Interviu de angajare ca programator (de) la … Catavencii

Dupa ultra-mediatizatele interviuri de angajare de la Google si alti giganti din industrie, un interviu de angajare ca programator (de) la Catavencii:

Cele mai bune răspunsuri pentru interviul de angajare ca programator

În ciuda prejudecăţilor voastre, ţinem să vă asigurăm că programatorii sînt nişte oameni aproape normali. Mănîncă, respiră, fac sex (probabil, pentru că altfel nu se explică înmulţirea lor din ultimii zece ani), rîd la glume porcoase cu C++ şi, uneori, intră în computerele celor care fac mişto de ei şi publică pe Internet tot ce e mai ruşinos din „browsing history“. Din motive umanitare (şi fără nici o legătură cu povestea de mai devreme), am decis să tratăm testul de faţă cu toată seriozitatea:

► De ce aţi devenit programator?
a) pentru că îmi place (0 puncte)
b) pentru că ţip „F1! F1!“ cînd am nevoie de ajutor (50 de puncte)
c) pentru că doar aşa îmi pot boteza copiii „Copy“ şi „Paste“ (100 de puncte).

► Ce ştiţi să faceţi?
a) pot să intru pe Facebook de pe un PC fără Internet (10 puncte)
b) pot să intru pe Vplay de pe un PC fără Internet (50 de puncte)
c) pot să lucrez cu orice distribuţie de Linux, chiar dacă regizează Sergiu Nicolaescu (100 de puncte).

► Aveţi o relaţie stabilă?
a) da, normal (0 puncte)
b) da, dar ea nu ştie încă (50 de puncte)
c) nu, eu am Internet wireless (100 de puncte).

► Programul pe care l-aţi scris merge perfect de la prima rulare. Cum reacţionaţi:
a) se vede că am lucrat serios la el (0 puncte)
b) bun, plec mai repede azi de la birou (10 puncte)
c) Dumnezeule, ce-am greşit??? (100 de puncte).

► Educaţie şi norme morale: aţi depăşit viteza legală şi aţi călcat un pieton pe trecere. Cum reacţionaţi:
a) chem Poliţia (-100 de puncte)
b) dau Undo, evident (10 puncte)
c) nu mai joc Need For Speed cînd sînt beat (100 de puncte).

► Întrebare-capcană: în cîte categorii împarte omenirea codul binar?
a) eroare 404 (10 puncte)
b) în 10, evident (100 de puncte)
c) lasă-mă cu prostioarele astea. Eu ştiu să scriu „şaorma cu de toate“ în cod binar (1.000 de puncte).

► Care este cea mai importantă performanţă profesională:
a) am scris şi am rulat un program pe un calculator din 1989 (0 puncte)
b) am scris şi am rulat un program pe un calculator de buzunar (10 puncte)
c) am scris şi am rulat un program pe un abac de clasa I (100 de puncte).

Publicat în Cațavencii, nr. 47, 28 noiembrie – 4 decembrie 2012

Sursa:  http://www.catavencii.ro/Cele-mai-bune-raspunsuri-pentru-interviul-de-angajare-ca-programator_0_6451.html

Top 10 fraze in programare

Senzational! Cea mai folosita fraza in programare nu este „It works on my machine” cum se credea, ci WTF. De unde stim? Pentru ca, cineva avut ideea sa realizeze un top al celor mai folosite fraze in programare. Iata-l mai jos:

1.- WTF!

2.- It works on my machine!

3.- D’oh! [- Hi Homer, have you remove the debug code from production?]

4.- It will be ready tomorrow.

5.- Have you tried turning it off and on again?

6.- Why?

7.- Is not a bug, it’s a feature.

8.- That code is crap. [All code is crap except mine.]

9.- My code is compiling…

10.- No, I don’t know how to fix the microwave.

Sursa, precum si mai multe explicatii, poze/filme care sa suporte frazele gasiti aici: http://www.makinggoodsoftware.com/2009/09/01/programmers-top-10-sentences/

Seful ANIS despre industria de software din Romania

Va recomand din ZF un interviu cu Andrei Pitiş – noul sef al ANIS (Asociatia Nationala a Industriei Software din Romania) in care acesta pune probleme cu destul de multa viziune. Ideile principale sunt:

România nu produce suficient de mulţi programatori în aşa fel încât să atragă noi investitori în industria de IT

Cei 6-7000 de abolventi anual nu sunt suficienti considera dumnealui. Aici opinia mea e putin diferita. Cei 6-7 mii inseamna de fapt o crestere cu 6-7% a numarului IT-stilor, estimati in Romania cam la 100.000 de persoane. O crestere de 6-7% pe an e destul de mult. E de dorit sa ne ferim de cresteri de doua cifre, sa nu generam ulterior descresteri la fel de mari cand trendul industriei se schimba, sau la aparitia unei crize externe. Romania nu poate produce mai multi specialisti IT de calitate avand in vedere structura invatamantului universitar, numarul si calitatea in scadere al absolventilor de liceu.

Ce ar trebui sa spuna domnul e ca acesti absolventi isi gasesc destul de greu loc in piata muncii, pentru ca pregatirea din facultate nu e compatibila de multe ori cu necesitatile foarte specifice ale firmelor.

Sunt multe alte criterii economice si de business (pe langa disponibilitatea fortei de munca) pe care o companie le evalueaza cand decide sa faca o investitie IT in Romania.

Crearea de firme de software cu produse proprii

Aici sunt total de acord cu ce zice dumnealui si am scris si eu de cateva ori pe blog despre riscurile globalizarii si ale dependentei de corporatii si capital strain. Fara produse proprii piata romaneasca, desi e mare, e dependenta si slaba. Outsourcingul nu aduce pe termen lung decat profituri de 15-20% companiilor care il practica, adevarata valoare (sau reducere de cost) mergand la clientul direct.

Crearea de produse ar permite dezvoltarea unor joburi conexe in cadrul industriei (de vanzari, consultanta, contracte), care ar aduce o valoare mare economiei.

Despre valoarea programatorilor

Vorbeste despre profilul programatorului cauta de companii si despre eficienta de 10-1 a anumitor programatori (asta e un fapt stiut din cartile americane de profil, dar n-am auzit pe nimeni in Romania punand problema in acesti termeni). Avand in vedere cati specialisti am exportat in ultimii 20 de ani, greu de crezut ca sunt o specie foarte intalnita la noi acesti performeri.

Despre salarii si „economia” specialistilor IT

Confirma cresterea salariului mediu pe industrie cu 61% in ultimii 5 ani si vorbeste despre cumpatarea softistilor si despre cat de economi sunt ei (asta nu prea inteleg cum se aplica unei intregi industrii – poate oamenii sunt atat de ocupati cu munca incat nu mai au timp de vacante, viata sociala, … !?! )

Rutina, bat-o vina

Cu totii stim cat de neproductiva si neplacuta poate fi munca la birou, cu atat mai mult daca lucram la o companie mare, unde lucrurile se misca greu, aprobarile se lasa asteptate, deciziile se schimba de la o zi la alta, activitatea ne e prea putin sau deloc apreciata.

Celor care au deschis televizoarele smartphoanele mai tarziu, le recomand filmul Office Space  – o comedie aparuta in 1999 – care ataca genul asta de probleme. Cei care isi amintesc de el nu pot decat sa zambeasca inca odata.

La o prima vedere e povestea a trei programatori care lucreaza intr-o corporatie, cu bucuriile si necazurile specifice. La o analiza mai atenta e problema unui sistem, a muncii in corporatie. Bineinteles ca nu lipseste un element la care se gandeste cel putin odata in viata fiecare softist care are de-a face direct sau indirect cu managementul platilor: fraudarea softului pentru tranzactii bancare.

Trailerul oficial al filmului.

Si un montaj cu cateva scene reprezentative.

Daca sesizati, unul din cei trei protagonisti seamana putin cu Bill Gates cand era tanar.