Arhiva

Posts Tagged ‘Microsoft’

Ajutoare pentru bogatii din IT. Status 2015

februarie 23, 2016 Lasă un comentariu

In conditiile in care filmele de IT se plang de faptul ca piata nu le asigura suficient de multi absolventi pentru a-si asigura cresterea naturala, vine si statul roman cu subventii pentru companiile care se angajeaza sa creeze un anumit numar de joburi in domeniu si sa-si dezvolte business-ul.

Iata mai jos lista celor 15 beneficiari, multinationale in mare parte cu mii sau zeci de mii de angajati. Doar doua exceptii din piata locala.

Desi matematic 10 firme x 500 locuri de munca = 50 fime x 100 locuri de munca = 500 firme x 10 locuri de munca, din punct de vedere business nu e acelasi lucru. Statul a preferat sa aloce acesti bani unor pesti mari, unde verificarea implementarii programului, colectarea taxelor si impactul mediatic si politic a fost mult mai mare.

Numai ca prin abordarea 10×500 a ajutat cu bani de la buget la consolidarea operatiunilor din Romania ale acestor firme gigant, care in putine cazuri fac inovatie in centrele de servicii de la noi.  Printr-o abordare de tip 500×10 ar fi ajutat la dezvoltarea firmelor mici cu prodse proprii, startupuri, ducand in cativa ani la consolidarea acestui segment si la potentiala aparitie a mai multor idei si produse inovatoare.

Mai jos articolul original din ZF.

firme_it_ajutoare_de_stat_2015

Ministerul Finanţelor a plătit până la finele anului trecut ajutoare de stat de 12 mil. euro din cele 112 mil. euro aprobate pentru proiectele depuse de 15 companii în anii 2013 şi 2014.

Cele 15 companii care au primit de la Ministerul finanţelor Publice (MFP) în anii 2013 şi 2014 ajutoare de stat pentru a crea locuri de muncă care să presupună utilizarea de noi tehnologii înfiinţaseră la finele anului trecut 4.174 de joburi din cele 5.149 asumate conform unui raport publicat de MFP în legătură cu stadiul de implementare a finanţărilor aprobate prin HG 797 pe anul 2012. Cea mai mare parte a companiilor care au luat finanţare sunt subsidiare ale unor giganţi globali din industrii precum telecom, servicii de IT sau software, care au folosit pachetul de “stimulente” pentru a extinde sau crea centrele de servicii sau de dezvoltare de soft din România.

Un număr de patru companii din cele 15 finalizaseră la finele anului 2015 planul asumat de creare de noi locuri de muncă: Endava, Orange Services, SCC Services şi Luxoft, conform sursei citate.

Sursa: ZF via Inovat in Romania

Reclame

Top firme de soft 2012

iulie 24, 2013 Lasă un comentariu

Cele mai mari 50 de companii de software din România şi-au continuat anul trecut expansiunea, ajungând la 15.500 de angajaţi, cu aproape 2.700 mai mulţi decât în anul precedent, arată datele din bilanţurile depuse de firme la Ministerul Finanţelor analizate de ZF.

Cifra de afaceri cumulată a celor 50 de companii a fost în 2012 de 657 mil. euro, în creştere cu 14% faţă de anul precedent, cei mai mari jucători fiind Oracle România – subsidiara gigantului software american – şi producătorul local SIVECO. Creşterea industriei este în mare parte generată de proiectele câştigate de firmele locale de la clienţi internaţionali sau ca urmare a externalizării unor activităţi de către multinaţionale în România. În topul celor mai mari 50 de firme după cifra de afaceri se regăseşte elita producătorilor mondiali de soft, de la Oracle, Microsoft şi SAP până la Ubisoft, Electronic Arts sau Garmin.

Topul de mai jos contine primele 10 companii:

Sursa: http://www.zf.ro/zf-24/cele-mai-mari-50-de-firme-de-soft-au-mai-angajat-2-700-de-oameni-in-2012-11140931

Update 2 oct 2013: O lista mai detaliata, continand topul primelor 25 de companii software, incluzand datele financiare + numar angajati pentru 2012 si 2011. Cifra totala de afaceri pe 2012 a lor: 533 mil euro.

top_companii_software_2012

Sursa: http://www.wall-street.ro/articol/IT-C-Tehnologie/151466/top-cele-mai-mari-25-de-companii-software-au-avut-afaceri-de-peste-500-milioane-de-euro-si-au-angajat-2-000-de-oameni-anul-trecu.html

Microsoft catre popor. Despre piraterie

martie 13, 2013 Lasă un comentariu

Capital prezinta rezultatele unui studiu privind efectele pirateriei, comandat de Microsoft:
– 78% din programele descărcate de pe website-uri sau rețele P2P includ spyware.
– unul din trei consumatori riscă să își infecteze device-urile cu malware.
Cele cumparate cu licenta contin probabil doar bugware :). 
Studiul e din categoria lenesul mai mult alearga si zgarcitul mai mult pagubeste. Dar tocmai Microsoft sa ne spuna despre asta… Oare care erau rezultatele daca studiul era facut/comandat de o organizatie open source/open software?
Mai jos articolul intergal:

Cercetarea arată că, la nivelul consumatorilor, această vulnerabilitate duce la pierderea a 1,5 miliarde de ore și a 22 de miliarde de dolari pentru identificarea malware-ului, repararea și recuperarea datelor în urma infectării, în timp ce costurile combaterii consecințelor unui atac cibernetic pentru companiile din întreaga lume se ridică la 114 miliarde de dolari.

În cadrul studiului derulat la nivel mondial, au fost analizate 270 de website-uri și rețele peer-to-peer (P2P), 108 de kit-uri software descărcate, 155 de CD-uri și DVD-uri și au fost derulate interviuri cu 2.077 de consumatori și 258 de manageri IT și executivi CIO din 10 țări la nivel mondial – Brazilia, China, Germania, India, Mexic, Polonia, Rusia, Tailanda, Marea Britanie și Statele Unite.

Potrivit studiului, în afara programelor fără licență preinstalate pe computere, 45% din software-ul piratat este descărcat de pe Internet; 78% din programele descărcate de pe website-uri sau rețele P2P includ spyware, în timp ce 36% conțin troieni și adware.

Studiul desfășurat în rândul consumatorilor arată că:

•    64% dintre persoanele despre care respondenții știau că au folosit software contrafăcut au avut probleme de securitate a datelor;
•    În 45% dintre cazuri, software-ul contrafăcut a redus performanțele PC-urilor, finalizând cu dezinstalarea software-ului;
•    48% dintre respondenți au menționat că cea mai mare teamă legată de utilizarea software-ului contrafăcut este pierderea datelor;
•    29% dintre respondenți sunt îngrijorați de posibilitatea furtului de identitate.

Infectarea software-ului piratat cu malware periculos este o nouă metodă prin care infractorii spionează utilizatorii de PC care nu sunt conștienți de pericolul potențial.

Cercetarea IDC explorează, de asemenea, volumul surprinzător de instalări de software făcute de către utilizatori pe computerele deținute de companii, dezvăluind astfel o nouă metodă prin care business-urile sunt expuse la riscurile date de programele contrafăcute.

Deși 38% dintre managerii IT sunt la curent cu această practică, 57% dintre angajați admit că instalează software personal pe computerele deținute de către companii. Un semnal de alarmă este tras de către respondenții care declară că doar 30% din software-ul instalat de către ei pe calculatoarele de la birou este lipsit de riscuri privind securitatea datelor. 65% dintre managerii IT care au participat la studiu confirmă faptul că software-ul instalat de către utilizatori mărește riscurile de securitate la care se expune o companie. Acesta poate reprezenta o vulnerabilitate în asigurarea unei rețele securizate.

Top 20 companii de tehnologii enterprise

noiembrie 27, 2012 2 comentarii

Business Insider prezenta intr-un articol mai vechi (din 9 august) un top 20 companii de tehnologii enterprise.

Am sumarizat topul in lista de mai jos. Intre paranteze este capitalizarea bursiera la momentul publicarii articolului ( in miliarde USD). Ce e interesant e ca topul e dominat de companii americane, cu cateva exceptii: doua companii nemtesti (marcate cu albastru) si doua companii indiene (marcate cu rosu).

Apple si Google, desi vedete ale burselor nu se incadreaza aici pentru ca au alt specific (producator de hardware, respectiv vanzator de publicitate).

No. 1: Microsoft (254b)
No. 2: IBM (229b)
No. 3: Oracle (154b)
No. 4: Cisco Systems (94b)
No. 5: Siemens (80b) – DE
No. 6: SAP (77b) – DE
No. 7: EMC (56b)
No. 8: VMware (40b)
No. 9: Hewlett-Packard (38b)
No. 10: Infosys (24b) – IN
No. 11: Dell (22b)
No. 12: Wipro (20b) – IN
No. 13: Cognizant Technology Solutions (19b)
No. 14: Salesforce.com (19b)
No. 15: Adobe Systems (16b)
No. 16: Citrix Systems (13b)
No. 17: Motorola Solutions (14b)
No. 18: Seagate Technology (14b)
No. 19: Teradata (13b)
No. 20: Symantec (12b)

Software second hand

septembrie 19, 2012 Un comentariu

O stire din ZF ne informeaza despre reglementarea si „liberalizarea” pietei de licente software achizitionate la mana a doua: Piaţa de soft la mâna a doua pentru firme ar putea exploda în UE Inceputul s-a facut prin castigarea unui proces in justitie in Germania care permite revanzarea, precum si prin simplificaera procedurilor de revanzare.

Piaţa de software second-hand ar putea exploda în UE după ce o decizie a Curţii Europene de Justiţie a simplificat procedurile prin care o companie poate vinde altei firme la un preţ redus licenţele de utilizare ale unor programe pe care nu le mai utilizează, prin intermediul unui broker specializat, scrie Bloomberg.

Curtea Europeană a decis pe 3 iulie că firma americană Oracle nu are dreptul să-i interzică firmei germane Used Software GmbH să vândă licenţe de software Oracle achiziţionate iniţial de o companie către o alta, deschizând astfel posibilitatea unei explozii pentru această piaţă.

Daca hainele si masinile se pot vinde second hand, de ce nu si software-ul, cu atat mai mult cu cat la cel din urma uzura nu se vede, fiind mai degraba morala decat fizica. Evident, miscarea ii pune in dificultate pe marii vanzatori de produse COTS (Oracle, Microsoft, IBM, Adobe …), carora le vor scadea vanzarile si care s-au opus pana acum acestui tip de demers.

Sunt curios cat o sa faca la anul o licenta de Windows 2ooo pe bursa software SH ;).

Remember. Evolutia companiilor de tehnologie in ultimii 13 ani

septembrie 7, 2012 Lasă un comentariu

Un articol de pe Techcrunch.com preluat de Wall-Street.ro ne reaminteste evolutia spectaculoasa, sa nu zic dramatica a celor mai mari companii de tehnologie din lume pe bursele internationale in ultimii 13 ani. Aparent singurul castigator (detasat) a fost Apple, in timp ce marii  perdanti au fost: Sun Microsystems, AOL, Nokia, Yahoo, Dell, Microsoft (a scazut de vreo 6 ori), urmati la mai mare distanta de Oracle, Cisco, care s-au desumflat de numai 2-3 ori.

Sa nu uitam ca in anul 1999 lumea era in plina bula IT/dot com, dar totusi, in 10 ani ierarhia companiilor de tehnologie dpdv al valorii s-a schimbat total.

In 1999, valoarea de piata a Microsoft era dubla fata de Exxon. Cisco era a treia cea mai valoroasa companie din lume in acea perioada, cu o capitalizare de peste 350 mld. $. Astazi, cota de piata a companiilor numite mai sus este de circa 100 mld. $. Nokia era a noua cea mai valoroasa companie din lume, cu o valoare de 200 mld. $. Astazi, se apropie de 8 mld. $.

AOL era a 12-a companie din lume, cu o valoare de circa 200 mld. $. Oracle si Sun Microsystems aveau valori similare, de 137 mld. $ si respectiv 116 mld. $. La mai putin de zecei ani distanta in viitor, Oracle a achizitionat Sun cu 7,4 mld. $.

Yahoo era de asemenea la varful piramidei, cu o capitalizare de 100 mld. $, la finalul lui 2009. Astazi, compania valoreaza doar 18 mld. $.

Cu Apple este o cu totul alta istorie. Gigantul american valora in 1999 doar 9 mld. $, doar a zecea parte din Dell si a 60-a parte din Microsoft. Astazi, Dell valoreaza 22 mld. $, pierzand in timp 100 mld. $ in timp ce Apple a castigat 610 mld. $.

Din 26 mai 2010 pana in prezent, valoarea Apple a crescut cu 400 mld. $ in timp ce a Microsoft a evoluat cu “doar” 30 mld. de dolari.

Despre licentiere software

iunie 26, 2012 2 comentarii

In aceste vremuri in care plagiatul e la mare cautare, o sa vorbesc despre proprietate intelectuala in IT, despre, licentiere si piraterie. IT-ul (Tehnologia informatiei) opereaza cu concepte abstracte si rezultatul muncii de luni sau chiar ani de zile a echipe sau companii intregi care lucreaza la produse COTS (Commercial off the shelf) – vandute pe baza de licente comerciale – este un CD/DVD.

Lasand la o parte costul conceptiei si producerii unui astfel de produs, care sunt uriase in raport cu pretul de vanzare, costurile replicarii ulterioare sunt practic nule. Aceasta situatie nu a mai fost intalnita pana acum in istoria umanitatii. Productie cu cost 0 (dupa amortizare), mai ales in cazul download-ului produsului. Daca in cele mai multe cazuri, dupa amortizarea costurilor de cercetare, costul de productie e de 50-60% din pretul produsului finit (la el adaugandu-se alte costuri de marketing, distributie), in software acest cost este aproape 0.

Sa luam cazul Microsoft, cel mai mare producator de software din lume, care a anuntat ca intentioneaza sa vanda in anul 2013 nu mai putin de 500 de milioane de licente de Windows 8. La un pret mediu de 100 $ / licenta, compania spera sa castige 50 mld$ intr-un an. A investit macar a zecea parte in conceptia acestui software? Foarte putin probabil. Obtinem aceste date in conditiile in care pirateria in tarile in curs de dezvoltare este de 60-65%, iar in tarile sarace ajunge probabil la 80-90%.

Ca o reactie la faptul ca vanzarea de software a devenit un fenoment de masa (odata cu aparitia PC-ului) au aparut si replica: conceptul de open software –  proiecte de tip GNU si Fundația pentru Software Liber (Free Software Foundation) inca din 1984-1985. Marile corporatii de software (IBM, Oracle, mai nou Microsoft) sprijina financiar proiecte open source (cum ar fi Apache Foundation) pentru imagine dar si pentru ca folosesc produse de calitate ale acestor comunitati. Astfel, dupa mai bine de 25 de ani de la introducere, licenta publica GNU GPL a ajuns o alternativa insemnata la software-ul comercial, in special pe sistemele Linux.

Totusi, in mediul corporate, in utilizarea pentru sisteme desktop e prea mica (spre deloc), ramanand doar pentru servere, pentru uzul pasionatilor sau specialistilor Linux. Majoritatea ultilizatorilor domestici sau a micilor firme prefera sa foloseasca software comercial fara a plati licentele, facand simplu piraterie.

Proprietatea (si in mod particular proprietatea intelectuala) stau la baza societatii capitaliste ocidentale si a progresului omenirii de pana acum. Dar in contextul costurilor de productie atat de reduse in cazul produselor software, mai este acest model sanatos? Datorita globalizarii piata de desfacere a crescut la un procent ridicat din cei 7 miliarde de oameni fara ca firmele din software sa miste un deget. S-a ajuns ca firmele de tehnologie sa valoreze mai mult decat companiile de energie, asigurari, care lucreaza cu active reale.

Este informatia cel mai valoros bun pe care il avem? Daca da, de ce presa si mijloacele de informare online au devenit gratuite, pe cand  produsele software continua sa coste la fel de mult, in conditiile unor piete mult mai mari si in consecinta, a unor profituri mai mari? ACTA si alte legi de protectie a drepturilor de autor acorda o atentie deosebita asupra respectarii proprietatii intelectuale. Insa, in avantajul cui sunt acestea? Ale marilor producatori de software, ale marilor case de discuri si film.

Un alt subiect legat de acesta este imprumutul unui produs software sau multimedia pe care il posedam legal. Dar pe acesta il voi detalia intr-un post separat.

Cat despre costul software-ului de masa, vandut prin licente comerciale in zeci sau sute de milioane de exemplare, consider (fara a fi socialist) ca modelul actual de licentiere nu e nici pe departe cel mai realist posibil, contribuind la crearea unor giganti (financiar vorbind) in domeniul IT-ului, si indirect, pe termen lung, la crearea unei spirale a cresterii consturilor, chiar a unor bule financiare cauzate de IT ( de amploare mai mare decat crah-ul bursier dot.com din 2000, cand doar lumea occidentala / tehnologizata a fost afectata – ea fiind „beneficiara” bulei la acel moment).

Probabil ca o rezolvare „de fatada” pentru utilizatori a aceastei situatii este, cum se incearca mai nou, vanzarea de software la pachet cu un hardware (PC cu sistem de operare preinstalat), chiar daca in acest caz costul licentei software este mascat. Aceeasi situatie si in cazul smatphone-urilor care nu sunt pe platforma open Android.