Predictii despre viitorul industiei IT de la un IT-st roman

Gigantul IT Cisco estimează că în 2020 vor exista 50 de miliarde de dispozitive conectate la internet. Adică de şase ori mai multe aparate decât oameni. Însă asta nu e nici pe departe cea mai SF predicţie pentru viitor. Iar un IT-ist ardelean cu experienţă de peste 15 ani şi care lucrează zilnic cu noţiuni şi gadget-uri care forţează limita dintre ştiinţifico-fantastic şi real duce la extrem viziunea privind ce va urma.

Péter W. Szabó s-a născut în comuna Joseni din judeţul Harghita – cel mai friguros loc din România, perfect pentru serverele care ar putea găzdui site-ul viitorului. La singular pentru că IT-istul ardelean aşa vede lucrurile în viitor, iar acest viitor nu este foarte îndepărtat.

Péter a vorbit cu Vocea Transilvaniei despre viitorul internetului şi, în contextul în care e parte a vieţilor noastre, al întregii omeniri. Asta după ce a susţinut o prezentare la TEDx Târgu Mureş, unde a stârnit o reacţie unică în rândul participanţilor, care au rămas cu gura căscată atunci când IT-istul ardelean le-a spus ce se va întâmpla în următorii cinci ani.

A refuzat Google pentru a-şi urmări visul

Péter s-a mutat, pe când era copil, în Târgu Mureş. Aici a absolvit Universitatea Sapienţia, după care a urmat un master la Universitatea Petru Maior, apoi a început să lucreze la mai multe firme de IT. Ultimul job pe care l-a avut înainte să plece în străinătate a fost la o companie din Oradea.

A avut apoi oportunitatea unui interviu la Google, dar s-a decis să refuze gigantul, chiar dacă astfel de şanse, se spune, nu trebuie ratate.

„Se poate refuza, dar dacă o faci, a doua oară nu te mai cheamă. Asta aşa este. Dar poţi să-i refuzi, şi ce am ales eu, compania WhatUsersDo din Anglia, a fost mai bună pentru cariera mea”, spune Péter.

Un gadget care l-a convins că viitorul e aici

Péter a ajuns, în septembrie, la compania Amaya Inc., care se află în spatele Poker Stars, Live Casion sau Full Tilt Poker şi e cel mai mare brand în domeniul jocurilor „real money gambling”. Aici e senior manager UX, adică se ocupă de tot ce ţine de experienţa utilizatorilor site-urilor respective – aceştia trebuie să găsească uşor orice caută, să folosească uşor aplicaţia.

„E un domeniu al informaticii mai apropiat de ştiinţe umane, pentru că aici intră şi psihologia, sociologia. Dar sigur că ţine cont de ceea ce e posibil şi ce va fi posibil în viitorul apropiat”, explică Péter.

Aici, în sediul din Londra al companiei de IT, Péter a descoperit „internetul băuturilor fierbinţi”. Practic, un gadget care seamănă la prima vedere cu o tabletă, dar poate să producă orice fel de băutură fierbinte.

„Nu e ceva SF, nu e din Star Trek, e realitatea de zi cu zi dacă lucrezi acolo”, spune Péter.

Péter spune că World Wide Web (www – n.red.) nu are trecut şi prezent ci doar un viitor în continuă schimbare. Iar acum, internetul este prezent în toate aspectele vieţii noastre şi a schimbat viaţa noastră, deşi există de puţin peste un deceniu.

Noi în anul 2020…

Având în vedere estimările privind numărul de dispozitive ce vor fi conectate la internet în următorii 4-5 ani, Péter crede că întrebarea mai importantă ce trebuie pusă este ce se va regăsi pe www. Potrivit estimărilor Cisco, în 4-5 ani, 85% din conţinutul de pe internet va fi reprezentat de clipuri video (o treime fiind pornografie), iar restul de 15% va fi conţinut „social media”.

Prezenţa internetului în toate aspectele vieţii noastre a transformat deja felul în care trăim – industria IT o numeşte „Digital Disruption” (dislocarea digitală – n.red.): Alibaba e cel mai mare retailer internaţional, dar nu are inventar, Uber e cea mai mare companie de taxi, dar nu are niciun taxi, Airbnb este cel mai mare furnizor de servicii de cazare, dar nu are proprietăţi imobiliare. Cel mai popular exemplu este însă Facebook, cel mai mare „angajator”, cu 1,5 miliarde de „angajaţi” care „lucrează” şi creează conţinut pe gratis.

„Întrebarea reală e câte site-uri vor exista în 2020? Previziunea mea e că va fi doar unul. Puteţi să-i spuneţi Cortana, Alexa, Siri sau cum vreţi. Va fi singura interfaţă folosită de utilizatori. Va fi un singur site, care va conţine totul, creat de toată lumea, care va citi mintea utilizatorului şi îi va oferi ceea ce îşi doreşte”, este de părere Péter.

Potrivit IT-istului, evoluţia din ultimii ani a fost de la „internetul lucrurilor” la „internetul experienţelor”, însă ultima fază va fi „internetul minţilor”.

Fan al ficţiunii, ancorat în realitate

Péter e un „tocilar”, cum singur se descrie, atunci când vine vorba de literatura SF, dar spune că, deja, e greu să mai faci diferenţa între ce e SF şi ce e foarte posibil sau chiar probabil în viitorul apropiat.

„Ce era SF când Asimov a scris cărţile sale în anii ’50, de exemplu despre Enciclopedia Galactică, adică un fel de bază de date cu tot ce e cunoscut de omenire în orice domeniu, acum e foarte aproape de realizare. Similar, dacă te uiţi la primele episoade din Star Trek sunt chestii ca telefonul mobil sau vizorul, care e foarte similar cu Google Glasses”, explică IT-istul.

Recent, cercetătorii de la Caltech au realizat o interfaţă care se conectează la creier şi citeşte mintea unui om paralizat de 12 ani şi acesta poate acum să mişte o mână robotică folosindu-se doar de puterea minţii sale. Acesta este primul pas, spune Péter, spre „internetul minţilor” – mintea este conectată la internet, oamenii nu vor mai avea nevoie de un calculator, laptop, smartphone sau alt gadget.

Acestă idee a fost şi cea care a stârnit murmur printre cei care au ascultat prezentarea lui Péter.

„Teamă a fost şi când a fost introdus telefonul mobil, internetul, toate tehnologiile. Omenirea se schimbă şi devine ceva diferit, eu sper că ceva mai bun. Comunicarea mai directă, posibilitatea de a cunoaşte un alt om, chiar şi gândurile lui – e foarte improbabil să începi un război sau să omori pe cineva după o astfel de experienţă. Singura cale spre o pace globală e o globalizare totală a internetului. Dacă ajungi la un nivel la care toţi oamenii sunt conectaţi activ la societatea virtuală nu mai există război, crime, pentru că ai posibilitatea de a înţelege pe oricine. Nu va mai exista rasism, oamenii nu vor mai judeca pe alţii în funcţie de culoare sau rasă, fiecare dintre noi vom fi un „nod” în acea reţea imensă”, explică Péter.

IT-ul românesc prin ochii unui informatician cu experienţa Occidentului

Péter spune că piaţa IT din România nu e departe de cea din Vest: „nici Clujul, care e un Silicon Valley a Europei de Est, nici Târgu Mureş, Bucureşti sau Oradea nu sunt departe de Londra”.

„În anii ’90 se spunea că suntem în urmă că 50 sau 100 de ani faţă de Vest, de SUA sau de Marea Britanie. Dar acum, în special în IT, cred că diferenţa e de maxim un an, dar nici măcar atât. Există idei noi care apar în ţara noastră înainte să existe în Occident. Cred că în cel mult cinci ai această diferenţă nu va mai exista, pentru că nu contează unde faci un start-up, ai şanse egale. Banii de care ai nevoie pentru dezvolta o idee nu au graniţe, ajung oriunde şi, oricum, există foarte mulţi investitori în toată lumea, nu trebuie să ai biroul în Silicon Valley, nici măcar în Vest”, este de părere informaticianul ardelean.

Acesta dă exemplu celui mai mare magazin online, Alibaba, care a fost demarat în China. În opinia sa, start-up-urile din România ar putea ajunge la nivelul Uber sau chiar Google. Asta şi pentru că educaţia din ţara noastră e văzută ca fiind foarte bună, chiar mai avansată în IT decât oriunde în zona noastră.

„În IT nu ai nevoie de investiţii mari în infrastructură: ai nevoie de un calculator conectat la internet. Iar internetul în România e mai rapid decât în mare parte din lume”, spune Péter.

De altfel, Péter recunoaşte că are un „plan secret” – acela de a lucra la o firmă străină cu sediul în România, exceptând Google, gigantul pe care l-a refuzat. Sau, să pornească chiar el o firmă în domeniu. Pentru că intenţia sa este să se întoarcă în ţară şi să participe activ la „schimbarea lumii” în locul în care s-a născut.

preluat de pe Inovat in Romania

sursa: http://www.nasul.tv/un-it-ist-roman-care-a-refuzat-google-prezice-viitorul-omenirii-vom-fi-conectati-la-gandurile-tuturor-ce-era-sf-acum-e-realitate/ / Vocea Transilvaniei

 

MARII PRODUCATORI AUTO SI STARTUP-URILE IT

Gigantii industriei auto sunt tot mai atenti la startup-uri, fiindca si-au dat seama ca micile business-uri pot dezvolta mult mai rapid marile tehnologii ale viitorului. Constructori auto de prestigiu si-au deschis birouri de cercetare in Silicon Valley si, in parelel, fie cumpara mici startup-uri, fie le ajuta sa se dezvolta si sa-si duca ideile in productia de serie. Industria auto nu e dezinteresata cand ajuta startup-urile,  fiindca per total produsele ajung sa fie dezvoltate mai repede si mai ieftin.

Masinile n-au avut niciodata atat de multa tehnologie pe ele si acesta e doar inceputul. Unele modele de serie pot parca aproape singure, iar altele, de test, pot deja sa ruleze fara sofer. In aceste conditii, marile companii auto trebuie sa gaseasca un mod de a incorpora cat mai multe noi tehnologii, in cat mai putin timp, iar aici intra in scena startup-urile.

Continuarea pe Inovat in Romania.

Cea mai cautata meserie din Romania?

Un alt articol aparut anul trecut pe Inovat in Romania  pe care vreau sa-l avem si aici:

Este CEA MAI CĂUTATĂ MESERIE DIN ROMÂNIA. Nu ai cum să rămâi fără serviciu pentru că te angajează în secunda doi.

Asa suna titlul cover story-ului din Business Magazin de acum cateva saptamani. Un titlu care, daca esti credul, te face sa te indrepti spre bancile faculatilor de profil chiar daca ai 40-50 de ani. Asa sa fie oare?

Articolul contine declaratii ale reprezentantilor mai multor companii de profil: Fortech, Endava, Gameloft, TotalSoft, Siveco, Bitdefender, dar si pe a sefului ANIS (Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii) sau a unui secretar de stat in Ministerul Educatiei.

Cateva idei si cifre din articol:

• Datele pentru anul 2011 arată că numărul de angajaţi din companiile care furnizează servicii software a crescut cu 2.100, până la nivelul de 58.500 de angajaţi, potrivit Institului de Tehnică de Calcul.
• Potrivit estimărilor ANIS, pentru satisfacerea nevoilor companiilor din IT, ar fi nevoie  de un număr dublu de absolvenţi. Facultăţile din Bucureşti aduc anual 1.500 de noi absolvenţi în piaţa muncii, iar la nivelul întregii ţări, numărul ajunge la cel mult zece mii, dacă adăugăm principalele centre universitare
• Bataia mare pe angajati este mai ales in zona joburilor entry level, destul de prost platite
• Cea mai mare problema pentru industrie nu e numarul abslventilor, ci tocmai activitatea principala: outsourcingul sau serviciile pentru export.

Seful ANIS concluzioneaza:

….se poate creşte numărul de absolvenţi, însă cea mai bună rezolvare a problemei este diversificarea joburilor în firmele de IT.

În prezent, cel mai mare procent din firmele de IT din România produc software la comandă sau fac outsourcing şi, deci, angajează doar programatori. „Dacă am avea o strategie de încurajare a firmelor de produse informatice, precum Bitdefender, Avangate, Siveco sau TotalSoft, s-ar putea angaja în domeniu nu doar programatori, ci şi oameni de vânzări sau marketing, iar valoarea adăugată adusă economiei ar fi mai mare. „Urcarea pe un nivel superior în food-chain ar ajuta. Trecerea de la outsourcing la software la comandă, de la software la comandă la R&D, de la R&D la produs, de la produs la produs propriu„, explică Pitiş. Pesemne, schimbarea va dura, iar între timp, bătălia pentru programatori va continua, iar de câştigat vor avea pe termen scurt şi mediu actualii angajaţi din industrie, dar şi viitorii absolvenţi.

Restul articolului pe Inovat in Romania.

Despre studiul IDC-ANIS privind piata de software din Romania

O sa public si aici cele mai reprezentative posturi pe care le-am scris in ultimul an pe Inovat in Romania, in ideea de a avea o. Incep cu un post din 18 noiembrie 2013 despre studiul ANIS referitor la piata de software din Romania.

Presupun ca ati citit cu totii despre noua iesire in presa de saptamana trecuta a sefului ANIS referitoare la valoarea si evolutia pietei de software din Romania, evaluata conform unui studiu IDC-ANIS efectuat pe 200 de firme de soft, despre care au scris toate ziarele de profil. Cateva din articole aici sau aici.

Conform studiului, exista patru mari categorii de firme de soft din România (care de fapt sunt 5):

1. Companii străine care vând soluţii software în România (ex. Microsoft, SAP, Oracle). “…care au în general angajaţi în vânzări, marketing şi mai puţin ingineri. Este adevărat că aceste companii au în România şi centre de dezvoltare sau outsourcing, dar este vorba practic de o altă activitate, derulată prin alte firme.”

2. Companii străine care care au centre de dezvoltare software în România (ex. Ixia, Intel, Adobe) “Sunt companiile care au în România activităţi complicate, care au oameni plătiţi foarte bine – sunt firmele care determină oameni foarte bine pregătiţi să nu plece în străinătate. Aceste companii angajează ingineri de software, care lucrează la produse foarte interesante“.

3. Companii de outsourcing de software. 

Sunt firme uriaşe care dezvoltă soft în România şi despre care se ştie foarte puţin. Aici intră şi companii cu un model hibrid, care au şi produse proprii, pe lângă activitatea de livrare de soft la comandă. Aceste companii angajează 90% din ingineri şi programatori şi aici există şi presiunea cea mai mare pe numărul de oameni şi pe salarii pentru că aceste companii au nevoie să angajeze mai mulţi oameni pentru a-şi mări businessul. Presiunea pe piaţă vine de la această categorie de companii“.

3′.  Companii hibrid (outsourcing + produs) – combinatie intre 3 si 4 – 46% din piata.

4.  Companii care produc si vand software comercial (produse porprii) – 11% din piata.

Concluziile studiului:

– Piaţa românească de software a crescut anul trecut cu 5,7%, la 572,3 milioane euro

– Piaţa de software va urca în medie cu 3,3% în următorii cinci ani

-11% dintre companiile de software (categoria 4) generează 30% din cifra de afaceri a sectorului

Cateva comentarii la cele de mai sus:

– Impartirea companiilor asa cum e facuta nu acopera tot spectrul de servicii software – de exemplu lipseste o categorie destul de consistenta: integratori de solutii software. Aceasta categorie e puternic reprezentata in piata atat prin tipul de lucrari: toate sistemele complexe din administratia publica sau din marile business-uri private, dar si ca valoare – un proiect mare de acest tip e de ordinul milioanelor sau zecilor de milioane de euro.

– Valorile privind valoarea si evolutia industriei sunt oarecum scoase joben, avand in vedere ca studiul a implicat 201 firme din Romania, majoritatea fiind cele afiliate ANIS.

– Impartirea in “the good guys/companies” and “the bad guys/companies” este partinitoare si probabil in favoarea membrilor “marcanti”. ANIS ne explica faptul ca software-ul adevarat se face in companiile din categoria 2 (categorie care din pacate e foarte slab reprezentata la noi), in timp ce restul nu prea fac treaba buna, ci mai mult creeaza concurenta pe piata muncii.

– Faptul ca firmele din categoria 4 (11%) fac 30% din vanzari este imbucurator si demn de urmat, dar asta e realizata din mai multe motive:

a. In Romania exista cateva firme software “de produs” cu pondere foarte mare in acel 30%. Astfel, din topul primelor 25 de firme de software dupa venitul din 2012 prezentat aici Top firme software in 2012, cam jumatate sunt firme de produs (Siveco, BitDefender, UBisoft, TotalSoft, Electronic Arts, … pentru a le numi doar pe cateva din top). Asta fara a mentiona firme de tip Oracle, SAP, Microsoft, care se incadreaza in categoria 1 conform clasificarii ANIS.

b. vanzarea de produse software complexe in multe cazuri vine cu proiecte de integrare mari, care includ consultanta, livrare de hardware, integrari custom, suport si multe altele.

Exista si cateva motive pentru care, desi ne dorim atat, nu putem avea o piata de produse software mai mare. Principalul motiv este ca nu exista o piata interna puternica pentru astfel de produse. Intr-o tara in care multe firme mici folosesc inca Excel ca produs de ERP, CRM, gestionare de stocuri, comenzi, samd, e greu de incurajat dezvoltarea de produse. O firma de produse trebuie sa vanda suficient de mult pentru a supravietui.  O alternativa de supravieturire este outsourcingul.

Un alt motiv este ca nu se investeste in astfel de produse sau companii de produs. Toate initiativele atat de mediatizate de tip angel investor care nu fac decat sa sustina una din 100 de idei afaceri viabile – pe cea care pare ce mai profitabila.

Avem industria software pe care o meritam si pe care ne-au “pregatit-o” guvernantii printr-un set de initiative si facilitati pentru multinationalele mari. Sa speram ca se va schimba in mai bine.

Articolul original: Despre studiul IDC-ANIS privind piata de software din Romania