Tranzacţie pe piaţa IT: Nemţii de la Allgeier au preluat iQuest, una dintre cele mai mari 20 de companii de software din România

Compania germană Allgeier a semnat luni un acord pentru preluarea pachetului majoritar de acţiuni la producătorul de software iQuest Group, cu sediul central în Germania şi centre de dezvoltare în Cluj, Bucureşti, Sibiu, Braşov şi Craiova.

iQuest a fost înfiinţată în 1998 şi are în prezent peste 700 de angajaţi la nivel internaţional, generând vânzări anuale de peste 30 milioane euro şi o marjă a profitului operaţional (EBITDA) de circa 15% anul trecut. În România compania a avut anul trecut un număr mediu de 368 de angajaţi, în scădere cu 48 de persoane faţă de anul anterior.

În afară de România şi Germania, producătorul mai are sedii în Elveţia şi Polonia.

După cifra de afaceri din 2017, de 119,5 mil. lei (26,2 mil. euro), iQuest este una dintre cele mai mari 20 de firme de soft din România. Firma a avut în România în 2017 un profit net de 5,6 mil. lei, corespondent unei marje de câştig de 5% din venituri, conform datelor raportate la Finanţe.

Pe lângă Germnia, grupul Allgeier, cu sediul central în Munchen, are centre de dezvoltare în Praga şi Timişoara, precum şi în India, Vietna, şi China, având în total peste 5000 de angajaţi în zona de programare.

Activitatea iQuest, grup fondat de antreprenorul clujean Cornelius Brody în urmă cu 18 ani, se împarte între divizia de furnizare de soluţii software la comandă şi cea care dezvoltă soluţii software proprii, ma­joritatea veniturilor – 70% – provenind însă din dezvoltarea de aplicaţii perso­na­lizate pe nevoile şi cerinţele clientului. Gama de soluţii proprii este formată din aplicaţii pentru managementul şedinţelor şi al sălilor de şedinţă (meeting rooms) sau pentru semnătură digitală pe dispozitive mobile.

 

Sursa: http://www.zf.ro/companii/tranzactie-pe-piata-it-nemtii-de-la-allgeier-au-preluat-iquest-una-dintre-cele-mai-mari-20-de-companii-de-software-din-romania-fondata-in-1998-in-cluj-de-antreprenorul-cornelius-brody-17418825 via Inovat in Romania

TOP ACHIZITII COMPANII DE TEHNOLOGIE

These are the 12 biggest technology company acquisitions of all time:

[Update feb 2017] Intre timp, la sfarsitul anului 2016, compania chineaza Qualcomm achizitioneaza NXP Semiconductors intr-o tranzactie de 47 miliarde dolari cash, devenind a doua cea mai mare tranzactie a unei companii de tehnologie inregistrata vreodata si in consecinta propulsand-o pe pozitia 2 in acest top (vezi aici).

Cu un an in urma,  NXP cumpara Freescale intr-o tranzactie de 11.8 miliarde dolari (pozitia 10 in topul prezentat).

1. Dell Inc agrees to buy EMC for $67 billion in 2015

The new deal is expected to close sometime during the middle of 2016. The precise value will depend on the value of a “special stock” included in the deal that tracks the share price in virtual software provider VMWare Inc, which is owned by EMC.

2. Avago Technologies agrees to buy Broadcom for $37 billion in 2015

Avago Technologies announced it would buy rival chipmaker Broadcom in May 2015. The combined company, Broadcom, will be based in Singapore and will be the third-largest US semiconductor-maker by revenue, behind Intel Corp and Qualcomm.

3. Microsoft buys LinkedIn for $26.2 billion in 2016

Microsoft is purchasing LinkedIn for $26.2 billion in cash. The deal, which has already been approved by the two companies’ boards, is expected to be completed by the end of the year.

4. Facebook buys WhatsApp for $22 billion in 2014

The multibillion-dollar Facebook acquisition of the mobile messaging service Whatsapp was the largest deal ever for a venture capital-backed company.

5. VeriSign buys Network Solutions for $21 billion in 2002

Security software-maker VeriSign acquired the internet-name registrar Network Solutions in an all-stock deal worth about $21 billion.

6. HP buys Compaq for $18.6 billion in 2002

Compaq and Hewlett-Packard competed during the early days of personal computers. Compaq sales slowed in the early 2000s and HP agreed to a takeover.

Although it was announced in June 2001 at a higher price tag, HP closed the deal in May 2002 for nearly $19 billion. The deal remains the biggest completed computer hardware deal in history.

7. HP buys EDS for $13.9 billion in 2008

The Hewlett-Packard Company completed the purchase of Electronic Data Systems Corporation (EDS) for nearly $14 billion in August 2008. EDS was a multinational company started by Ross Perot and headquartered in Plano, Texas. It was known for building a system for allowing bank machines to take in money, but was acquired for its wider IT services business.

8. Symantec buys Veritas for $13.5 billion in 2005

In the largest deal of its kind, the security software company Symantec finalized its purchase of Veritas, a storage management company.

9. Google buys Motorola Mobility for $12.5 billion in 2014

Google expanded from the search and software industries into the hardware and gadget sector with its largest acquisition to date. Google has since sold off Motorola Mobility for $2.9 billion.

10. NXP agrees to buy Freescale for $11.8 billion in 2015

The chipmaker company NXP Semiconductors NV has agreed to buy the smaller chipmaker Freescale Semiconductor Ltd. It’s a deal that values the combined company at over $40 billion. The European Commission approved the deal in September 2015 and the combination will be the industry leader within the auto and industrial semiconductor markets.

11. Oracle buys PeopleSoft for $10.3 billion in 2005

The hostile takeover of PeopleSoft by Oracle took more than 18 months to conclude. The deal made Oracle the world’s second-largest seller of business applications software at the time.

12. HP buys Autonomy for $10.2 billion in 2011

Autonomy was a UK company whose products came from research performed at the University of Cambridge. The acquisition was set up to rapidly reposition HP and enhance earnings by expanding the lucrative software services sector.

HP wrote off $8.8 billion of Autonomy’s value in 2012.

And further in the past

The numbers included above are not inflation-adjusted but most happened within the last decade. The list also excludes spin-offs, telecoms and non-tech transactions.

A notable exclusion is the huge AOL and Time Warner merger in 2000. The internet service provider AOL acquired the media and cable television company Time Warner in the largest ever technology merger.

The profitability of AOL slowed dramatically due to the the dot-com bubble burst an economic recession forcing a goodwill write-off and the reporting of the biggest company loss ever ($99 billion) in 2002.

Sursa: https://www.weforum.org/agenda/2015/10/the-12-biggest-technology-acquisitions-of-all-time/

via Inovat in Romania

 

Salariile mari din IT

In luna octombrie 2016, în registrul de evidenţă al salariaţilor REVISAL figurau 23.478 de contracte de muncă cu valoarea cel puţin egală cu 5 salarii medii brute pe economie pentru care s-a eliminat plafonarea la plata CAS şi CASS.

Dintre acestea doar 3.631 de contracte de muncă sunt ale specialiştilor în tehnologia informaţiilor şi comunicaţii.

Defalcat pe ocupaţii, se regăsesc 1.659 manageri de proiecte informatice, 756 de programatori, 268 de analişti, 267 de ingineri de sisteme software, 241 de proiectanţi de sisteme informatice, 197 ingineri de sistem în informatică, 146 programatori de sisteme informatice şi 97 provenind din alte categorii de specialişti IT.

În ceea ce priveşte repartizarea acestor salariaţi pe industrii, în funcţie de codul CAEN al activităţii principale a angajatorului, 2.077 realizează software la comandă (software orientat spre client), 898 furnizează consultanţă în tehnologia informaţiei şi 638 sunt implicaţi în editarea produselor software, conform unei analize furnizate guvernului de Patronatul Investitorilor Autohtoni.

Sursa: https://www.linkedin.com/pulse/doar-3631-de-speciali%C5%9Fti-sunt-pl%C4%83ti%C5%A3i-lunar-%C3%AEn-rom%C3%A2nia-sorin-zavelita?trk=hb_ntf_MEGAPHONE_ARTICLE_POST

Inovat in Romania: Salariile Mari Din IT

Predictii despre viitorul industiei IT de la un IT-st roman

Gigantul IT Cisco estimează că în 2020 vor exista 50 de miliarde de dispozitive conectate la internet. Adică de şase ori mai multe aparate decât oameni. Însă asta nu e nici pe departe cea mai SF predicţie pentru viitor. Iar un IT-ist ardelean cu experienţă de peste 15 ani şi care lucrează zilnic cu noţiuni şi gadget-uri care forţează limita dintre ştiinţifico-fantastic şi real duce la extrem viziunea privind ce va urma.

Péter W. Szabó s-a născut în comuna Joseni din judeţul Harghita – cel mai friguros loc din România, perfect pentru serverele care ar putea găzdui site-ul viitorului. La singular pentru că IT-istul ardelean aşa vede lucrurile în viitor, iar acest viitor nu este foarte îndepărtat.

Péter a vorbit cu Vocea Transilvaniei despre viitorul internetului şi, în contextul în care e parte a vieţilor noastre, al întregii omeniri. Asta după ce a susţinut o prezentare la TEDx Târgu Mureş, unde a stârnit o reacţie unică în rândul participanţilor, care au rămas cu gura căscată atunci când IT-istul ardelean le-a spus ce se va întâmpla în următorii cinci ani.

A refuzat Google pentru a-şi urmări visul

Péter s-a mutat, pe când era copil, în Târgu Mureş. Aici a absolvit Universitatea Sapienţia, după care a urmat un master la Universitatea Petru Maior, apoi a început să lucreze la mai multe firme de IT. Ultimul job pe care l-a avut înainte să plece în străinătate a fost la o companie din Oradea.

A avut apoi oportunitatea unui interviu la Google, dar s-a decis să refuze gigantul, chiar dacă astfel de şanse, se spune, nu trebuie ratate.

„Se poate refuza, dar dacă o faci, a doua oară nu te mai cheamă. Asta aşa este. Dar poţi să-i refuzi, şi ce am ales eu, compania WhatUsersDo din Anglia, a fost mai bună pentru cariera mea”, spune Péter.

Un gadget care l-a convins că viitorul e aici

Péter a ajuns, în septembrie, la compania Amaya Inc., care se află în spatele Poker Stars, Live Casion sau Full Tilt Poker şi e cel mai mare brand în domeniul jocurilor „real money gambling”. Aici e senior manager UX, adică se ocupă de tot ce ţine de experienţa utilizatorilor site-urilor respective – aceştia trebuie să găsească uşor orice caută, să folosească uşor aplicaţia.

„E un domeniu al informaticii mai apropiat de ştiinţe umane, pentru că aici intră şi psihologia, sociologia. Dar sigur că ţine cont de ceea ce e posibil şi ce va fi posibil în viitorul apropiat”, explică Péter.

Aici, în sediul din Londra al companiei de IT, Péter a descoperit „internetul băuturilor fierbinţi”. Practic, un gadget care seamănă la prima vedere cu o tabletă, dar poate să producă orice fel de băutură fierbinte.

„Nu e ceva SF, nu e din Star Trek, e realitatea de zi cu zi dacă lucrezi acolo”, spune Péter.

Péter spune că World Wide Web (www – n.red.) nu are trecut şi prezent ci doar un viitor în continuă schimbare. Iar acum, internetul este prezent în toate aspectele vieţii noastre şi a schimbat viaţa noastră, deşi există de puţin peste un deceniu.

Noi în anul 2020…

Având în vedere estimările privind numărul de dispozitive ce vor fi conectate la internet în următorii 4-5 ani, Péter crede că întrebarea mai importantă ce trebuie pusă este ce se va regăsi pe www. Potrivit estimărilor Cisco, în 4-5 ani, 85% din conţinutul de pe internet va fi reprezentat de clipuri video (o treime fiind pornografie), iar restul de 15% va fi conţinut „social media”.

Prezenţa internetului în toate aspectele vieţii noastre a transformat deja felul în care trăim – industria IT o numeşte „Digital Disruption” (dislocarea digitală – n.red.): Alibaba e cel mai mare retailer internaţional, dar nu are inventar, Uber e cea mai mare companie de taxi, dar nu are niciun taxi, Airbnb este cel mai mare furnizor de servicii de cazare, dar nu are proprietăţi imobiliare. Cel mai popular exemplu este însă Facebook, cel mai mare „angajator”, cu 1,5 miliarde de „angajaţi” care „lucrează” şi creează conţinut pe gratis.

„Întrebarea reală e câte site-uri vor exista în 2020? Previziunea mea e că va fi doar unul. Puteţi să-i spuneţi Cortana, Alexa, Siri sau cum vreţi. Va fi singura interfaţă folosită de utilizatori. Va fi un singur site, care va conţine totul, creat de toată lumea, care va citi mintea utilizatorului şi îi va oferi ceea ce îşi doreşte”, este de părere Péter.

Potrivit IT-istului, evoluţia din ultimii ani a fost de la „internetul lucrurilor” la „internetul experienţelor”, însă ultima fază va fi „internetul minţilor”.

Fan al ficţiunii, ancorat în realitate

Péter e un „tocilar”, cum singur se descrie, atunci când vine vorba de literatura SF, dar spune că, deja, e greu să mai faci diferenţa între ce e SF şi ce e foarte posibil sau chiar probabil în viitorul apropiat.

„Ce era SF când Asimov a scris cărţile sale în anii ’50, de exemplu despre Enciclopedia Galactică, adică un fel de bază de date cu tot ce e cunoscut de omenire în orice domeniu, acum e foarte aproape de realizare. Similar, dacă te uiţi la primele episoade din Star Trek sunt chestii ca telefonul mobil sau vizorul, care e foarte similar cu Google Glasses”, explică IT-istul.

Recent, cercetătorii de la Caltech au realizat o interfaţă care se conectează la creier şi citeşte mintea unui om paralizat de 12 ani şi acesta poate acum să mişte o mână robotică folosindu-se doar de puterea minţii sale. Acesta este primul pas, spune Péter, spre „internetul minţilor” – mintea este conectată la internet, oamenii nu vor mai avea nevoie de un calculator, laptop, smartphone sau alt gadget.

Acestă idee a fost şi cea care a stârnit murmur printre cei care au ascultat prezentarea lui Péter.

„Teamă a fost şi când a fost introdus telefonul mobil, internetul, toate tehnologiile. Omenirea se schimbă şi devine ceva diferit, eu sper că ceva mai bun. Comunicarea mai directă, posibilitatea de a cunoaşte un alt om, chiar şi gândurile lui – e foarte improbabil să începi un război sau să omori pe cineva după o astfel de experienţă. Singura cale spre o pace globală e o globalizare totală a internetului. Dacă ajungi la un nivel la care toţi oamenii sunt conectaţi activ la societatea virtuală nu mai există război, crime, pentru că ai posibilitatea de a înţelege pe oricine. Nu va mai exista rasism, oamenii nu vor mai judeca pe alţii în funcţie de culoare sau rasă, fiecare dintre noi vom fi un „nod” în acea reţea imensă”, explică Péter.

IT-ul românesc prin ochii unui informatician cu experienţa Occidentului

Péter spune că piaţa IT din România nu e departe de cea din Vest: „nici Clujul, care e un Silicon Valley a Europei de Est, nici Târgu Mureş, Bucureşti sau Oradea nu sunt departe de Londra”.

„În anii ’90 se spunea că suntem în urmă că 50 sau 100 de ani faţă de Vest, de SUA sau de Marea Britanie. Dar acum, în special în IT, cred că diferenţa e de maxim un an, dar nici măcar atât. Există idei noi care apar în ţara noastră înainte să existe în Occident. Cred că în cel mult cinci ai această diferenţă nu va mai exista, pentru că nu contează unde faci un start-up, ai şanse egale. Banii de care ai nevoie pentru dezvolta o idee nu au graniţe, ajung oriunde şi, oricum, există foarte mulţi investitori în toată lumea, nu trebuie să ai biroul în Silicon Valley, nici măcar în Vest”, este de părere informaticianul ardelean.

Acesta dă exemplu celui mai mare magazin online, Alibaba, care a fost demarat în China. În opinia sa, start-up-urile din România ar putea ajunge la nivelul Uber sau chiar Google. Asta şi pentru că educaţia din ţara noastră e văzută ca fiind foarte bună, chiar mai avansată în IT decât oriunde în zona noastră.

„În IT nu ai nevoie de investiţii mari în infrastructură: ai nevoie de un calculator conectat la internet. Iar internetul în România e mai rapid decât în mare parte din lume”, spune Péter.

De altfel, Péter recunoaşte că are un „plan secret” – acela de a lucra la o firmă străină cu sediul în România, exceptând Google, gigantul pe care l-a refuzat. Sau, să pornească chiar el o firmă în domeniu. Pentru că intenţia sa este să se întoarcă în ţară şi să participe activ la „schimbarea lumii” în locul în care s-a născut.

preluat de pe Inovat in Romania

sursa: http://www.nasul.tv/un-it-ist-roman-care-a-refuzat-google-prezice-viitorul-omenirii-vom-fi-conectati-la-gandurile-tuturor-ce-era-sf-acum-e-realitate/ / Vocea Transilvaniei

 

Different Angle, primul cluster IT&C din Bucuresti

 

​11 companii din domeniul IT s-au asociat si au creat clusterul Different Angle prin care firmele componente pun resurse la comun pentru a dezvolta diverse proiecte complexe, primul domeniu vizat fiind cel al oraselor inteligente (smart cities). Clusterul va genera si locuri de munca, pana la final de an scopul fiind ca 50 de absolventi de IT sa fie pregatiti pentru a face fata rigorilor pietei.

Mai multe pe Inovat in Romania.

Topul tarilor in care e avantajos sa lucrezi ca dezvoltator software

Un alt articol mai vechi de pe Inovat in Romania.

Rezultatele unui survey publicat acum vreo doua saptamani de Splinter.me (retras ulterior de pe blog) pozitioneaza Romania pe pozitia a 4-a in topul tarilor in care e avantantajos sa lucrezi si sa traiesti ca dezvoltator software – dupa SUA, Germania si UK.

In topul dupa salarii, Romania se situeaza pe locul 10.

Topul a fost creat pe baza raportarii salariilor la indexul costului vietii. Din pacate acest index nu ia in calcul si uzura morala a vietii in Romania. Totusi, inclin sa cred ca rezultatele studiului facut pe baza raspunsurilor a aproximativ 1200 de persoane nu are foarte mare acuratete statistica, motiv pentru care a si fost retras de pe site.

Survey-ul mai poate fi completat inca pe http://splinter.me/salaries_survey

Sursa: techndb.ro/romania-printre-tarile-care-e-bine-sa-fii-programator/, www.innobyte.com/romania-is-ranked-4th-place-as-the-best-countries-to-work-and-live-in-as-a-developer/

 

Cea mai cautata meserie din Romania?

Un alt articol aparut anul trecut pe Inovat in Romania  pe care vreau sa-l avem si aici:

Este CEA MAI CĂUTATĂ MESERIE DIN ROMÂNIA. Nu ai cum să rămâi fără serviciu pentru că te angajează în secunda doi.

Asa suna titlul cover story-ului din Business Magazin de acum cateva saptamani. Un titlu care, daca esti credul, te face sa te indrepti spre bancile faculatilor de profil chiar daca ai 40-50 de ani. Asa sa fie oare?

Articolul contine declaratii ale reprezentantilor mai multor companii de profil: Fortech, Endava, Gameloft, TotalSoft, Siveco, Bitdefender, dar si pe a sefului ANIS (Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii) sau a unui secretar de stat in Ministerul Educatiei.

Cateva idei si cifre din articol:

• Datele pentru anul 2011 arată că numărul de angajaţi din companiile care furnizează servicii software a crescut cu 2.100, până la nivelul de 58.500 de angajaţi, potrivit Institului de Tehnică de Calcul.
• Potrivit estimărilor ANIS, pentru satisfacerea nevoilor companiilor din IT, ar fi nevoie  de un număr dublu de absolvenţi. Facultăţile din Bucureşti aduc anual 1.500 de noi absolvenţi în piaţa muncii, iar la nivelul întregii ţări, numărul ajunge la cel mult zece mii, dacă adăugăm principalele centre universitare
• Bataia mare pe angajati este mai ales in zona joburilor entry level, destul de prost platite
• Cea mai mare problema pentru industrie nu e numarul abslventilor, ci tocmai activitatea principala: outsourcingul sau serviciile pentru export.

Seful ANIS concluzioneaza:

….se poate creşte numărul de absolvenţi, însă cea mai bună rezolvare a problemei este diversificarea joburilor în firmele de IT.

În prezent, cel mai mare procent din firmele de IT din România produc software la comandă sau fac outsourcing şi, deci, angajează doar programatori. „Dacă am avea o strategie de încurajare a firmelor de produse informatice, precum Bitdefender, Avangate, Siveco sau TotalSoft, s-ar putea angaja în domeniu nu doar programatori, ci şi oameni de vânzări sau marketing, iar valoarea adăugată adusă economiei ar fi mai mare. „Urcarea pe un nivel superior în food-chain ar ajuta. Trecerea de la outsourcing la software la comandă, de la software la comandă la R&D, de la R&D la produs, de la produs la produs propriu„, explică Pitiş. Pesemne, schimbarea va dura, iar între timp, bătălia pentru programatori va continua, iar de câştigat vor avea pe termen scurt şi mediu actualii angajaţi din industrie, dar şi viitorii absolvenţi.

Restul articolului pe Inovat in Romania.