Companii romanesti in Deloitte 2014 Technology Fast 500

In timp ce industria IT&C creste cu cateva procente pe an (in cazul fericit), exista si exceptii: companii de software romanesti care cresc nu cu 20%, nu cu 50% pe ani ci cu pana la 1433% intr-un singur an, cum aflam din clasamentul Deloitte Technology Fast 500 pentru anul 2014, conform unui articol din Capital.

Totusi, procente de cresteri de peste 100% an se pot realiza numai in companii mici. Firma ITNT din Sibiu e o firma veche, care probabil a crescut de la sub 10 la peste 20 de angajati in contentul incheierii unor contracte foarte avantajoase. Celelalte firme din top, cu exceptia Fortech si Teamnet (iar aici sunt cunoscute sursele cersterilor – contracte cu statul cu dedicatie) sunt in aceeasi situatie.

 

Restul articolului pe Inovat in Romania.

Romanian Software Outsourcing Index

Segmentul de dezvoltare și servicii software la cerere a susținut o creștere constantă a cifrei de afaceri a industriei, chiar și în perioada de criză, conform datelor Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii (ANIS).

Cifra de afaceri pentru segmentul de outsourcing IT a atins valoarea de 380 milioane euro în 2012 (excluzând exporturile de licențe) și este de așteptat să crească în continuare în următorii ani.

Structura veniturilor din aceasta zonă este următoarea: serviciile IT (dezvoltare de aplicații la cerere, servicii de testare și suport) reprezintă aprox. 60,2%, serviciile BPO (business process outsourcing) însumează 26,8%, iar partea de cercetare-dezvoltare reprezintă restul de 13%.

“România este un lider regional recunoscut în zona de dezvoltare software și a fost clasificată mereu în ultimii ani în topurile furnizorilor de servicii de externalizare IT realizate de companiile mari de consultanță. Câteva dintre ingredientele care au facut România una dintre destinațiile extrem de atrăgătoare pe acest segment sunt abilitățile tehnice și pasiunea pentru programare, o cultură a comunicării deschise și excelentele abilități lingvistice, și nu în ultimul rând una dintre cele mai bine dezvoltate infrastructuri de comunicați” , a declarat Sorin Găvănescu, vicepreședinte ANIS responsabil de zona de Outsourcing.

ANIS a lansat Romanian Software Outsourcing Index – primul catalog realizat de asociație care include companii dezvoltatoare de software sau furnizoare de servicii asociate la cerere. Catalogul este răspunsul ANIS la nevoia companiilor de promovare comună, la nivel de industrie, dar și de promovare individuală pe piața internațională. Conținutul Romanian Software Outsourcing Index poate fi accesat online în cadrul sitului ANIS, la adresa http://www.anis.ro/rsoi.

Sursa: http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/anis-segmentul-de-outsourcing-it-a-atins-valoarea-de-380-milioane-euro-in-2012-188195.html

Stirile saptamanii 25-30 iunie. Numai doua-s norocoase

Doua stiri/articole de presa de mentionat pentru saptamana care s-a incheiat. Usor contradictorii la prima vedere.

Prima stire, din ZF vorbeste de o dezvoltare a pietei din Cluj, unde primele 10 firme prezente in acest oras vor creste cu nu mai putin de 600 de angajati in acest an. Firmele sunt, in ordinea nr de angajari Pentalog  – nou intrata pe piata din Cluj – si o lista de firme cunoscute acolo Fortech, Msg, Endava, iQuest, samd, cum bine se vede din tabelul de mai jos, produs de ZF.

Da, stirea vorbeste si de salarii, desi nu sunt date neaparat mediile salariale din Cluj, ci cele vehiculate pe tara, in cateva articole mai vechi.

 Un softist junior câştigă între 700 şi 1.000 de euro net pe lună, pe când unul cu câţiva ani de experienţă câştigă între 1.500 şi 1.800 de euro net/lună, iar un senior poate ajunge la un salariu lunar de 2.000 – 2.500 de euro net/lună, de peste 5-7 ori mai bine decât media pe economie.

Estimari pentru salariile Cluj, publicate in stiri de acum vreo 3 luni am dat si eu aici: Ce salar mai are Andreea Esca.

 

Cealalta stire, din MarketWatch ne anunta ca, potrivit  PAC (Pierre Audoin Consultants), Piata IT din Romania se indreapta catre o scadere importanta in 2012, datorata in principal situatiei politice si blocarii multor proiecte informatice care vizau administratia, respectiv atitudinii rezervate a marilor companii din sectorului privat, companiile mici si medii suferind pe urma lipsei de finantare dupa 4 ani de criza.

=================

De ce ziceam stiri contradictorii? Pai cum se poate ca numai intr-un oras sa ai 6-700 de noi locuri de munca intr-un an (multiplicati de 10 ori pentru intreaga tara) si in aceasi timp sa ai descrestere a pietei? Pai se poate, pentru ca, cel care creste este businessul de export de software, sau mai bine zis export de linii de cod si suport pentru produsele si serviciile altora. Daca ne uitam, in topul firmelor de la Cluj vreo 7 sau 8 din 10 sunt firme straine. Exportam busteni software. Cod contra salarii. Partea cu serviciile exportate e in constratimp cu piata, cum concluzioneaza si cei de la PAC, care au realizat analiza:

Referitor la evolutia platformelor offshore/ nearshore de dezvoltare de software, servicii de suport tehnic, cercetare si dezvoltare, precum si BPO, Eugen Schwab (PAC) subliniaza ca „aceasta a generat si continua sa genereze un entuziasm cu privire la sectorul IT din Romania care incepe sa fie total deconectat de realitatea pietei locale, a consumului local de software si servicii informatice”.

Azi in toata tara, maine-n Timisoara

Am primit zilele trecute pe „adresa redactiei” un comunicat de presa al firmei SoftVision in legatura cu deschiderea unui nou centru de dezvoltare in Timisoara. Pentru ca ne-au considerat blog serios, pentru ca informatia e interesanta si poate fi utila unora dintre voi, il gasiti mai jos.

SoftVision deschide un nou sediu în Timişoara

SoftVision, una din cele mai mari firme de IT prezente în România, deschide al patrulea sediu din țară în Timişoara, după experienţele de succes obţinute în Cluj, Baia Mare şi Iaşi.

Compania este prezentă pe piaţa de software outsourcing din 1998 şi are sediul central în Cluj-Napoca, unde mai deţine încă alte 7 birouri.

Noul birou îşi va deschide porţile începând cu data de 5 iunie. “Am ales oraşul Timişoara pentru deschiderea noului sediu pe fondul unei strategii de dezvoltare continuă a business-ului şi implicit pe baza creşterii echipei. Timişoara este unul din principalele centre de dezvoltare software din România, iar nivelul ridicat de compentenţă al programatorilor timişoreni ne-a determinat să alegem acest oraş”, a declarat George Stan, director general SoftVision.

Specialiştii timişoreni ai companiei vor lucra în echipele SoftVision la proiecte dinamice adresate pieţei din SUA şi Europa, folosind tehnologii ce implică .Net, Java, iOS, C/C++ şi Web Programming.

Compania numără în prezent peste 650 de angajaţi şi este în continuă expansiune. “Numărul de angajaţi a crescut cu peste 25-30% an de an în ultimii 5 ani. Ne propunem să păstrăm acelaşi trend de expansiune, iar până la finalul anului să depăşim pragul de 800 de angajaţi”, a încheiat George Stan.

SoftVision este compania românească de software development outsourcing cu sediul central în Cluj-Napoca şi birouri în Baia-Mare, Iaşi şi San Jose (California, SUA) şi un nou birou în Timişoara. În cei 14 ani de activitate, compania s-a specializat în oferirea de servicii de programare, dezvoltare de aplicaţii şi produse software, furnizarea de servicii de testare, asigurarea calităţii şi suport, în domenii variate: telecomunicaţii, finanţe, media, servicii medicale etc. Expertiza sa acoperă majoritatea limbajelor de programare şi tehnologiilor utilizate în prezent: iOS, Android, Java, C++, .NET/Windows, PHP, JavaScript, Database, Application/Web server, Test Automation şi altele.

Istoria SAP – preluare

Va recomand un articol de Bogdan Cioc din BusinessMagazin despre istoria companiei SAP, infiintata in 1972 de  fosti angajati IBM, o mare companie germana din zona de software pentru business, mai putin mediatizata.

Istoria SAP este povestea celui mai puţin cunoscut dintre jucătorii majori de pe piaţa software a lumii, povestea unui succes european remarcabil într-o industrie larg dominată de companii americane. Este istoria a încă unei căi pe care cei de la IBM au început-o, dar au lăsat-o neexplorată, aşa cum au făcut cu calculatorul personal, de pe urma căruia au profitat din plin HP, Dell, Lenovo, Acer şi alţii, cu sistemele de operare PC, cale de care a profitat Microsoft, sau cu sistemele de baze de date relaţionale, de pe urma cărora a prosperat Oracle. Este, cum spune cineva, istoria eleganţei în design şi a intuiţiei tehnice, dublate în mod fericit de abilitatea în afaceri.

…………….

Provocările concurenţiale cele mai importante ale SAP sunt astăzi Oracle şi furnizorii de Software-As-A-Service – aplicaţii de business în cloud. Oracle şi-a extins încă de la mijlocul anilor 2000 strategia de creştere organică prin achiziţii externe şi a încorporat pe rând câţiva dintre concurenţii cei mai importanţi ai SAP din anii ’90. Furnizorii SaaS: Salesforce (CRM), Workday (ERP), SuccessFactors (HCM – Human Capitals Management), prin modelul lor de licenţiere bazat pe chirii lunare per utilizator, periclitează modelul tradiţional de licenţiere, bazat pe taxe de mentenanţă anuale. Ca răspuns la aceste provocări, în 2007 SAP a cumpărat, cu 6,8 miliarde de dolari, compania franceză BusinessObjects, lider pe piaţa produselor analitice de business intelligence, iar în 2010 a achiziţionat cu 5,8 miliarde de dolari compania americană Sybase, creân-du-şi astfel un nume pe piaţa sistemelor de baze de date relaţionale şi sperând astfel să atace piaţa tradiţională a Oracle, beneficiară a 90% din contractele de baze de date aferente unei instalări SAP. Iar în 2011 SAP a cumpărat compania americană SuccessFactors, plătind 3,4 miliarde de dolari şi făcându-şi astfel o prioritate din piaţa produselor cloud. Asta deşi, în mod ironic, modelul Software-As-A-Service nu este foarte diferit de modelul mainframe, de care SAP s-a străduit să se îndepărteze pe toată durata primilor săi douăzeci de ani de existenţă.

IBM PowerLinux – preluare

MarketWatch ne prezinta un articol despre sistemele PowerLinux constand in hardware special optimizat pentru Linux si un set de aplicatii pentru analiza datelor, aplicatii industriale si servicii de infrastructura.

Solutia se adreseaza companiilor cu business de dimensiuni medii care ruleaza servicii pe platforme Linux, solutia hardware fiind mult mai performanta decat procesoarele x86, iar suita de aplicatii aduce o valoare reala fata de facilitatile native ale sistemului de operare, respectiv aplicatiile existente.

IBM a prezentat noi sisteme şi soluţii IBM PowerLinux ce ajută clienţii să beneficieze de eficienţa costurilor oferită de Linux şi virtualizarea activităţilor critice pentru procesele de business. Soluţiile IBM PowerLinux oferă integrare în cazul noilor sisteme hardware bazate pe procesoare POWER7 cu software Linux oferit de Red Hat si SUSE pentru analizarea unui volum mare de date, administrând aplicaţii specifice procesului de business şi livrând servicii de infrastructură open source.

Mai mult in articolul original.

 

Strategia Microsoft pentru aplicaţiile pe Windows Phone – preluare

Citez dintr-un articol din ZF legat de aplicatiile windows mobile, de care am mai vorbit. Nu stiu de ce, dar am un feeling ca Microsoft (si Nokia) vor juca o carte castigatoare cu Windows Mobile – un semn este deja publicitatea sustinuta si sprijinul presei de specialitate.

Subsidiara locală a companiei Microsoft va investi în acest an peste 250.000 de dolari pentru a sprijini comunitatea locală de dezvoltatori să adopte şi să lanseze aplicaţii şi servicii pentru platforma Windows Phone, a declarat pentru ZF Petru Jucovschi – Developer Evangelist în cadrul Microsoft, care va detalia în această săptămână planurile gigantului software în această direcţie în cadrul evenimentului ZF Mobilio-Apps & Business Forum, care va avea loc pe 24 şi 25 aprilie în Bucureşti.

Investiţia Microsoft în dezvoltarea ecosistemului Windows Phone în România a fost realizată atât prin realizarea unor traininguri, cât şi prin granturi şi alte iniţiative – iar aceste activităţi vor continua pentru a stimula dezvoltatorii locali să lanseze aplicaţii pentru telefoanele inteligente cu Windows, spune Jucovschi.

Spre exemplu, chiar dacă magazinul de aplicaţii pentru smartphone-uri al Microsoft – Windows Phone Marketplace nu este deschis direct încă dezvoltatorilor din România (tocmai a fost deschis pentru utilizatori), compania îi sprijină pe developerii din România să publice prin intermediul Appa Market, o companie afiliată programului Global Publisher.

Dezvoltatorii români de soft sunt interesaţi să dezvolte aplicaţii pentru platforma Microsoft, spune Jucovschi. „Stilul Metro creat de Microsoft pentru interfaţa utilizator este apreciat de designeri pentru simplitate şi accentul pe care îl pune pe conţinut.”

Articolul integral aici.