patru mari categorii de firme de soft din România (care de fapt sunt 5):

1. Companii străine care vând soluţii software în România (ex. Microsoft, SAP, Oracle). “…care au în general angajaţi în vânzări, marketing şi mai puţin ingineri. Este adevărat că aceste companii au în România şi centre de dezvoltare sau outsourcing, dar este vorba practic de o altă activitate, derulată prin alte firme.”

2. Companii străine care care au centre de dezvoltare software în România (ex. Ixia, Intel, Adobe) “Sunt companiile care au în România activităţi complicate, care au oameni plătiţi foarte bine – sunt firmele care determină oameni foarte bine pregătiţi să nu plece în străinătate. Aceste companii angajează ingineri de software, care lucrează la produse foarte interesante“.

3. Companii de outsourcing de software. 

Sunt firme uriaşe care dezvoltă soft în România şi despre care se ştie foarte puţin. Aici intră şi companii cu un model hibrid, care au şi produse proprii, pe lângă activitatea de livrare de soft la comandă. Aceste companii angajează 90% din ingineri şi programatori şi aici există şi presiunea cea mai mare pe numărul de oameni şi pe salarii pentru că aceste companii au nevoie să angajeze mai mulţi oameni pentru a-şi mări businessul. Presiunea pe piaţă vine de la această categorie de companii“.

3′.  Companii hibrid (outsourcing + produs) – combinatie intre 3 si 4 – 46% din piata.

4.  Companii care produc si vand software comercial (produse porprii) – 11% din piata.

Concluziile studiului:

– Piaţa românească de software a crescut anul trecut cu 5,7%, la 572,3 milioane euro

– Piaţa de software va urca în medie cu 3,3% în următorii cinci ani

-11% dintre companiile de software (categoria 4) generează 30% din cifra de afaceri a sectorului

Cateva comentarii la cele de mai sus:

– Impartirea companiilor asa cum e facuta nu acopera tot spectrul de servicii software – de exemplu lipseste o categorie destul de consistenta: integratori de solutii software. Aceasta categorie e puternic reprezentata in piata atat prin tipul de lucrari: toate sistemele complexe din administratia publica sau din marile business-uri private, dar si ca valoare – un proiect mare de acest tip e de ordinul milioanelor sau zecilor de milioane de euro.

– Valorile privind valoarea si evolutia industriei sunt oarecum scoase joben, avand in vedere ca studiul a implicat 201 firme din Romania, majoritatea fiind cele afiliate ANIS.

– Impartirea in “the good guys/companies” and “the bad guys/companies” este partinitoare si probabil in favoarea membrilor “marcanti”. ANIS ne explica faptul ca software-ul adevarat se face in companiile din categoria 2 (categorie care din pacate e foarte slab reprezentata la noi), in timp ce restul nu prea fac treaba buna, ci mai mult creeaza concurenta pe piata muncii.

– Faptul ca firmele din categoria 4 (11%) fac 30% din vanzari este imbucurator si demn de urmat, dar asta e realizata din mai multe motive:

a. In Romania exista cateva firme software “de produs” cu pondere foarte mare in acel 30%. Astfel, din topul primelor 25 de firme de software dupa venitul din 2012 prezentat aici Top firme software in 2012, cam jumatate sunt firme de produs (Siveco, BitDefender, UBisoft, TotalSoft, Electronic Arts, … pentru a le numi doar pe cateva din top). Asta fara a mentiona firme de tip Oracle, SAP, Microsoft, care se incadreaza in categoria 1 conform clasificarii ANIS.

b. vanzarea de produse software complexe in multe cazuri vine cu proiecte de integrare mari, care includ consultanta, livrare de hardware, integrari custom, suport si multe altele.

Exista si cateva motive pentru care, desi ne dorim atat, nu putem avea o piata de produse software mai mare. Principalul motiv este ca nu exista o piata interna puternica pentru astfel de produse. Intr-o tara in care multe firme mici folosesc inca Excel ca produs de ERP, CRM, gestionare de stocuri, comenzi, samd, e greu de incurajat dezvoltarea de produse. O firma de produse trebuie sa vanda suficient de mult pentru a supravietui.  O alternativa de supravieturire este outsourcingul.

Un alt motiv este ca nu se investeste in astfel de produse sau companii de produs. Toate initiativele atat de mediatizate de tip angel investor care nu fac decat sa sustina una din 100 de idei afaceri viabile – pe cea care pare ce mai profitabila.

Avem industria software pe care o meritam si pe care ne-au “pregatit-o” guvernantii printr-un set de initiative si facilitati pentru multinationalele mari. Sa speram ca se va schimba in mai bine.

Articolul original: Despre studiul IDC-ANIS privind piata de software din Romania

Romanian Software Outsourcing Index

Segmentul de dezvoltare și servicii software la cerere a susținut o creștere constantă a cifrei de afaceri a industriei, chiar și în perioada de criză, conform datelor Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii (ANIS).

Cifra de afaceri pentru segmentul de outsourcing IT a atins valoarea de 380 milioane euro în 2012 (excluzând exporturile de licențe) și este de așteptat să crească în continuare în următorii ani.

Structura veniturilor din aceasta zonă este următoarea: serviciile IT (dezvoltare de aplicații la cerere, servicii de testare și suport) reprezintă aprox. 60,2%, serviciile BPO (business process outsourcing) însumează 26,8%, iar partea de cercetare-dezvoltare reprezintă restul de 13%.

“România este un lider regional recunoscut în zona de dezvoltare software și a fost clasificată mereu în ultimii ani în topurile furnizorilor de servicii de externalizare IT realizate de companiile mari de consultanță. Câteva dintre ingredientele care au facut România una dintre destinațiile extrem de atrăgătoare pe acest segment sunt abilitățile tehnice și pasiunea pentru programare, o cultură a comunicării deschise și excelentele abilități lingvistice, și nu în ultimul rând una dintre cele mai bine dezvoltate infrastructuri de comunicați” , a declarat Sorin Găvănescu, vicepreședinte ANIS responsabil de zona de Outsourcing.

ANIS a lansat Romanian Software Outsourcing Index – primul catalog realizat de asociație care include companii dezvoltatoare de software sau furnizoare de servicii asociate la cerere. Catalogul este răspunsul ANIS la nevoia companiilor de promovare comună, la nivel de industrie, dar și de promovare individuală pe piața internațională. Conținutul Romanian Software Outsourcing Index poate fi accesat online în cadrul sitului ANIS, la adresa http://www.anis.ro/rsoi.

Sursa: http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/anis-segmentul-de-outsourcing-it-a-atins-valoarea-de-380-milioane-euro-in-2012-188195.html

Cluj IT Cluster

Ideea de a face un „Silicon Valley de Romania” la Cluj care se vehiculeaza de vreun an incepe sa prinda contur prin infiintarea organizatiei Cluj IT Cluster, dupa cum aflam dintr-un articol din ZF.

Clusterul IT de la Cluj, organizaţie care include deja 23 de companii tehnologice cu un business cumulat de circa 100 mil. euro în 2012, va concentra cea mai mare parte a firmelor de profil din regiune în vederea dezvoltării de proiecte şi tehnologii inovative în domeniul IT.

Este mai mult decat o asociere intre niste firme de pe piata din Cluj – presupune crearea unei zone urbane care sa concentreze toate aceste firme – Cluj Innovation City.

Cluj Innovation City este un proiect de dezvoltare urbană care va concentra cea mai mare parte a companiilor de IT din regiune şi care, prin serviciile complementare pe care le integrează, va crea o serie de locuri de muncă, cu impact atât la nivel regional, cât şi naţional”, a declarat Alexandru Tulai, preşedintele Consiliului Director Cluj IT Innovation Cluster, prescurtat „Cluj IT”.

Clujul este în prezent cel mai mare exportator de servicii IT din România – pecizeaza articolul (cu exceptia Bucurestiului probabil).

Clusterul de la Cluj caută să iniţieze proiecte IT care să atragă fonduri europene în valoare de aproximativ 10 milioane de euro în acest an, în condiţiile în care companiile care alcătuiesc clusterul IT nu au anvergura necesară pentru a ataca individual proiecte mai mari.

India Europei cea fara de someri

In preambului conferintei ZF Digital ’12 care va avea loc in 16-17 octombrie in Bucuresti, ZF publica un sumar al discursului lui Florin Talpes – CEO BitDefender / SoftWin de la editia de anul trecut al evenimentului. Omul se pare ca e un vizionar, nu doar prin ce a realizat, ci si prin ceea ce a anticipat cu 10 ani, cum reiese din una din ideile discursului.

In urmă cu 10 ani consideram că noi vom fi India Europei. Din nenorocire, am avut dreptate. Din păcate, ce s-a dezvoltat în România este outsourcing-ul şi nu domeniul de proprietate intelectuale. Nu există companii româneşti care să producă software proprietar. Această nevoie de programatori a adus pe piaţa românească mari companii care fac centre de dezvoltare sau cercetare în detrimentul sectorului românesc de IT.

………..

Nu am auzit de şomeri în zona de software. Piaţa de IT absoarbe toţi programatorii de pe piaţă. Cineva care se angajează într-o firmă de software, chiar dacă nu a absolvit încă facultatea, doar după un an are şanse să câştige 1.000 de euro. Asta oglindeşte faptul că există o cerere foarte mare pe piaţă.

East by Southeast

La o prima privire asupra industrei de software din Romania putem spune ca e in dezvoltare si ca e foarte activa.  O radiografie arata multe firme medii-mici implicate in proiecte de outsourcing sau mici proiecte locale, multinationalele cu business-urile lor globale, firmele mari implicate in contracte guvernamentale, cateva nuclee de dezvoltare de produse, firme satelit din jurul marilor integratori, companii care activeaza in zona software-ului de business pentru piata din Romania.

Pe de alta parte, daca privim inapoi cu 10-15 ani vom constata ca nu exista aproape nimic din ce avem acum, insa cresterea s-a bazat foarte mult pe finantarea straina: fie multinationale sau firme de software care au headquarter in strainatate si si-au deschis operatiuni in Romania pentru clientii lor din alte piete, fie parteneriate ale firmelor romanesti cu firme de afara care fac dezvoltare in regim de outsourcing sau integrare de proiecte mari, la fel, pentru piata externa.

Toate aceste schimbari s-au produs in contextul cresterii cererii globale de produse informatice in lume in decursul ultimilor 15 ani, a dezvoltarii internetului si a globalizarii industriei IT. Acestea au reprezentat o mare oportunitate pentru industria software din Romania, care avea specialisti IT pregatiti si a putut sa asimileze aceasta cerere.

Dar globalizarea are si ea efectele ei adverse. Vanatorul poate deveni vanat. Va dura aceasta situatie la nesfarsit? Toate aceste decizii de mutare a operatiunilor ale marilor business-uri din Europa de Vest sau SUA spre Europa de Est au fost efectul combinat al unor decizii de extindere, reducere de costuri, imbunatatirea performantei (in unele cazuri), atacarea unor noi piete regionale.

Inainte ca Estul Europei si Romania in special sa devina o piata interesanta pentru deschiderea de operatiuni pentru firme de software exista o alta vedeta: India. Foarte imatura la acea vreme (inceputul anilor 2000), cu o cultura total diferita, cu un mod total diferit de (ne)asumare a responsabilitatilor, dar incredibil de ieftina. Lucru care a fost exploatat de toate marile companii din lumea software: IBM, Oracle, Microsoft, …. Daca China, Taiwan, Singapore erau decizia fireasca pentru producerea de hardware, India era decizia fireasca pentru operatiunile de software (suport, dar si dezvoltare, pentru unele companii).

La fel cum China a evoluat din perspectiva calitatii in ceea ce priveste productia de hardware (sa mentionam doar Lenovo si cateva nume din domeniul echipamentelor telecom: ZTE, HTC, Huawei), tot asa a evoluat si calitatea industriei de software in India, in special prin companiile proprii: Wipro, Satyam, Genpact, TATA Consulting si multe altele, firme de software si integrare cu zeci de mii de angajati care lucreaza atat in regim de outsourcing pentru firme de software mari sau direct, ca integratori pentru marile business-uri din domeniile bancar, telecom, asigurari, auto.

La nivel de individ performanta indienilor cu cea a occidentalilor nu se poate compara, de la modul de abordare a unei probleme, la modul de a-si asuma responsabilitatea, pana la notiuni de logica, de algoritmica, de bazele programarii sau de cele mai avansate detalii ale ultimelor framework-uri. Est europenii sunt mult deasupra. Dar indienii au alte avantaje, care conteaza in deciziile CIO-ilor sau CEO-ilor: sunt multi si ieftini.

Au si cateva dezavantaje non tehnice majore: distanta fata de zonele din lume unde se cere software-ul de business-ul cel mai important, deplasarea conditionata de vize, engleza deficitara, diferentele culturale fata de tarile ocidentale, lipsa traditiei in domeniu si a unor produse proprii ale firmelor indiene.

Globalizarea a pus o mare presiune pe competitivitatea prin pret, de aceea, in cazul firmelor mari, care incearca sa-si tina costurile sub control, intotdeauna prima alegere va fi optiunea mai ieftina.

Evident, schimbarea nu fa fi brusca, se va face treptat, dar va veni un moment dincolo de care un job bun in IT va fi foarte greu de gasit (spre deosebire de acum), cand nu toata lumea va mai gasi joburi in domeniu. Ceva asemanator cu anii 2002 sau mai rau, cand efectele chrahului bursier al dot com-urilor s-a resimtit si la noi, si desi industria era intr-o usoara crestere, piata joburilor era dificila.

Romania va fi in situatia Irlandei, care la sfarsitul anilor ’90, printr-o politica guvernamentala care incuraja investitiile straine a ajuns sa atraga toti marii actori din lumea IT, fapt care i-a adus o dezvoltare fara precedent a industriei IT si o crestere extraordinara a intregii economii, dar care la mai putin de 10 ani a ajuns sa piarda aproape toate acele investitii in dauna tarilor mai ieftine, din est, printre care si Romania.

Nu doar multinationalele mari din domeniile software si telecomunicatii, dar si firmele mici si medii cu sucursale de dezvoltare sau outsourcing in Romania vor cauta oportunitati mai ieftine spre est. Nu va fi neaparat India, poate fi Kazakhstan, Ucraina, Belarus, Bangladesh, sau mai stiu eu ce alta tara va crea o oportunitate de investitie in dezvoltarea de software.

Dezavantajul Romaniei, ca si al altor tari care s-au lasat duse de valul investitiilor straine in IT, este ca, fiind o industrie a capitalului strain, acesta a lucrat pentru interesul strainilor, cultura antreprenoriala locala in domeniu fiind impiedicata sa se dezvoltate. Capitalul strain a atras si forta de munca bine calificata, in dauna firmelor autohtone de dimensiuni mici. Putine firme romanesti au produse notabile pe piata internationala sau regionala.

Daca in State visul multor absolventi de IT este sa aiba firma lor, prin care sa ofere servicii altor firme mici, si multi actioneaza in acest sens (si chiar vedem si auzim de multe firme de cativa oameni care resusesc performante notabile), la noi nu exista un astfel de context, sau daca exista, nu este lasat sa creasca, putine investitii de acest gen avand sansa de succes. Un factor care contribuie este si legislatia fiscala, care este prohibitiva firmelor foarte mici, dar mai ales cultura romanesca de business, bazata mai mult pe relatii: de ce as lua eu servicii de la o firma necunoscuta? Evident, exista si exceptii, antreprenori de succes, dar prea putini la scara indistriei locale.

Modelul de succes la noi este de a deschide un business in domeniu, mai mult pe zona de consultanta dupa ce ai lucrat multi ani in business-ul IT, ti-ai realizat o retea de relatii in domeniu, dar asta suna mai mult ca o retragere din postura de angajat decat o evidentiere in postura de antreprenor.

La extrema cealalta avem marile firme de software guvernamental care s-au dezvotat preponderent pe baza contractelor cu statul oarecum preferential adjudecate (Siveco, Softwin, UTI, Romsys…), care prin eliminarea acestei surse de contracte, intr-o concurenta reala, nu cred ca ar avea aceleasi performante.

Asadar, va veni „momentul Irlanda” si pentru Romania? Probabil ca da. Cand? Depinde si de evolutiile politico-economice nationale, europene si chiar mondiale. Nu in urmatorii cativa ani. Vom fi pregatiti sa supravietuim fara o scadere dramatica a pietei, sa ne adaptam? La cum arata industria azi, nu cred.

La o privire de ansamblu peste industria IT globala a ultimior 15 ani ( si a inca 5 in viitor), putem trage concluzia ca drumurile duc spre est. Valul de dezvoltare a industriei IT din ultimii ani din Romania si din Europa de Est e o realitate palpabila, momentan e benefic, dar e ceva care va trece mai departe spre estul lumii in goana dupa reducerea costurilor.

Europa de Est nu este decat o oprire temporara a trenului industriei IT in jocurile globalizarii si optimizarii costurilor. Pentru a parafraza numele celebrului film „North by Northwest”, vom zice si noi despre industrie: it is going to East by Southeast.

Angajatori de top se intoarce

Daca tot am intrat in zodia preluarilor mai luati una tocmai de pe wall-street.ro, referitoare la acelasi eveniment „Angajatori de top”, dar cu impresii „de dupa” si mai din interiorul evenimentului si cu cate detalii despre  companiile participante din industria  IT&C (descriere, arie de activitate, numar de angajati, planuri de extindere, …).

In mare se confirma afirmatiile pe care le-am exprimat eu intr-un post anterior Angajatori de top – un job (af)fair legate de angajatii entry level, mai mult se vorbeste de internship si practica. Articolul mentioneaza si despre 15.000 de specialisti (cu experienta). Daca facultatea este experienta (si este experienta de viata), atunci sunt de acord. Altfel … Au mai vorbit unii din politica in ’96 de 15.000 de specialisti si s-a ales praful de ei (de politicieni, ca specialistii n-au existat niciodata).

Va las sa cititi articolul:

Companiile din IT pun la bataie mii de joburi. Recruiterii: Tinerii sunt tot mai interesati de practica

Companiile din IT, telecomunicatii si cele de servicii de externalizare ofera mii de locuri de munca, cele mai multe recrutari fiind facute de jucatorii din industria de call center, potrivit datelor oferite de participantii la targul de joburi Angajatori de Top, organizat la finalul saptamanii de Catalyst Solutions.

De altfel, dintre cele aproximativ 90 de companii participante, aproape jumatate sunt din domenii pentru care in mare parte este nevoie de cunostinte tehnice: IT (24), outsourcing (11) si telecomunicatii (6).

Printre cei mai mari angajatori in aceasta perioada sunt companii precum Genpact, Computer Generated Solutions, Wipro Technologies, Competence Call Center (CCC), EA Sports, Teamnet Collaborate sau Stefanini. Companiile de outsourcing precum Genpact, CGS, CCC sau Wipro cauta in general vorbitori de limbi straine, in timp ce jucatorii de IT sunt interesati de specialistii in tehnologii Java, .Net, PHP sau de game testeri.

Pe de alta parte, cele peste 90 de companii care au participat la targ nu au oferit doar peste 3.000 de joburi, ci si in jur de 600 de locuri pentru practica.

“Sunt foarte multi interesati de stagii de practica, Cei mai multi dintre cei care vor un loc de munca sunt studenti sau absolventi de facultate. Noi cautam programatori pentru tehnologii .Net, Java, analisti de business, oameni carora sa le placa ce fac, care se implica in proiectul care se desfasoara”, a afirmat pentru Wall-Street.ro, Gabriela Moisa, consultant in resurse umane in cadrul companiei Teamnet Collaborate, dezvoltator de software care face parte din grupul Asesoft, condus de Sebastian Ghita.

Compania are in prezent in jur de 350 de angajati, iar pana la finalul anului ar mai putea recruta in jur de 100. Pe de alta parte, dezvoltatorul ofera in timpul verii in jur de 20 de stagii de practica. Media de varsta in cadrul companiei este de aproximativ 28 de ani.

“Studentii sunt mult mai deschisi catre internshipuri, sunt mult mai deschisi la nou, sa invete. Foarte multi sunt interesati de stagii de practica”, afirma un reprezentant al centrului de dezvoltare si cercetare pe care Intel l-a deschis de curand in Romania.

Centrul Intel a ajuns la aproape 80 de angajati, iar media de varsta este in jur de 30 de ani, a declarat pentru Wall-Street.ro, Monica Ene Pietrosanu, country manager al Intel Romania Software Development Center (IRSDC).

In prezent centrul are locuri de munca disponibile pentru cinci specializari: graphics SW engineering manager, graphics development engineer, intern for Android development, software engineer si software validation test engineer.

Pe de alta parte, in prezent compania ofera doua internshipuri platite, insa numarul ar putea urca pana la zece.

“Cei interesati ar trebui sa fie atenti la pagina noastra de internet, sa trimita CV-uri si chiar daca nu reusesc de prima data, sa reincerce, sa nu renunte” explica Pietrosanu.

Cine ce fel de oameni cauta:

EA Sports, dezvoltator de jocuri pentru computer, cu circa 700 de angajati la Bucuresti, cauta 200 de oameni, in special game testeri si programatori.

Media de varsta in companie este in jurul a 24-25 de ani, spune Bogdan Florescu, lead recruiter in cadrul EA Sports.

Producatorul de jocuri pentru console si telefoane mobile Gameloft, cu aproximativ 600 de angajati pe piata locala, are in prezent 10-12 posturi disponibile. Compania este interesata de specialisti in programare C++, PHP, specialisti in grafica 2D, 3D si in programul InDesign, potrivit lui Cristian Axinov, specialist in resurse umane in cadrul Gameloft.

Compania are de asemenea in jur de 10 locuri pentru stagii de practica.

Microsoft, filiala locala a celui mai mare producator de software din lume, are 25 de locuri disponibile atat pentru domeniul IT(suport tehnic) cat si in zona de vanzari, marketing, potrivit Ioanei Tanase, staffing associate in cadru companiei.

 

De asemenea, Microsoft organizeaza in fiecare an doua programe de internship pentru 20 de persoane in centrul de servicii GTSC. In prezent Microsoft Romania are in jur de 350 de angajati

Star Storage, companie specializata in stocarea si gestionarea datelor si documentelor, recruteaza in aceasta perioada in jur de 10 specialisti: consultanti pe solutii de stocare, virtualizare, baze de date, infrastructura si aplicatii enterprise.

Compania are in jur de 500 de angajati, dintre care 460 la Bucuresti si restul la Craiova. Furnizorii de solutii IT gaseste cel mai dificil specialisti in managementul datelor. Media de varsta in companie este de 28-30 de ani.

 

Ixia, companie de testare a retelelor si serviciilor bazate pe protocolul IP, are 15 posturi deschise si cauta specialisti in tehnologii .Net, C++, C#, pentru platforma Linux sau Windows. Dintre cei 340 de angajati ai companiei, o treime sunt fete, iar media de varsta este de 26 de ani.

“Anul trecut ne-am dublat numarul de angajati, iar majoritatea recrutarile au fost pentru pozitii entry-level. Acum ne intereseaza si seniori, manageri”, afirma Adriana Radu, director de resurse umane in cadrul Ixia.

Ea adauga ca atunci cand vin la un interviu de angajare, tinerii sunt interesati de proiectele in care este implicata compania. “Cum ma pot dezvolta? Ce pot sa invat? Asta ne intreaba tinerii.”, spune managerul.

Compania ofera 30 de stagii de practica pentru perioada verii.

Furnizorul de servicii de outsourcing si software Wipro Technologies Romania cauta in prezent 10-15 oameni pentru joburi in domeniul economic, dar si in IT.

“Trebuie sa vorbeasca limba engleza si cel putin inca o limba straina, de circulatie europeana”, spune Laura Gabriela Popescu, executive talent acquisition in cadul Wipro. Compania ofera servicii in 13 limbi straine. Furnizorul de origine indiana are in jur de 800 de angajati in Romania, dintre care 200-250 la Bucuresti si peste 500 la Timisoara. Media de varsta este de 24-26 de ani.

Wipro are mai putea angaja intre 100-200 de persoane pana la finalul anului, dar cifra nu este sigura pentru ca totul depinde de proiectele in care va fi implicata compania.

Global eBusiness Operations Center (GeBOC), centrul de servicii al HP Romania, cauta atat proaspat absolventi de facultate, cat si specialisti cu minim 2-3 ani de experienta in zona proceselor financiare, controlling sau managementul de proiect. Compania este interesata si de vorbitorii de limbi straine, potrivit Alexandrei Oana, country staffing lead in cadrul HP Geboc.

Bitdefender, unul dintre cei mai mari producatori mondiali de software pentru securitate informatica, are 40 de pozitii deschise in echipele tehnice, servicii suport, online, comunicare, atat pentru cei cu experienta cat si pentru incepatori.

„Pe langa specialisti, cautam si tineri pentru stagii de pregatire, studenti din facultatile de profil IT&C”, spune Cristina Visan, HR Generalist in cadrul companiei.

1&1 Internet Development, una dintre cele mai mari companii de gazduire web de pe piata locala, vrea sa angajeze anul acesta in jur de 100 de specialisti IT. Compania are 280 de angajati in prezent si cauta specialisti pentru departamentele de dezvoltare software, asigurarea calitatii, managementul proiectelor, experienta utilizatorului si dezvoltare de produs.

„Pozitiile din cadrul 1&1 Internet Development nu se adreseaza numai seniorilor, ci avem posturi disponibile chiar si pentru entry-level”, a declarat Wolfgang Gunne, director general al 1&1 Internet Development. Anul trecut, compania a angajat in jur de 50 de persoane.

Furnizorul de servicii de business si tehnologice Genpact vrea sa recruteze in 2012 un numar similar de persoane cu cel de anul trecut, cand compania si-a marit numarul de salariati cu circa 1.000 de persoane.

„Anul trecut ni s-au alaturat mai mult de 1000 de colegi in sediile noastre din Bucuresti si Cluj, iar anul acesta compania va creste intr-un mod similar. Cautam colegi care sa fie pasionati de finante – contabilitate, customer service sau achizitii si care vorbesc limbi straine cum ar fi germana, franceza, spaniola, italiana si limbi rare precum olandeza, suedeza si norvegiana. Incepand de anul acesta demaram proiectul Gateway – Genpact Trainee Program, care se adreseza tinerilor fara experienta profesionala. Programul ofera cunostinte in domeniul  financiar- contabil print-un curs intensiv de aproximativ doua uni, la finalul caruia participantii vor avea oportunitatea de angajare in cadrul companiei”, spune Ioana Mihalache, manager de recrutare in cadrul Genpact.

Furnizorul de servicii de call center Competence Call Center (CCC) are disponibile 70 de locuri de munca. Compania are 350 de angajati si ofera servicii in sapte limbi straine.

“Suntem interesati in special de studenti, nu neaparat cu experienta”, afirma Catalin Neaga, referent de resurse umane in cadrul CCC.

Romtelecom, unul dintre cei mai mari operatori de telecomunicatii de pe piata locala, este interesat de specialisti in domenii precum IT, operatiuni, vanzari, customer experience. De asemenea, pentru studentii in anii terminali compania ofera internshipuri pentru specializari precum IT, tehnologie si customer experience, potrivit Lucianei Diaconu, director de dezvoltare organizationala in cadrul operatorului.

 

Computer Generated Solutions, cel mai mare furnizor de servicii de call-center din Romania, cu peste 2500 angajati, vrea sa angajeze peste 500 de persoane anul acesta in special in Bucuresti si Sibiu. Compania mai are un centru la Brasov, unde lucreaza in jur de 1300 de persoane. Operatorul de call center este interesat de vorbitorii de limbi straine, in special cei de engleza, spaniola, franceza, germana, italiana, olandeza, portugheza, turca, dupa cum spune Vladimir Sterescu, senior vicepresedinte al companiei. 

Compania locala de consultanta si outsourcing software InCrys are in prezent zece locuri de munca disponibile pentru suport tehnic, testeri, dezvoltatori pentru tehnologii Java, .Net, PHP, specialisti in infrastructura, virtualizare. InCrys are in prezent aproximativ 200 de angajati. 

Furnizorul de servicii informatice Stefanini, cu circa 700 de angajati in Romania, recruteaza in aceasta perioada in jur de 75 de persoane, atat pentru posturi entry-level, cat si pentru locuri de munca care necesita experienta.

“Dintre acestea, zece joburi sunt in strainatate, pentru tari europene precum Belgia, Marea Britanie sau Germania. Pe zona de suport tehnic cautam in special studenti care au cunostinte medii de utilizare a calculatorului, iar in zona de programare ne interseaza specialistii in tehnologi Java, .Net, C++, PHP, SAP”, spune Oana Calcan, senior recruiter in cadrul furnizorului de servicii IT.

Media de varsta in companie este in jur de 32 de ani: pe segmentul de suport tehnic este de 24 de ani, in timp ce programatorii au circa 35 de ani.

Ce companii din IT&C si outsourcing au participat la Angajatori de Top:

IT: Microsoft, Intel, Bitdefender, Ixia, Oracle, IBM, HP, Infineon Technologies Romania, Electronic Arts, TeamNet Collaborate, 1&1 Internet Development, DigitalOptics, Gameloft, StarStorage, Google

Telecom: Ericsson, Huawei Technologies, Luxoft Romania, RCS&RDS, Radcom, Orange, Romtelecom

Outsourcing: Accenture, Genpact, HP, Stefanini, WNS Romania, Competence Call Center, CGS – Computer Generated Solutions, Webhelp, Wipro Technologies

Despre Angajatori de Top:

Peste 15 000 de profesionisti cu experienta, absolventi, masteranzi si studenti au participat la cele doua zile de targ .

La eveniment s-au inscris peste 90 de companii din industriile IT&C, outsourcing, consultanta, bancar, inginerie, bunuri de larg consum si retail.

Departamentele cu cele mai multe pozitii oferite de companii au fost contabilitate, resurse umane, suport tehnic, IT, dezvoltare software, logistica, vanzari, relatii cu clientii si inginerie.

Au fost deschise 600 de pozitii de internship si trainee pentru studenti si absolventi