Arhiva

Archive for the ‘Dezbateri’ Category

Munca de acasa pentru companiile IT

ianuarie 18, 2016 Lasă un comentariu

Un articol despre avantajele muncii de acasa pentru angajatii din industria IT, publicat de Ionuţ Scripcaru in Ziarul Financiar.
Munca de acasă devine un beneficiu din ce în ce mai solicitat în zilele noastre deoarece oamenii au început să realizeze că cea mai valoroasă resursă de care dispun şi singura cu adevărat limitată este timpul lor.

Deşi în acest moment o asemenea solicitare este privită ca un moft, în viitor acest lucru ar putea deveni o necesitate, în condiţiile în care timpul petrecut pe drumul dintre casă şi birou este în creştere, iar echilibrul dintre viaţa personală şi cea profesională devine din ce în ce mai important pentru individ. Personal, cred că această tendinţă se va accentua şi consider că este doar o chestiune de timp până când modelul programului „9 to 5“ va fi folosit doar în activităţile în care prezenţa fizică la locul de muncă este neapărat necesară.

Aş vrea să analizez însă problema din perspectiva concurenţei acerbe dintre firmele de IT (poate şi din alte domenii) pentru atragerea celor mai buni specialişti. Dacă este să împărţim firmele de IT din România din punctul de vedere al mărimii şi al puterii financiare, se disting două mari categorii: multinaţionalele şi companiile mici şi mijlocii.

Un alt lucru prin care se diferenţiază cele două categorii constă în faptul că primele sunt guvernate de o cultură organizaţională foarte bine pusă la punct, însă destul de rigidă, iar cele din urmă nu sunt atât de bine organizate, însă pot fi mult mai flexibile şi receptive la evoluţia pieţei. În cadrul multinaţionalelor, greu se schimbă o procedură, iar în firmele mici procedurile ori nu există, iar dacă există pot fi modificate destul de uşor cu aprobarea unui număr restrâns de persoane. Când vine vorba de atragerea celor mai buni oameni, multinaţionalele oferă în general pachete financiare superioare, multe dintre ele beneficiind şi de ajutoare de stat foarte consistente pentru crearea de noi locuri de muncă. Sunt însă destul de inflexibile când vine vorba de programul de lucru şI de posibilitatea muncii remote sau de acasă. Aici au o şansă companiile mai mici să echilibreze balanţa: să creeze un mediu de lucru în care prezenţa fizică la birou să fie impusă doar atunci când situaţia o cere, în rest să fie opţională.

Am văzut nenumărate conferinţe de HR în care foarte mulţi manageri se plângeau ca nu mai ştiu ce beneficii să ofere pentru a păstra sau atrage noi angajaţi. Răspunsul este foarte simplu: opţiunea lucrului de acasă când situaţia o permite şi încrederea că angajaţii îşi vor face în continuare treaba bine, chiar şi atunci când nu sunt supravegheaţi în mod constant. Înteleg că aceasta este o schimbare destul de mare de paradigmă şi probabil implică multe eforturi din partea companiilor (modificare de proceduri, politici de Securitate etc.), însă lumea evoluează în această direcţie, iar cine se adaptează cel mai repede s-ar putea să aibă cele mai mari beneficii.

Posibilitatea alegerii programului şi locului desfăşurării activităţii ar deschide şi opţiunea colaborării cu PFA-uri fără a exista riscul reconsiderării activităţii, îndeplinindu-se în acest fel destule criterii (4) pentru ca activitatea să poată fi considerată independentă, conform ultimelor norme din codul fiscal. Am mai spus şi repet, pentru că este un lucru foarte important: în acest moment pentru foarte mulţi specialişti IT care folosesc PFA-ul, care sunt în general seniori înalt calificaţi, avantajele acestei forme de colaborare reprezintă puţinele motive care îi mai opresc să accepte contracte în afara ţării, unde tarifele sunt cel puţin duble şi unde există condiţii mult mai relaxate pentru contractori. Realitatea este că în acest moment companiile din România concurează atât între ele cât şi cu cele din vest când vine vorba de atragerea resurselor umane. Din punctul meu de vedere statul a făcut un pas în directia potrivită prin noua definiţie a activităţii independente, însă acum este necesar ca şi companiile să facă eforturi pentru a putea folosi fără riscuri această formă de colaborare care aduce beneficii pentru toate părţile implicate.

Ionuţ Scripcaru este consultant IT independent, specializat pe tehnologii Oracle

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 11.01.2016

sursa: http://www.zf.ro/opinii/ionut-scripcaru-consultant-it-incurajati-munca-de-acasa-daca-vreti-sa-ramana-in-tara-cele-mai-bune-creiere-din-it-14960833

via Inovat in Romania

Reclame

Despre studiul IDC-ANIS privind piata de software din Romania

noiembrie 28, 2014 Lasă un comentariu

O sa public si aici cele mai reprezentative posturi pe care le-am scris in ultimul an pe Inovat in Romania, in ideea de a avea o. Incep cu un post din 18 noiembrie 2013 despre studiul ANIS referitor la piata de software din Romania.

Presupun ca ati citit cu totii despre noua iesire in presa de saptamana trecuta a sefului ANIS referitoare la valoarea si evolutia pietei de software din Romania, evaluata conform unui studiu IDC-ANIS efectuat pe 200 de firme de soft, despre care au scris toate ziarele de profil. Cateva din articole aici sau aici.

Conform studiului, exista patru mari categorii de firme de soft din România (care de fapt sunt 5):

1. Companii străine care vând soluţii software în România (ex. Microsoft, SAP, Oracle). “…care au în general angajaţi în vânzări, marketing şi mai puţin ingineri. Este adevărat că aceste companii au în România şi centre de dezvoltare sau outsourcing, dar este vorba practic de o altă activitate, derulată prin alte firme.

2. Companii străine care care au centre de dezvoltare software în România (ex. Ixia, Intel, Adobe) “Sunt companiile care au în România activităţi complicate, care au oameni plătiţi foarte bine – sunt firmele care determină oameni foarte bine pregătiţi să nu plece în străinătate. Aceste companii angajează ingineri de software, care lucrează la produse foarte interesante“.

3. Companii de outsourcing de software. 

Sunt firme uriaşe care dezvoltă soft în România şi despre care se ştie foarte puţin. Aici intră şi companii cu un model hibrid, care au şi produse proprii, pe lângă activitatea de livrare de soft la comandă. Aceste companii angajează 90% din ingineri şi programatori şi aici există şi presiunea cea mai mare pe numărul de oameni şi pe salarii pentru că aceste companii au nevoie să angajeze mai mulţi oameni pentru a-şi mări businessul. Presiunea pe piaţă vine de la această categorie de companii“.

3′.  Companii hibrid (outsourcing + produs) – combinatie intre 3 si 4 – 46% din piata.

4.  Companii care produc si vand software comercial (produse porprii) – 11% din piata.

Concluziile studiului:

– Piaţa românească de software a crescut anul trecut cu 5,7%, la 572,3 milioane euro

– Piaţa de software va urca în medie cu 3,3% în următorii cinci ani

-11% dintre companiile de software (categoria 4) generează 30% din cifra de afaceri a sectorului

Cateva comentarii la cele de mai sus:

– Impartirea companiilor asa cum e facuta nu acopera tot spectrul de servicii software – de exemplu lipseste o categorie destul de consistenta: integratori de solutii software. Aceasta categorie e puternic reprezentata in piata atat prin tipul de lucrari: toate sistemele complexe din administratia publica sau din marile business-uri private, dar si ca valoare – un proiect mare de acest tip e de ordinul milioanelor sau zecilor de milioane de euro.

– Valorile privind valoarea si evolutia industriei sunt oarecum scoase joben, avand in vedere ca studiul a implicat 201 firme din Romania, majoritatea fiind cele afiliate ANIS.

– Impartirea in “the good guys/companies” and “the bad guys/companies” este partinitoare si probabil in favoarea membrilor “marcanti”. ANIS ne explica faptul ca software-ul adevarat se face in companiile din categoria 2 (categorie care din pacate e foarte slab reprezentata la noi), in timp ce restul nu prea fac treaba buna, ci mai mult creeaza concurenta pe piata muncii.

– Faptul ca firmele din categoria 4 (11%) fac 30% din vanzari este imbucurator si demn de urmat, dar asta e realizata din mai multe motive:

a. In Romania exista cateva firme software “de produs” cu pondere foarte mare in acel 30%. Astfel, din topul primelor 25 de firme de software dupa venitul din 2012 prezentat aici Top firme software in 2012, cam jumatate sunt firme de produs (Siveco, BitDefender, UBisoft, TotalSoft, Electronic Arts, … pentru a le numi doar pe cateva din top). Asta fara a mentiona firme de tip Oracle, SAP, Microsoft, care se incadreaza in categoria 1 conform clasificarii ANIS.

b. vanzarea de produse software complexe in multe cazuri vine cu proiecte de integrare mari, care includ consultanta, livrare de hardware, integrari custom, suport si multe altele.

Exista si cateva motive pentru care, desi ne dorim atat, nu putem avea o piata de produse software mai mare. Principalul motiv este ca nu exista o piata interna puternica pentru astfel de produse. Intr-o tara in care multe firme mici folosesc inca Excel ca produs de ERP, CRM, gestionare de stocuri, comenzi, samd, e greu de incurajat dezvoltarea de produse. O firma de produse trebuie sa vanda suficient de mult pentru a supravietui.  O alternativa de supravieturire este outsourcingul.

Un alt motiv este ca nu se investeste in astfel de produse sau companii de produs. Toate initiativele atat de mediatizate de tip angel investor care nu fac decat sa sustina una din 100 de idei afaceri viabile – pe cea care pare ce mai profitabila.

Avem industria software pe care o meritam si pe care ne-au “pregatit-o” guvernantii printr-un set de initiative si facilitati pentru multinationalele mari. Sa speram ca se va schimba in mai bine.

Articolul original: Despre studiul IDC-ANIS privind piata de software din Romania

Inovat in Romania

noiembrie 1, 2013 Lasă un comentariu

Programat in Romania” devine „Inovat in Romania” si se muta pe http://blog.innovated.ro/.

Numele blogului „Programat in Romania” a aparut din ideea de a marca / amprenta rezultatele muncii celor care activeaza in domeniul IT si care marea lor majoritate produc software, produse sau servicii pentru export. A fost inspirat dintr-un program guvernamental de promovare a produselor romanesti cu nume similar (Fabricat in Romania), care se desfasura in urma cu vreo 10 ani.

In mai multe postari am abordat probleme esentiale ale industiei: lipsa unei viziuni guvernamentale pentru industria IT&C, lipsa sprijinului pentru dezvoltarea firmelor locale, cu produse proprii, in devafoarea multimationalelor cu centre de servicii, incurajarea businessului de outsourcing in defavoarea inovatiei si a exportului de produse.

Temele abordate nu au fost prea mult legate de programare – nici nu mi-am dorit asta – , ci mai degraba de industria IT in general. Putini din cei care lucreaza in domeniu mai mult de 5-10 raman cu titulatura de programator. Munca se diversifica, capatand noi valente. Cu toate ca avem roluri de Business sau System Analyst, Software Engineer sau Analyst Programmer, Technical Team Leader sau Project Manager, Software , Solution sau Product Architect, Testing sau Support Engineer, Manager, Business sau Consultant IT, toti suntem la baza programatori.

Insa multe ori am simtit ca eticheta „Programat in Romania” nu e de ajuns pentru ce facem noi, ca s-ar putea numi la fel de bine „Designed in Romania”, „Architectured in Romania”, „Build in Romania”, dar si hosted, maintained sau supported in Romania. Toate aceste activitati sunt parte a muncii noastre, dar nici una nu e reprezentativa pentru ce facem si mai ales pentru ce ne-am dori sa facem.

Pentru a corecta eticheta de „programatori”, care in acceptiunea multora se refera la nivelul functional, de baza al activitatii de livrare de produse si servicii software dar si pentru a incuraja si sustine antreprenoriatul, dezvoltarea firmelor romanesti, crearea de business IT cu valoare ridicata mare, blogul „Programat in Romania” devine „Inovat in Romania„.

Cu siguranta inovatia este cea care ne mana de la spate pe toti, care ne motiveaza, asa ca incepand de acum si acest blog va pune putin umarul la sustinerea si dezvoltarea acestei idei. Cu siguranta ca „inovat” e mai mult decat analizat, arhitecturizat, designat, programat, testat, construit. E un termen care inspira si care ne face placere sa fie asociat cu munca noastra.

Asadar, sa incercam sa inovam in Romania. Sa inovam in industria de software din Romania.

Puscarion Valley

iunie 19, 2013 Un comentariu

Problema brandului de tara s-a pus in repetate randuri in ultimii 20 de ani, de cand incercam sa ne gasim o identitate. Ne-am agatat mereu de Dacia, Nokia, Dracula, Land of Choice, Ford – respectiv ne-am simtit tradati cand unii din ei s-au dus (Nokia).

In ultimii 10 ani oameni din domeniu au propus ca „adevaratul” brand de tara al Romaniei sa fie IT-ul iar in ultima vreme discutiile de acest gen se reiau. Mai multe articole recente ne fac sa intelegemca oamenii din IT cauta o identitate pentru domeniul in care lucreaza dar si o recunoastere a valorii sale. Sa vedem de ce.

Daca un domn de la Ixia ne spune fara drept de apel cum sta treaba: Inginerii IT români ar trebui să fie brandul de ţară, pentru ca sunt cautati pentru valori precum: „pregătirea, capacitatea de execuţie, inovarea, fidelitatea”, altii nu se limiteaza la asta.

typing_handcuffs

Cei de la BitDefender (Florin Talpeş – owner, Bogdan Dumitru – Chief Tehnical Officer) incep sa vorbeasca in „clustere” cand se refera la fenomenul infractional bancaro-informatic din zona Olteniei (cu polul la Ramnicu Valcea) sau la pepiniera de hackeri de la Valcea, probabil pentru a pondera celalalt cluster IT, creat prin munca, lansat anul acesta la Cluj. Fenomenul ar trebui sa poarte si un nume in opinia dumnealui: „Ramnic Valley”, prin analogie cu centrul de inovatie din California si ne expica si de ce:

„Sunt câţiva. Dacă vă uitaţi la ce au devenit închisorile în România, sunt adevărate universităţi de escrocat. Intră unul neiniţiat şi iese profesionist de acolo. A fost un mic grup. Au pus la comun cunoştinţele şi au învăţat unii de la alţii”, spune Florin Talpeş, creatorul Bitdefender, cel mai cunoscut antivirus românesc din lume. Potrivit managerului, dacă se face abstracţie de obiectul de activitate al acestor indivizi, fenomenul este unul „extrem de bun”. Cei de la Bitdefender spun că hackerii nu sunt neapărat experţi în programare, ci sunt mai degrabă buni în fraude legate de inginerie socială. „Există nişte guru acolo, dar astea se întâmplă în general în zona neagră. Există organizaţii care funcţionează ca o corporaţie adevărată. În Râmnicu Vâlcea, ştiinţa se însămânţează prin aer”.

Intr-o tara debusolata, lipsita de valori e periculos cand seful celui mai mare si popular brand romanesc de IT, folosit de 500 de milioane de utilizatori face astfel de aprecieri (dincolo de ceva-ul acela care exista in aer), pentru ca „gireaza” fenomenul si indirect il sustine.

Mai apare in completare inca o fraza, dar care e estompata de profunzinea afirmatiilor anterioare, de sentimentele de fals patriotism pe care le trezeste in noi si de satisfactia pe care ne-o creeaza inteligenta acestor „baieti de-ai nostri”.

 „La o altă scară şi cu un set diferit de valori, acelaşi lucru se întâmplă şi în Silicon Valley”.

Asadar vaorile ne omoara, sau mai exact lipsa lor.

Nu pot sa nu remarc insa ca „inovarea” se regaseste si in alta parte a tarii, tot in domeniul bancar, numai ca tehnica difera, lucru confirmat si de un alt articol The Sun: „Bacau, capitala furturilor din bancomatele englezesti”.

Trei regiuni geografice si istorice diferite, trei preocupari diferite, o singura tara, in final un singur brand. Ne definim prin inovatiile pe care le facem. Ma tem inca ca mai remarcabile si de temut (la propriu) sunt inovatiile negative.

In incheiere putem concluziona ca „Hackerii nostri sunt mai buni decat ai lor”, daca asta ne da vreo satisfactie, desi nu ar trebui.

Busteni software

iunie 5, 2013 Lasă un comentariu

busteni softwareDin categoria „aceste cuvinte ne doare”,  tema „busteni software” – o realitate durereroasa – este adusa din nou in actualitate de un manager de firma IT romaneasca. Subiecte desbatute si de mine anul trcute in Palmasi software sauEast by Southeast.

Romania faciliteaza setup-ul afacerilor de tip call-center / centre globale de servicii/suport, care au valoare adaugata mica in defavoarea firmelor locale de IT cu produse porprii si valoare adaugata mare. „Este la fel ca în industria lemnului – vindem materia primă, vindem lemnul, nu mobila.”

Spre deosebire de industria lemnului, unde materia prima se epuizeaza cu consecinte dramatice pentru tara, serviciile de acest gen au alte riscuri: cate de repede si de usor vin, tot asa pleaca.

România ar trebui să sprijine dezvoltarea companiilor IT locale, care au produse proprii cu valoare adăugată mare pe care le pot vinde în străinătate şi nu deschiderea de centre de suport ale multinaţionalelor, dacă îşi propune să nu rămână în urmă faţă de ţările din jur şi să înregistreze o rată mai mare de creştere economică, declară Cătălin Păunescu, managing director şi acţionar majoritar al Star Sto­rage, furnizor local de soluţii IT cu afaceri de 22,5 mil. euro în 2012.

„Am analizat schemele de ajutor de stat, de clustere, dar acestea sunt facilităţi oferite multinaţionalelor ca să facă în România servicii de valoare mică cu un număr mare de oameni. O mare problemă este faptul că – vorbind de zona tehnologică – se investeşte foarte mult în servicii cu valoare adău­gată mică, de tipul call centerelor, a centrelor de suport globale. Este la fel ca în industria lemnului – vindem materia primă, vindem lemnul, nu mobila. Pentru a avansa eu cred că este nevoie de companii locale puternice de IT“, a spus Păunescu.

Ţări ca Republica Moldova, în care statul are un plan pe care îl şi execută în domeniul IT&C, o vor lua înaintea României, unde „de zece ani auzim numai propagandă, nici măcar marketing pe zona de IT&C, dar pe zona de execuţie nu se întâmplă nimic“, a adăugat Păunescu. „Viteza cu care se mişcă lucrurile în alte părţi este incomparabilă cu ceea ce se întâmplă în România.“

Salarii pentru toti

ianuarie 16, 2013 2 comentarii

Facand o retrospectiva a cautarilor pe blog pe anul trecut am fost surprins ca Zeitgeist-ul pentru blogul Programat in Romania contine cuvinte de tipul „salarii IT”, „salarii compania x”, cum se vede si in captura de mai jos. Cu alte cuvinte o mare parte din vizitatorii blogului ajung aici in urma cautarilor dupa salarii (in IT), asta in conditiile in care doar in vreo doua posturi am abordat tema asta.

cautari_salarii_pir

Recunosc, e un subiect important si e de preferat sa afli niste informatii in zona salariilor inainte de a-ti pierde timp pretios in tot felul de interviuri tehnice si de HR, care abordeaza orice, dar numai acest subiect nu.

Intotdeauna am apreciat pietele occidentale (SUA, UK) pentru faptul ca nu fac un secret din salairul corespunzator unei pozitii pentru care angajeaza. Acesta e furnizat ca range destul de strans, reprezentand salariul brut pe un an (ex. (x)xx.xxx GBP/EUR/USD) si da o imagine destul de exacta si asupra nivelului si responsabilitatilor jobului, dincolo de titlul in sine.

La noi salariul e considerat confidential si e un mare tabu, ramas asa inca de la sfarsitul anilor ’90, cand aproape toate salariile erau la negru, sau la un gri foarte inchis.

O alta remarca pe care as face-o e ca la noi majoritatea companiilor nu incearca sa angajeze neaparat cel mai bun candidat pentru o pozitie, ci candidatul care intruneste minimul de cerinte obligatorii si care solicita salariul cel mai mic.

Mai jos o descriere a algoritmului de angajare de tipul „minimal financial expectiations” practicat de majoritatea companiilor:

open position

publish the announcement

filter CVs

run the interviews

select the candidates who passed the interviews

sort the candidates ascending based on the financial expectations

for each candidate

__make the offer

__if offer accepted

____hire candidate

____break

Mult succes tuturor la interviuri si/sau la (re)negocierile de salariu.

India Europei cea fara de someri

octombrie 5, 2012 Un comentariu

In preambului conferintei ZF Digital ’12 care va avea loc in 16-17 octombrie in Bucuresti, ZF publica un sumar al discursului lui Florin Talpes – CEO BitDefender / SoftWin de la editia de anul trecut al evenimentului. Omul se pare ca e un vizionar, nu doar prin ce a realizat, ci si prin ceea ce a anticipat cu 10 ani, cum reiese din una din ideile discursului.

In urmă cu 10 ani consideram că noi vom fi India Europei. Din nenorocire, am avut dreptate. Din păcate, ce s-a dezvoltat în România este outsourcing-ul şi nu domeniul de proprietate intelectuale. Nu există companii româneşti care să producă software proprietar. Această nevoie de programatori a adus pe piaţa românească mari companii care fac centre de dezvoltare sau cercetare în detrimentul sectorului românesc de IT.

………..

Nu am auzit de şomeri în zona de software. Piaţa de IT absoarbe toţi programatorii de pe piaţă. Cineva care se angajează într-o firmă de software, chiar dacă nu a absolvit încă facultatea, doar după un an are şanse să câştige 1.000 de euro. Asta oglindeşte faptul că există o cerere foarte mare pe piaţă.