Harta salariilor IT din România in 2021

Cel mai bine se câştigă în Bucureşti, Cluj şi Timiş, iar cel mai prost se câştigă în Teleorman şi Caraş-Severin. Zece dintre cele 41 de judeţe şi municipiul Bucureşti au înregistrat creşteri ale salariului mediu net de peste 15% în pandemie, pe când 16 dintre ele au crescut salariile cu mai puţin de 10% în această perioadă.



Capitala nu a ţinut pasul creşterilor salariale cu celelalte judeţe din top în pandemie ♦ Între octombrie 2019 şi octombrie 2021, salariile din Bucureşti au crescut cu 16%, pe când cele din Cluj au crescut cu 22%, iar cele din Timiş cu 23%.

Angajaţii cu cele mai mari salarii sunt cei din Bucu­reşti, Cluj şi Timiş, iar cei care câştigă cel mai prost sunt cei din Teleorman, Caraş-Severin şi Maramureş, arată datele centralizate de ZF pe baza informaţiilor de la Institutul Naţional de Statistică.

Astfel, angajaţii din Bucureşti au încasat, în medie, câte 4.612 de lei net pe luna octombrie 2021, în creştere cu 16% faţă de aceeaşi lună din anul 2019, cei din Cluj au ajuns la un salariu mediu net de aproape 4.300 de lei, în creştere cu 22% faţă de octombrie 2021, perioada de dinaintea pandemiei, iar cele din Timiş au depăşit 3.830 de lei, în creştere cu 23% faţă de octombrie 2021.



Sursa: https://www.zf.ro/eveniment/harta-salariilor-romania-cel-bine-castiga-bucuresti-cluj-timis-iar-20456439 via https://blog.innovated.ro/2022/02/12/harta-salariilor-it-din-romania-in-2021

Subscribe2 Notification Override

Strategia Microsoft pentru aplicaţiile pe Windows Phone – preluare

Citez dintr-un articol din ZF legat de aplicatiile windows mobile, de care am mai vorbit. Nu stiu de ce, dar am un feeling ca Microsoft (si Nokia) vor juca o carte castigatoare cu Windows Mobile – un semn este deja publicitatea sustinuta si sprijinul presei de specialitate.

Subsidiara locală a companiei Microsoft va investi în acest an peste 250.000 de dolari pentru a sprijini comunitatea locală de dezvoltatori să adopte şi să lanseze aplicaţii şi servicii pentru platforma Windows Phone, a declarat pentru ZF Petru Jucovschi – Developer Evangelist în cadrul Microsoft, care va detalia în această săptămână planurile gigantului software în această direcţie în cadrul evenimentului ZF Mobilio-Apps & Business Forum, care va avea loc pe 24 şi 25 aprilie în Bucureşti.

Investiţia Microsoft în dezvoltarea ecosistemului Windows Phone în România a fost realizată atât prin realizarea unor traininguri, cât şi prin granturi şi alte iniţiative – iar aceste activităţi vor continua pentru a stimula dezvoltatorii locali să lanseze aplicaţii pentru telefoanele inteligente cu Windows, spune Jucovschi.

Spre exemplu, chiar dacă magazinul de aplicaţii pentru smartphone-uri al Microsoft – Windows Phone Marketplace nu este deschis direct încă dezvoltatorilor din România (tocmai a fost deschis pentru utilizatori), compania îi sprijină pe developerii din România să publice prin intermediul Appa Market, o companie afiliată programului Global Publisher.

Dezvoltatorii români de soft sunt interesaţi să dezvolte aplicaţii pentru platforma Microsoft, spune Jucovschi. „Stilul Metro creat de Microsoft pentru interfaţa utilizator este apreciat de designeri pentru simplitate şi accentul pe care îl pune pe conţinut.”

Articolul integral aici.

ERP: local versus internaţional – preluare

Un articol din MarketWatch despre piata ERP-urilor din Romania:

O piaţă atipică

La nivelul superior al pieţei, situaţia este relativ simplă, atât pentru că numărul jucătorilor este redus, cât şi pentru că dominaţia soluţiilor internaţionale este mai evidentă. Proiectele mari şi foarte mari sunt, în general, adjudecate de SAP şi Oracle, însă, la nivel mediu, există şi nume locale, precum Charisma sau SIVECO Applications.

După 2009, evoluţia a fost puţin diferită şi, pe fondul crizei, unele companii mari s-au orientat către soluţii cu un cost de implementare mai mic, fie că erau internaţionale (Microsoft Dynamics AX) sau locale, dintre cele amintite anterior. Pe de altă parte, vendorii internaţionali mari şi-au extins portofoliul cu soluţii dedicate SMB, ceea ce a schimbat substanţial segmentarea pieţei.

Deşi, aparent, concurenţa pe acest segment pare minimă, Valentin Tomşa, Country Manager SAP România afirmă: „Piaţa românească nu este o piaţă matură, iar acest lucru este determinat de mai mulţi factori. Printre aceştia se numără adresabilitatea şi targetarea. Mai exact, în România, orice furnizor de soluţii soft-ware se adresează oricărui tip de companie şi oricărei industrii, cu orice tip de soluţie, ceea ce nu se întâmplă într-o piaţă matură.“

Concurenţă ridicată pe segmentul mediu

Pe segmentul mediu al pieţei, oferta este, însă, mult mai largă, atât din punct de vedere al produselor internaţionale (categorie în care se distinge Microsoft Dynamics NAV, disponibil printr-un număr mare de companii-partener), cât şi al celor locale, cu vendori precum Wizrom, Transart, Senior Software şi BitSolutions, aflaţi în prima linie.

Pe acest segment, o soluţie internaţională ca Microsoft Dynamics NAV are, în principal, avantajul comunităţii de parteneri, care înseamnă, pe de o parte, disponibilitatea unui număr ridicat de add on-uri (module suplimentare pentru particularizarea soluţiei pe o anumită verticală sau nişă), iar pe de alta libertatea clientului de a alege cel mai potrivit partener pentru implementare şi suport. O soluţie locală este, în general, disponibilă printr-o singură companie, ceea ce inevitabil duce la o dependenţă de furnizor, în timp ce o companie interesată de NAV poate alege unul dintre parteneri: LLP Dynamics, Novensys, Brinel, Elian Solutions, Kepler etc.

Articolul integral la link-ul de mai sus.

Stimulat de Microsoft

Dupa ce ani de-a randul Microsoft a luat bani de la companiile si utilizatorii produselor sale, iata ca a venit vremea sa ii si dea inapoi. In ce context? In domeniul aplicatiilor pentru smartphone pe platforma Windows 8.

Microsoft realizeaza ca a cam pierdut trenul in zona asta, pana a iesit Windows 8, iOS si Android au ajuns departe, avand peste 90% din piata. Cam in aceeasi pozitie se afla si Nokia, dar din perspectiva terminalului. Dar iata ca cei doi mari perdanti al business-ului smartphone si-au dat mana (ca in logo-ul lor comun de altfel) si impreuna vor sa aiba si ei o halca din piata smartphone.

Primul terminal al Nokia cu Windows 8 a aparut deja (Lumina 900), dar terminalul nu e totul. E nevoie si de aplicatii pentru a atrage utilizatorii. Mai mult, ceea ce Microsoft nu are, are concurenta Apple si Google: o piata uriasa de aplicatii in app store-urile proprii, multe din ele cu descarcare gratuita.

Asta se realizeaza greu, iar pentru a o stimula Microsoft ofera companiilor producatoare de aplicatii pe langa telefoane gratuite pentru testare si pana la 50.000 de euro pentru aplicatii cu adevarat bune. Asa, de motivare. Mai multe detalii in acest articol.

Desi dezvoltarea se face intr-un singur framework si ca o singura aplicatie pentru toate platformele (PC / tableta / smartphone), exista totusi un flavour lite pentru device-uri mobile numit „Metro style” applications. Exista SDK, tool-uri pentru dezvoltarea Metro UI (in stadiul „developer version” deocamdata) complet integrate in IDE-ul Microsoft Visual Studio ce permit dezvoltarea si testarea aplicatiilor mobile.

Cum acesti bani reprezinta o suma bunicica pentru o companie mica (sau de ce nu, pentru un freelancer) puneti mana si invatati programare Windows mobile.

IT sau software?

De la bun inceput vreau sa fac distinctia intre IT si software / dezvoltare software, fapt pentru care apelez la cateva definitii.

Conform Wikipedia, „IT (Information, Tehnology) este tehnologia necesara pentru prelucrarea (procurarea, procesarea, stocarea, convertirea si transmiterea) informatiei, în particular prin folosirea computerelor (calculatoarelor electronice)”.

Acum definitia pentru software, in engleza: „Computer software or just software, is a collection of computer programs and related data that provides the instructions for telling a computer what to do and how to do it. Software refers to one or more computer programs and data held in the storage of the computer for some purposes. In other words, software is a set of programs, procedures, algorithms and its documentation concerned with the operation of a data processing system.”

Prin urmare dezvoltarea software este activitatea care are ca scop producerea de computer software.

Extrapoland din definitii, IT este un domeniu mai larg decat software-ul. Software-ul se imparte si el in produse (software pentru utilizare multipla pe baza de licenta comerciala sau freeware/shareware) si software dedicat/custom.
IT-ul inglobeaza hardware, retelele de calculatoare, software freeware, software COTS (commercial off the shelf ), sisteme complexe obtinute prin integrarea celor de mai jos si nu in ultimul rand software-ul custom.

Ma vad nevoit sa fac aceasta clarificare pentru ca multa lume percepe termenii IT sau software ca fiind echivalenti. Si ma refer aici la multa lume care e utilizator de calculator. Chiar si multe publicatii generaliste care eu si rubrica de  IT sau „IT & Media” cum se mai poarta fac aceeasi greseala.

De exemplu, orice companie care foloseste o retea de calculatoare are un departament de IT (o persoana in altima instanta) care se ocupa de administrarea retelei, a conexiunii la internet, a serverului de web (daca e cazul), de configurarea serverului de mail, de securitate, de instalarea si configurarea de software pe statiile de lucru si pe server. Aceasta activitate nu e software development. Acele companii nu fac software si nu sunt companii de software.

Despre ce e si ce face o companie de software, in posturile ce urmeaza.