Arhiva

Posts Tagged ‘Cluj-Napoca’

Tranzacţie pe piaţa IT: Nemţii de la Allgeier au preluat iQuest, una dintre cele mai mari 20 de companii de software din România

august 19, 2018 Lasă un comentariu

Compania germană Allgeier a semnat luni un acord pentru preluarea pachetului majoritar de acţiuni la producătorul de software iQuest Group, cu sediul central în Germania şi centre de dezvoltare în Cluj, Bucureşti, Sibiu, Braşov şi Craiova.

iQuest a fost înfiinţată în 1998 şi are în prezent peste 700 de angajaţi la nivel internaţional, generând vânzări anuale de peste 30 milioane euro şi o marjă a profitului operaţional (EBITDA) de circa 15% anul trecut. În România compania a avut anul trecut un număr mediu de 368 de angajaţi, în scădere cu 48 de persoane faţă de anul anterior.

În afară de România şi Germania, producătorul mai are sedii în Elveţia şi Polonia.

După cifra de afaceri din 2017, de 119,5 mil. lei (26,2 mil. euro), iQuest este una dintre cele mai mari 20 de firme de soft din România. Firma a avut în România în 2017 un profit net de 5,6 mil. lei, corespondent unei marje de câştig de 5% din venituri, conform datelor raportate la Finanţe.

Pe lângă Germnia, grupul Allgeier, cu sediul central în Munchen, are centre de dezvoltare în Praga şi Timişoara, precum şi în India, Vietna, şi China, având în total peste 5000 de angajaţi în zona de programare.

Activitatea iQuest, grup fondat de antreprenorul clujean Cornelius Brody în urmă cu 18 ani, se împarte între divizia de furnizare de soluţii software la comandă şi cea care dezvoltă soluţii software proprii, ma­joritatea veniturilor – 70% – provenind însă din dezvoltarea de aplicaţii perso­na­lizate pe nevoile şi cerinţele clientului. Gama de soluţii proprii este formată din aplicaţii pentru managementul şedinţelor şi al sălilor de şedinţă (meeting rooms) sau pentru semnătură digitală pe dispozitive mobile.

 

Sursa: http://www.zf.ro/companii/tranzactie-pe-piata-it-nemtii-de-la-allgeier-au-preluat-iquest-una-dintre-cele-mai-mari-20-de-companii-de-software-din-romania-fondata-in-1998-in-cluj-de-antreprenorul-cornelius-brody-17418825 via Inovat in Romania

Reclame

Predictii despre viitorul industiei IT de la un IT-st roman

ianuarie 15, 2016 Lasă un comentariu

Gigantul IT Cisco estimează că în 2020 vor exista 50 de miliarde de dispozitive conectate la internet. Adică de şase ori mai multe aparate decât oameni. Însă asta nu e nici pe departe cea mai SF predicţie pentru viitor. Iar un IT-ist ardelean cu experienţă de peste 15 ani şi care lucrează zilnic cu noţiuni şi gadget-uri care forţează limita dintre ştiinţifico-fantastic şi real duce la extrem viziunea privind ce va urma.

Péter W. Szabó s-a născut în comuna Joseni din judeţul Harghita – cel mai friguros loc din România, perfect pentru serverele care ar putea găzdui site-ul viitorului. La singular pentru că IT-istul ardelean aşa vede lucrurile în viitor, iar acest viitor nu este foarte îndepărtat.

Péter a vorbit cu Vocea Transilvaniei despre viitorul internetului şi, în contextul în care e parte a vieţilor noastre, al întregii omeniri. Asta după ce a susţinut o prezentare la TEDx Târgu Mureş, unde a stârnit o reacţie unică în rândul participanţilor, care au rămas cu gura căscată atunci când IT-istul ardelean le-a spus ce se va întâmpla în următorii cinci ani.

A refuzat Google pentru a-şi urmări visul

Péter s-a mutat, pe când era copil, în Târgu Mureş. Aici a absolvit Universitatea Sapienţia, după care a urmat un master la Universitatea Petru Maior, apoi a început să lucreze la mai multe firme de IT. Ultimul job pe care l-a avut înainte să plece în străinătate a fost la o companie din Oradea.

A avut apoi oportunitatea unui interviu la Google, dar s-a decis să refuze gigantul, chiar dacă astfel de şanse, se spune, nu trebuie ratate.

„Se poate refuza, dar dacă o faci, a doua oară nu te mai cheamă. Asta aşa este. Dar poţi să-i refuzi, şi ce am ales eu, compania WhatUsersDo din Anglia, a fost mai bună pentru cariera mea”, spune Péter.

Un gadget care l-a convins că viitorul e aici

Péter a ajuns, în septembrie, la compania Amaya Inc., care se află în spatele Poker Stars, Live Casion sau Full Tilt Poker şi e cel mai mare brand în domeniul jocurilor „real money gambling”. Aici e senior manager UX, adică se ocupă de tot ce ţine de experienţa utilizatorilor site-urilor respective – aceştia trebuie să găsească uşor orice caută, să folosească uşor aplicaţia.

„E un domeniu al informaticii mai apropiat de ştiinţe umane, pentru că aici intră şi psihologia, sociologia. Dar sigur că ţine cont de ceea ce e posibil şi ce va fi posibil în viitorul apropiat”, explică Péter.

Aici, în sediul din Londra al companiei de IT, Péter a descoperit „internetul băuturilor fierbinţi”. Practic, un gadget care seamănă la prima vedere cu o tabletă, dar poate să producă orice fel de băutură fierbinte.

„Nu e ceva SF, nu e din Star Trek, e realitatea de zi cu zi dacă lucrezi acolo”, spune Péter.

Péter spune că World Wide Web (www – n.red.) nu are trecut şi prezent ci doar un viitor în continuă schimbare. Iar acum, internetul este prezent în toate aspectele vieţii noastre şi a schimbat viaţa noastră, deşi există de puţin peste un deceniu.

Noi în anul 2020…

Având în vedere estimările privind numărul de dispozitive ce vor fi conectate la internet în următorii 4-5 ani, Péter crede că întrebarea mai importantă ce trebuie pusă este ce se va regăsi pe www. Potrivit estimărilor Cisco, în 4-5 ani, 85% din conţinutul de pe internet va fi reprezentat de clipuri video (o treime fiind pornografie), iar restul de 15% va fi conţinut „social media”.

Prezenţa internetului în toate aspectele vieţii noastre a transformat deja felul în care trăim – industria IT o numeşte „Digital Disruption” (dislocarea digitală – n.red.): Alibaba e cel mai mare retailer internaţional, dar nu are inventar, Uber e cea mai mare companie de taxi, dar nu are niciun taxi, Airbnb este cel mai mare furnizor de servicii de cazare, dar nu are proprietăţi imobiliare. Cel mai popular exemplu este însă Facebook, cel mai mare „angajator”, cu 1,5 miliarde de „angajaţi” care „lucrează” şi creează conţinut pe gratis.

„Întrebarea reală e câte site-uri vor exista în 2020? Previziunea mea e că va fi doar unul. Puteţi să-i spuneţi Cortana, Alexa, Siri sau cum vreţi. Va fi singura interfaţă folosită de utilizatori. Va fi un singur site, care va conţine totul, creat de toată lumea, care va citi mintea utilizatorului şi îi va oferi ceea ce îşi doreşte”, este de părere Péter.

Potrivit IT-istului, evoluţia din ultimii ani a fost de la „internetul lucrurilor” la „internetul experienţelor”, însă ultima fază va fi „internetul minţilor”.

Fan al ficţiunii, ancorat în realitate

Péter e un „tocilar”, cum singur se descrie, atunci când vine vorba de literatura SF, dar spune că, deja, e greu să mai faci diferenţa între ce e SF şi ce e foarte posibil sau chiar probabil în viitorul apropiat.

„Ce era SF când Asimov a scris cărţile sale în anii ’50, de exemplu despre Enciclopedia Galactică, adică un fel de bază de date cu tot ce e cunoscut de omenire în orice domeniu, acum e foarte aproape de realizare. Similar, dacă te uiţi la primele episoade din Star Trek sunt chestii ca telefonul mobil sau vizorul, care e foarte similar cu Google Glasses”, explică IT-istul.

Recent, cercetătorii de la Caltech au realizat o interfaţă care se conectează la creier şi citeşte mintea unui om paralizat de 12 ani şi acesta poate acum să mişte o mână robotică folosindu-se doar de puterea minţii sale. Acesta este primul pas, spune Péter, spre „internetul minţilor” – mintea este conectată la internet, oamenii nu vor mai avea nevoie de un calculator, laptop, smartphone sau alt gadget.

Acestă idee a fost şi cea care a stârnit murmur printre cei care au ascultat prezentarea lui Péter.

„Teamă a fost şi când a fost introdus telefonul mobil, internetul, toate tehnologiile. Omenirea se schimbă şi devine ceva diferit, eu sper că ceva mai bun. Comunicarea mai directă, posibilitatea de a cunoaşte un alt om, chiar şi gândurile lui – e foarte improbabil să începi un război sau să omori pe cineva după o astfel de experienţă. Singura cale spre o pace globală e o globalizare totală a internetului. Dacă ajungi la un nivel la care toţi oamenii sunt conectaţi activ la societatea virtuală nu mai există război, crime, pentru că ai posibilitatea de a înţelege pe oricine. Nu va mai exista rasism, oamenii nu vor mai judeca pe alţii în funcţie de culoare sau rasă, fiecare dintre noi vom fi un „nod” în acea reţea imensă”, explică Péter.

IT-ul românesc prin ochii unui informatician cu experienţa Occidentului

Péter spune că piaţa IT din România nu e departe de cea din Vest: „nici Clujul, care e un Silicon Valley a Europei de Est, nici Târgu Mureş, Bucureşti sau Oradea nu sunt departe de Londra”.

„În anii ’90 se spunea că suntem în urmă că 50 sau 100 de ani faţă de Vest, de SUA sau de Marea Britanie. Dar acum, în special în IT, cred că diferenţa e de maxim un an, dar nici măcar atât. Există idei noi care apar în ţara noastră înainte să existe în Occident. Cred că în cel mult cinci ai această diferenţă nu va mai exista, pentru că nu contează unde faci un start-up, ai şanse egale. Banii de care ai nevoie pentru dezvolta o idee nu au graniţe, ajung oriunde şi, oricum, există foarte mulţi investitori în toată lumea, nu trebuie să ai biroul în Silicon Valley, nici măcar în Vest”, este de părere informaticianul ardelean.

Acesta dă exemplu celui mai mare magazin online, Alibaba, care a fost demarat în China. În opinia sa, start-up-urile din România ar putea ajunge la nivelul Uber sau chiar Google. Asta şi pentru că educaţia din ţara noastră e văzută ca fiind foarte bună, chiar mai avansată în IT decât oriunde în zona noastră.

„În IT nu ai nevoie de investiţii mari în infrastructură: ai nevoie de un calculator conectat la internet. Iar internetul în România e mai rapid decât în mare parte din lume”, spune Péter.

De altfel, Péter recunoaşte că are un „plan secret” – acela de a lucra la o firmă străină cu sediul în România, exceptând Google, gigantul pe care l-a refuzat. Sau, să pornească chiar el o firmă în domeniu. Pentru că intenţia sa este să se întoarcă în ţară şi să participe activ la „schimbarea lumii” în locul în care s-a născut.

preluat de pe Inovat in Romania

sursa: http://www.nasul.tv/un-it-ist-roman-care-a-refuzat-google-prezice-viitorul-omenirii-vom-fi-conectati-la-gandurile-tuturor-ce-era-sf-acum-e-realitate/Vocea Transilvaniei

 

VALUL DOI DE “ORASE IT” DIN ROMANIA

octombrie 12, 2015 Lasă un comentariu

Supraaglomerarea softiştilor din hub-urile importante din România determină companiile să-şi deschidă sedii şi în oraşe mai mici, însă cu potenţial de dezvoltare, cum ar fi Braşov, Piteşti, Craiova, Sibiu şi Târgu-Mureş, care furnizează anual peste 1.500 de candidaţi, se arată într-un raport realizat de Brainspotting, companie de consultanţă în recrutare şi selecţie specializată în IT&C.

valul2_orase_it_romania

Printre cele mai importante oraşe care furnizează talente în IT se află Bucureştiul, unde este concentrată jumătate din forţa de muncă din România. În comparaţie cu alte oraşe, Bucureştiul are o gamă largă de candidaţi experimentaţi, dar oferă şi cele mai mari pachete salariale. Astfel, un dezvoltator de software poate câştiga între 750 şi 3.000 de euro pe lună, în funcţie de aptitudini şi experienţă.

De asemenea, Clujul a cunoscut un boom al dezvoltării domeniului IT&C, ceea ce l-a propulsat al doilea oraş după Bucureşti la furnizarea de resurse umane de calitate în tehnologie. Anual, peste 1.700 de absolvenţi ies de pe băncile facultăţilor şi sunt în căutare de job-uri, iar printre cei mai căutaţi angajatori regăsim Google, HP, Bosch, Microsoft şi Endava. Salariile softiştilor clujeni se apropie de Bucureşti.

Până acum patru ani,Timişoara a fost al doilea hub IT ca mărime din România, înainte de creşterea accelerată a Clujului, furnizează anual peste 1.000 de specialişti în IT.

 

Articolul integral pe Inovat in Romania

 

Companii romanesti in Deloitte 2014 Technology Fast 500

decembrie 8, 2014 Lasă un comentariu

In timp ce industria IT&C creste cu cateva procente pe an (in cazul fericit), exista si exceptii: companii de software romanesti care cresc nu cu 20%, nu cu 50% pe ani ci cu pana la 1433% intr-un singur an, cum aflam din clasamentul Deloitte Technology Fast 500 pentru anul 2014, conform unui articol din Capital.

Totusi, procente de cresteri de peste 100% an se pot realiza numai in companii mici. Firma ITNT din Sibiu e o firma veche, care probabil a crescut de la sub 10 la peste 20 de angajati in contentul incheierii unor contracte foarte avantajoase. Celelalte firme din top, cu exceptia Fortech si Teamnet (iar aici sunt cunoscute sursele cersterilor – contracte cu statul cu dedicatie) sunt in aceeasi situatie.

 

Restul articolului pe Inovat in Romania.

Cluj IT Cluster

februarie 7, 2013 2 comentarii

Ideea de a face un „Silicon Valley de Romania” la Cluj care se vehiculeaza de vreun an incepe sa prinda contur prin infiintarea organizatiei Cluj IT Cluster, dupa cum aflam dintr-un articol din ZF.

Clusterul IT de la Cluj, organizaţie care include deja 23 de companii tehnologice cu un business cumulat de circa 100 mil. euro în 2012, va concentra cea mai mare parte a firmelor de profil din regiune în vederea dezvoltării de proiecte şi tehnologii inovative în domeniul IT.

Este mai mult decat o asociere intre niste firme de pe piata din Cluj – presupune crearea unei zone urbane care sa concentreze toate aceste firme – Cluj Innovation City.

Cluj Innovation City este un proiect de dezvoltare urbană care va concentra cea mai mare parte a companiilor de IT din regiune şi care, prin serviciile complementare pe care le integrează, va crea o serie de locuri de muncă, cu impact atât la nivel regional, cât şi naţional”, a declarat Alexandru Tulai, preşedintele Consiliului Director Cluj IT Innovation Cluster, prescurtat „Cluj IT”.

Clujul este în prezent cel mai mare exportator de servicii IT din România – pecizeaza articolul (cu exceptia Bucurestiului probabil).

Clusterul de la Cluj caută să iniţieze proiecte IT care să atragă fonduri europene în valoare de aproximativ 10 milioane de euro în acest an, în condiţiile în care companiile care alcătuiesc clusterul IT nu au anvergura necesară pentru a ataca individual proiecte mai mari.