East by Southeast
La o prima privire asupra industrei de software din Romania putem spune ca e in dezvoltare si ca e foarte activa. O radiografie arata multe firme medii-mici implicate in proiecte de outsourcing sau mici proiecte locale, multinationalele cu business-urile lor globale, firmele mari implicate in contracte guvernamentale, cateva nuclee de dezvoltare de produse, firme satelit din jurul marilor integratori, companii care activeaza in zona software-ului de business pentru piata din Romania.
Pe de alta parte, daca privim inapoi cu 10-15 ani vom constata ca nu exista aproape nimic din ce avem acum, insa cresterea s-a bazat foarte mult pe finantarea straina: fie multinationale sau firme de software care au headquarter in strainatate si si-au deschis operatiuni in Romania pentru clientii lor din alte piete, fie parteneriate ale firmelor romanesti cu firme de afara care fac dezvoltare in regim de outsourcing sau integrare de proiecte mari, la fel, pentru piata externa.
Toate aceste schimbari s-au produs in contextul cresterii cererii globale de produse informatice in lume in decursul ultimilor 15 ani, a dezvoltarii internetului si a globalizarii industriei IT. Acestea au reprezentat o mare oportunitate pentru industria software din Romania, care avea specialisti IT pregatiti si a putut sa asimileze aceasta cerere.
Dar globalizarea are si ea efectele ei adverse. Vanatorul poate deveni vanat. Va dura aceasta situatie la nesfarsit? Toate aceste decizii de mutare a operatiunilor ale marilor business-uri din Europa de Vest sau SUA spre Europa de Est au fost efectul combinat al unor decizii de extindere, reducere de costuri, imbunatatirea performantei (in unele cazuri), atacarea unor noi piete regionale.
Inainte ca Estul Europei si Romania in special sa devina o piata interesanta pentru deschiderea de operatiuni pentru firme de software exista o alta vedeta: India. Foarte imatura la acea vreme (inceputul anilor 2000), cu o cultura total diferita, cu un mod total diferit de (ne)asumare a responsabilitatilor, dar incredibil de ieftina. Lucru care a fost exploatat de toate marile companii din lumea software: IBM, Oracle, Microsoft, …. Daca China, Taiwan, Singapore erau decizia fireasca pentru producerea de hardware, India era decizia fireasca pentru operatiunile de software (suport, dar si dezvoltare, pentru unele companii).
La fel cum China a evoluat din perspectiva calitatii in ceea ce priveste productia de hardware (sa mentionam doar Lenovo si cateva nume din domeniul echipamentelor telecom: ZTE, HTC, Huawei), tot asa a evoluat si calitatea industriei de software in India, in special prin companiile proprii: Wipro, Satyam, Genpact, TATA Consulting si multe altele, firme de software si integrare cu zeci de mii de angajati care lucreaza atat in regim de outsourcing pentru firme de software mari sau direct, ca integratori pentru marile business-uri din domeniile bancar, telecom, asigurari, auto.
La nivel de individ performanta indienilor cu cea a occidentalilor nu se poate compara, de la modul de abordare a unei probleme, la modul de a-si asuma responsabilitatea, pana la notiuni de logica, de algoritmica, de bazele programarii sau de cele mai avansate detalii ale ultimelor framework-uri. Est europenii sunt mult deasupra. Dar indienii au alte avantaje, care conteaza in deciziile CIO-ilor sau CEO-ilor: sunt multi si ieftini.
Au si cateva dezavantaje non tehnice majore: distanta fata de zonele din lume unde se cere software-ul de business-ul cel mai important, deplasarea conditionata de vize, engleza deficitara, diferentele culturale fata de tarile ocidentale, lipsa traditiei in domeniu si a unor produse proprii ale firmelor indiene.
Globalizarea a pus o mare presiune pe competitivitatea prin pret, de aceea, in cazul firmelor mari, care incearca sa-si tina costurile sub control, intotdeauna prima alegere va fi optiunea mai ieftina.
Evident, schimbarea nu fa fi brusca, se va face treptat, dar va veni un moment dincolo de care un job bun in IT va fi foarte greu de gasit (spre deosebire de acum), cand nu toata lumea va mai gasi joburi in domeniu. Ceva asemanator cu anii 2002 sau mai rau, cand efectele chrahului bursier al dot com-urilor s-a resimtit si la noi, si desi industria era intr-o usoara crestere, piata joburilor era dificila.
Romania va fi in situatia Irlandei, care la sfarsitul anilor ’90, printr-o politica guvernamentala care incuraja investitiile straine a ajuns sa atraga toti marii actori din lumea IT, fapt care i-a adus o dezvoltare fara precedent a industriei IT si o crestere extraordinara a intregii economii, dar care la mai putin de 10 ani a ajuns sa piarda aproape toate acele investitii in dauna tarilor mai ieftine, din est, printre care si Romania.
Nu doar multinationalele mari din domeniile software si telecomunicatii, dar si firmele mici si medii cu sucursale de dezvoltare sau outsourcing in Romania vor cauta oportunitati mai ieftine spre est. Nu va fi neaparat India, poate fi Kazakhstan, Ucraina, Belarus, Bangladesh, sau mai stiu eu ce alta tara va crea o oportunitate de investitie in dezvoltarea de software.
Dezavantajul Romaniei, ca si al altor tari care s-au lasat duse de valul investitiilor straine in IT, este ca, fiind o industrie a capitalului strain, acesta a lucrat pentru interesul strainilor, cultura antreprenoriala locala in domeniu fiind impiedicata sa se dezvoltate. Capitalul strain a atras si forta de munca bine calificata, in dauna firmelor autohtone de dimensiuni mici. Putine firme romanesti au produse notabile pe piata internationala sau regionala.
Daca in State visul multor absolventi de IT este sa aiba firma lor, prin care sa ofere servicii altor firme mici, si multi actioneaza in acest sens (si chiar vedem si auzim de multe firme de cativa oameni care resusesc performante notabile), la noi nu exista un astfel de context, sau daca exista, nu este lasat sa creasca, putine investitii de acest gen avand sansa de succes. Un factor care contribuie este si legislatia fiscala, care este prohibitiva firmelor foarte mici, dar mai ales cultura romanesca de business, bazata mai mult pe relatii: de ce as lua eu servicii de la o firma necunoscuta? Evident, exista si exceptii, antreprenori de succes, dar prea putini la scara indistriei locale.
Modelul de succes la noi este de a deschide un business in domeniu, mai mult pe zona de consultanta dupa ce ai lucrat multi ani in business-ul IT, ti-ai realizat o retea de relatii in domeniu, dar asta suna mai mult ca o retragere din postura de angajat decat o evidentiere in postura de antreprenor.
La extrema cealalta avem marile firme de software guvernamental care s-au dezvotat preponderent pe baza contractelor cu statul oarecum preferential adjudecate (Siveco, Softwin, UTI, Romsys…), care prin eliminarea acestei surse de contracte, intr-o concurenta reala, nu cred ca ar avea aceleasi performante.
Asadar, va veni „momentul Irlanda” si pentru Romania? Probabil ca da. Cand? Depinde si de evolutiile politico-economice nationale, europene si chiar mondiale. Nu in urmatorii cativa ani. Vom fi pregatiti sa supravietuim fara o scadere dramatica a pietei, sa ne adaptam? La cum arata industria azi, nu cred.
La o privire de ansamblu peste industria IT globala a ultimior 15 ani ( si a inca 5 in viitor), putem trage concluzia ca drumurile duc spre est. Valul de dezvoltare a industriei IT din ultimii ani din Romania si din Europa de Est e o realitate palpabila, momentan e benefic, dar e ceva care va trece mai departe spre estul lumii in goana dupa reducerea costurilor.
Europa de Est nu este decat o oprire temporara a trenului industriei IT in jocurile globalizarii si optimizarii costurilor. Pentru a parafraza numele celebrului film „North by Northwest”, vom zice si noi despre industrie: it is going to East by Southeast.
// Comenteaza codul
Comentarii recente
| Gone with the Window… la Istoria IT in Romania. Partea… | |
 | Solcreation la Afacerile IT din România… |
 | Tudor la Top firme de software din Cluj… |
 | Top 50 citate in pro… la Top 10 fraze in programar… |
Vizitatori
zelist
ZF – Business Hi-Tech
- Dezvoltatorul de jocuri Gameloft închide studioul din Cluj care a ajuns la 136 de angajaţi în 14 ani de activitate. „Studioul din Bucureşti şi cei 289 de angajaţi ai săi rămân un activ important în lista de studiouri Gameloft. În prezent, studioul din Bucureşti lucrează la o serie de proiecte”
- Mihai Manole, managing partner, Tema Energy, dezvoltator de centre de date: România este atractivă pentru investitorii în centre de date datorită costurilor reduse pentru terenuri şi operare
- ZF ESG Summit 2024. Roxana Pintea, Vodafone Romania: Am început să ne pregătim pentru noile cerinţe de raportare privind sustenabilitatea. Dubla materialitate este o provocare
- Michael Tsamaz, la ultima discuţie cu analiştii înainte de a părăsi grupul OTE: Am fost foarte ataşat de piaţa din România, din păcate piaţa a devenit foarte dificilă, aşa am ajuns la exit. Grupul elen „nu are nimic nou de anunţat” în legătură cu vânzarea companiei de telefonie mobilă din România
- Aplicaţia zilei: YNAB
- Top 5 cele mai vizitate site-uri, 13 mai 2024
- Grupul Vodafone anunţă că a avut venituri din servicii mai mari în România în anul financiar încheiat pe 31 martie 2024. Grupul de 6 ţări în care intră România a avut în anul fiscal 2024 venituri din servicii de 4,7 mld. euro, cu un EBITDA de 1,5 mld. euro. Contractele cu sectorul public din România, evidenţiate de grup
- O echipă de cercetători români a creat un model de limbaj – large language model - dedicat limbii române, ce poate fi folosit pentru dezvoltarea unor unelte şi platforme AI
- Martin Ford, CEO al M247 International, furnizor de soluţii ITC pentru companii: România continuă să fie o piaţă cu o dezvoltare rapidă şi acum este economia digitală cu cea mai rapidă creştere din Europa Centrală şi de Est
- Veniturile Telekom România Mobile au scăzut în trim. 1 din 2024 cu 4% la 66 mil. euro. Grupul OTE a investit în România 11,1 mil. euro în trim. 1, mai mult cu 11% şi a obţinut un profit operaţional de 2,8 mil. euro, în scădere cu 20%. Marja EBITDA a coborât la 4,2% din venituri
Flux necunoscut
- A apărut o eroare; probabil fluxul nu funcționează. Încearcă din nou mai târziu.
Links
Programat in Romania 
Aş avea două observaţii de făcut aici.
a) Drumul nu poate continua infinit înspre est sau înspre sud. E discutabil cât de efemeră e poziţia noastră privilegiată – însă privind înapoi la generaţiile ce au terminat facultatea după mine, pot spune că se merge în sus iarăşi.
Faptul că s-a ajuns la o preponderenţă a angajaţilor tip code-monkey e un rezultat al învăţământului slab, care pare a se corecta. Vom vedea dacă se va face tranziţia încet-încet spre cercetare, iarăşi.
b) Contactul cu cultura organizaţională vestică are influenţe subtile asupra gândirii localnicilor. Idem, banii câştigaţi (peste salariul mediu) nu ajung toţi în consum – măcar o mică parte, dar se creează o nouă clasă de oameni cât de cât înstăriţi, cu resurse, bani prin depozite, etc.
Îmi amintesc încă de RentaCoder (între timp rebotezat vWorker) – o firmă românească din Craiova a stat cu anii în top #3, deasupra indienilor şi altor neamuri teoretic mai ieftine. Dacă prin absurd trenul multinaţionalelor va pleca din staţia noastră, îmi place să cred că se vor găsi iarăşi intreprinzători români care să-şi permită riscul de a intra pe piaţă cu angajaţi români. Ceva-ceva util s-o fi prins de noi în urma atâtor interacţiuni.
Sau poate-s doar eu optimist de felul meu, şi mă înşel groaznic 🙂
Pentru a)
Intr-adevar, nu se pot duce la nesfarsit spre est, pentru ca … pamantul e totusi rotund, dezvoltarea anumitor piete tinde sa le scumpeasca, ceea ce ofera o oarecare reglare. Exista si vesti bune, firme serioase de soft din State mai ales fac insourcing (readucerea dezvoltarii inapoi in companie dupa ce au plimbat-o vreo 10 ani pe la indieni).
Invatamantul slab e dat si de calitatea materialului uman care intra. Reducerea populatiei de candidati, reduce statistic sansa de a avea studenti de calitate. Dar e vorba si de preocuparile generatiei tinere, ca acces la informatie este destul in ziua de azi.
Pentru b)
Cultura organizationala vestica, bazata pe asumare, responsabilitate si performanta e benefica. Totusi in manifestarea ei de la noi nu incurajeaza antreprenoriatul. As putea zice ca din contra. Cele mai mari sanse de a pune un business de soft pe picioare le au cei care de la inceput au pornit pe cont propriu, fara a pierde/invata ani de zile in companii mari.
In ceea ce priveste performanta romanilor fata de indieni e indiscutabila, atat ca performata individuala, cat si ca performanta de echipa sau chiar companie. Overall, end 2 end iesi mai ieftin cu romani, sau ai o performanta mai buna la acelasi cost. „Total cost of ownership”, cum ar zice englezul e in favoarea romanilor. Dar asta se masoara in timp si presupune asumare de riscuri si viziune. Din pacate in lumea mare a business-ului socotelile se fac in excel (da, au renuntat si ei la pix si calculatorul de buzunar), iar excelul vede numai cifre, care surprind castigul imediat.
Chiar daca se muta business-ul in alte parti, nu va fi un cataclism, dar parerea mea e ca, cultura antreprenoriala locala nu e suficient de puternica sa nu aiba un recul mare o eventuala mutare. In State multi tineri care lucreaza in IT o fac prin firme proprii, individuale sau asocieri de 2-3 persoane, ceea ce in timp duce la succesul celor mai bune (ultimul exemplu Instagram) si la propulsarea ideilor cu valoare.
Investitorul merge acolo unde raportul calitate/pret este interesant. Chestia est ca cel ce da banul cere ceea ce vrea el sa ceara . Modeleaza deci structura ofertei.
Daca el a considerat ca fabricarea de cod e outsoursabila caci nu foarte strategica, a obligat palmasii din est sau din India sa-si modeleze oferta pe acest model. Iesirea din cercul vicios se va realiza numai atunci cand se va putea alege modelul ofertei (asta depinde si de „materia prima” fara doar si poate). In Romania informatica = cod . Si atat . Pe la cei care cer, informatica este cu mult mai mult. Si numai fabricarea codului este externalizata.
Poate mai sunt inca oameni naivi care isi imagineaza ca firmele vin in Romania sa deschida centre de suport in IT sau de programare (low level) pentru ca noi suntem incredibil de talentati etc….evident suntem cu mult deasupra indienilor, dar sub nivelul altor tari europene gen Polonia. Avem insa un mare avantaj: suntem incredibil de obedienti si slugarnici…ieftini nu datorita salariului trecut in contractul de munca ci datorita overtime-ului neplatit si acceptat cu zambetul pe buze.
Exista evident si multi programatori/IT-isti valorosi si care se respecta, care s-au asociat in firme locale mici, de care nu prea ai cum sa auzi pentru ca nu produc cine stie ce soft (aici depinde si de cata finantare dispui), ci ofera servicii (de buna calitate). Colaborez cu o astfel de firma (domeniu web) si sunt foarte multumita de serviciile oferite. Dar vedeti voi, majoritatea programatorilor care lucreaza in multinationalele de la noi, stiu doar „cod” si atat, nu au orientare de business, nici macar nu inteleg la ce folosesc programele dezvoltate de ei (dpdv al business-ului) si cu siguranta ei reprezinta categoria cea mai vulnerabila la posibile relocari/reduceri de investitii ale firmelor la care lucreaza.`
In urmatorii 10 ani lucrurile se vor aseza, unele firme vor pleca, cele care vor veni se vor axa in special pe IT/programare low level (pentru high level deja se prefera in Polonia, Cehia si Tarile Baltice), asa ca programatorii romani cu adevarat valorosi si curajosi fie se vor asocia si vor lua calea antreprenoriatului, fie vor emigra, fie se vor orienta catre management in IT.
Pe termen lung si foarte lung, va rog uitati-va la rezultatele de la Bac din ultimii 2 ani ca sa va faceti o idee despre ce va urma.
@maria pirvu
Corect.
Indraznesc totusi sa spun ca joburile IT din multinationale sunt mai lejere decat cele din companiile mici de profil, iar overtimeul e o raritate.
Intr-o piata mare cum e cea de software din Romania, antreprenoriatul / firmele mici sunt putin reprezentative (ca procent din piata, valoare, ..), desi ele sunt cheia dezvoltarii industriei.
Legat de capabilitatile native ale oamenilor din Polonia, Cehia nu am informatii. Dar o industrie o ai cum ti-o construiesti. Daca se fac chestii destepte, ea devine competitiva, interesul celor care lucreaza in ea creste si devin mai buni. La noi s-a mers pe volum, mai mult decat pe calitate. N-a aplicat nimeni o strategie de dezvoltare a industriei, ca s-a dezvoltat oricum singura. Dar a iesit un fel de mutant.