Doua lumi diferite si o mare oportunitate

Din punctul de vedere al industriei software schimbarea regimului din 1989 a venit exact la momentul oportun.

Prima lume: industria IT in occident

in 1990 occidentul (si mai ales Statele Unite) avea o experienta de 30-40 de de ani in industria IT si pe baza standardelor si concurentei realizase la acea vreme PC-uri relativ performante, bazate pe microprocesorul Intel 80386 (i486 tocmai se inventase). De asemenea, multe sistemele de operare si toate limbajele de programare au plecat din universitati de mare calibru si au fost preluate de multe companii private, in versiuni comerciale imbunatatite.

Anii 60-70 au reprezentat perioada mainframeurilor – care costau enorm si aveau putere de calcul foarte limitata si pe care putine institutii si le permiteau.

Daca pana la acel moment IT-ul era si in occident o curiozitate care se desfasura in  universitati si in cateva companii de hardware/software, aparitia PC-ului in la inceputul anilor ’80 a revolutionat pur si simplu industria calculatoarelor si indirect dezvoltarea de software. Astfel, numai in decursul anului 1982 numarul de PC-uri creste de la 1 milion al 5.5 milioane. Revolutia a fost sustinuta si de dezvoltarea fata precedent a industriei semiconductorilor marcata in ’78 de apartitia procesorului Intel 8086, urmat in ’82 de 80286 si in ’86 de 80386. Momente cheie:  august 1981 – aparitia IBM personal PC /AT ca standard de compatibilitate si 1984 – apartitia Apple Macintosh – primul PC cu mouse si interfata grafica complexa.

In tabelul de mai jos, preluat de pe etforecasts.com vedem ca cea mai spectaculoasa crestere procentuala a numarului de calculatoare, respectiv de utilizatori s-a produs in perioada 1980-1990.

Table 1.1   US and Worldwide Computers-in-Use Growth
	1980	1985	1990	1995	2000	2005	2010	2015	2020
USA:
Computers-in-Use (#M)	3.1	22.2	51.3	90.2	184	244	306	380	465-485
5-year Growth (%)	60.2	48.6	18.3	11.9	15.3	5.8	4.6	4.4	4.1-5.0
Computers-in-Use Share (%)	64.8	61.6	48.9	37.9	33.3	25.6	20.2	16.3	13-14
Computers-in-Use/1,000 People (#)	13.4	93.0	205	338	652	823	987	1,168	1,365-1,420
Worldwide:
Worldwide Computers-in-Use (#M)	4.8	36.0	105	238	552	950	1,514	2,324	2,995-3,120
5-year Growth (%)	64.4	49.6	23.9	17.8	18.3	11.5	9.8	8.9	5.2-6.1
WW Computers-in-Use/1,000 People (#)	1.07	7.40	20.0	41.8	90.4	147	239	321	390-410

Evolutia software-ului a fost la fel de spectaculoasa: Dupa aparitia UNIX si a primelor limbaje de porgramare FORTRAN, LISP, COBOL in anii ’50, la inceputul anilor ’70, odata cu aparitia ARPANET se pun bazele protocoalelor de comunicatie peste viitorul Internet, precum si a tool-urilor de conectare (TCP, TCP/IP, telnet, ftp, email, Ethernet). Tot la inceputul anilor ’70 apar si limbajele de programare „moderne”: C, Pascal, urmate de limbajele de programare obiectuala: C++, ADA. Sistemele de operare cu interfata grafica pentru PC-uri Windows si Mac OS se dezvolta si ele in acord cu cererea din noua piata, calculatorul incetand sa mai fie un tool al initiatilor.

La sfarsitul anilor ’80 ca industia IT occidentala era la sfarsitului copilariei.

A doua lume: industria IT in Romania comunista

Pe de alta parte, industria locala era incremenita in proiecte interne, de productie de minicalculatoare si PC-uri, cu aplicatii rudimentare din zona economica. La noi, domeniul IT era reprezentat in universitati, in special institulele politehnice si ITC (Institutele de tehnica de calcul). De asemenea, marile intreprinderi comuniste aveau centre de tehnica de calcul unde in general erau instalate si folosite calculatoare de productie romaneasca. Actorii principali din universitati si din centrele de calcul au jucat un rol important dupa 90 in dezvoltarea industiei.

Productia interna de calculatoare a fabricat sistemele tip IRIS, Felix, Coral (in anii 70-80). Utilizarea lor era de uz intern si se facea de catre aceeiasi actori ai domeniului IT mentionati mai sus: centrele de calcul ale marilor fabrici comuniste, respectiv universitatile. La sfarsitul anilor 80, inceputul anilor 90, s-a dezvoltat si piata de calculatoare personale romanesti, prin seria HC. Probabil ca unii isi mai amintesc sistemele HC 91 sau HC 95, cu programe pe memorie externe, de tip caseta audio.

Oportunitatea

Pana acum am prezentat doua lumi total diferite, nu-i asa? Ce le-a facut sa devina una singura dupa aproximativ 10-15 ani? Exact perioada in care s-au produs revolutiile din ’89 in Europa de est.

Daca schimbarea regimului comunist (si deschiderea spre piata IT occidentala) ar fi survenit cativa ani mai tarziu, industria locala ar fi pierdut momentul, ramanand incremenita in redescoperirea rotii, in timp ce in occident se pe langa revolutia hardware avea loc si o dezvoltare fara precedent a sistemelor de operare pentru PC-uri, a aplicatiilor software, dar mai ales a limbajelor de programare si a Internetului.

Diferentele ar fi devenit astfel foarte mari, atat tehnologic cat si business si conceptual incat at fi fost greu daca nu imposibil de recuperat. Romania urma patternul Coreei de Nord (izolare totala / interzicere a oricarei tehnologii occidentale) nu al Chinei. Schimbarea de regim in Romania a permis asimilarea in timp relativ scurt scurt a rezultatelor unei muncii de 40 de ani a occidentului, la scurt timp dupa ce aceasta incepea sa-si arate roadele.

Pe de alta parte, daca schimbarea ar fi survenit cativa ani mai devreme, realizarile tehnologice nu ar fi avut asa mare impact in constiinta tinerilor de 12-18 ani la acea varsta, si probabil ca nu s-ar fi declansat interesul crescut pentru acest domeniu. Doresc sa amintesc deschiderea extraordinara spre domeniul IT care se facea la inceputul anilor ’90 in licee, crearea primelor retele locale, in general cu sisteme donate de unitati de invatamant omologe din occident.

Acest moment a facilitat dezvoltarea interesului pentru acest domeniul IT in randul tinerilor de scoala si liceu si crearea unei culturi a programarii software. Combinata cu background-ul matematic bun asigurat de sistemul de invatamant preuniversitar si de gandirea logica, specifica europenilor,  au creat in Romania un excelent profil de dezvoltator de software, care a contribuit la dobandirea renumelui de buni programatori de mai tarziu.