Noi, robotii

Ce-a fost mai intai: oul sau gaina? Ce va ramane la sfarsit: omul sau masina? Intrebari filozofice cu tenta frankensteininana. Un articol din Capital – Roboţi inteligenţi vor pune stăpânire pe lume în mai puţin de 100 de ani – despre evolutia inteligentei artificiale si a robotilor.

Aflam din articol ca parerile sunt inca impartite: unii autori de ameninta ca peste 20 de ani Frankenstein va fi printre noi, pe cand altii ironizeaza progresul prin faptul ca ce pot face acum robotii e mult sub capacitatea unui copil de cativa ani.

Inclin sa-i dau dreptate cercetatorului prezentat in ultimul paragraf al articolului care „avertizează că oamenii au renunţat deja la mai multe sarcini inteligente precum abilitatea de a scrie, de orientare, de memorare sau de a face calcule”. Adica robotii vor deveni mai inteligenti prin comparatie cu oamenii care devin mai incapabili sa rezolve activitati mentale/intelectuale complexe.

La intrebarea cine va domina lumea: robotii sau oamenii raspunsul meu este undeva la mijloc: robotii cu erori de programare.

Mai jos articolul integral:

Experţii în tehnologie sunt de părere că maşinării superinteligente precum cele din filme ca “Terminatorul” sau “Matrix” vor exista în mai puţin de 16 de ani.

Oamenii de ştiinţă consideră că vom avea de-a face cu o singularitate tehnologică (momentul în care inteligenţa artificială va detrona mintea umană) în mai puţin de 20 de ani. Conform legii lui Moore, se estimează că în aproximativ 20-30 de ani computerele vor depăși puterea de calcul a creierului uman, care este de ordinul a 10¹⁴operații pe secundă. Părerile între specialişti sunt împărţite. În timp ce unii spun că oamenii îşi vor depăşi limitările fizice cu ajutorul maşinăriilor, alţii cred că oamenii îşi vor pierde majoritatea abilităţilor şi vor fi absorbiţi de inteligenţa artificială.

Futurologul Ray Kurzweil, care a scris mai multe cărţi despre singularitatea tehnologică, estimează că maşinăriile vor fi mai inteligente deât oamenii până în 2029 şi în 2045 vor fi de miliarde de ori mai puternice în comparaţie cu inteligenţa umană.

Bill Hibbard, profesor de IT la Univeritatea Wisconsin-Madison, nu face predicţii îndrăzneţe, însă este convins că inteligenţa artificală va ajunge la nivelul celei umane cândva în acest secol.

Ernest Davis, profesor la Universitatea din New York, este mult mai sceptic. „Nu văd niciun semn în direcţia creări unei singularităţi”, a declarat acesta. „Deşi în prezent avem calculatoare capabile să joace Jeopardy (Rişti şi câştigi) şi să facă diferite operaţiuni complexe, acestea sunt încă la ani lumină de mintea unui copil de 7 ani, în termeni de viziune, limbaj, intuiţie sau cunoştinţe despre cum funcţionează lumea fizică”, spune Davis.

Acesta dă şi un exemplu în acest sens. „O persoană care vede cum cineva scapă o cană de cafea pe jos ştie imediat care va fi rezultatul, în timp ce un robot trebuie să facă mai multe analize, simulări şi măsurători pentru a înţelege rezultatul”, conchide Davis.

Joan Slonczewski, microbiolog la un liceu din Statele Unite, trage însă un semnal de alarmă şi avertizează că oamenii au renunţat deja la mai multe sarcini inteligente precum abilitatea de a scrie, de orientare, de memorare sau de a face calcule.  „De la inventarea tiparului de către Johannes Gensfleisch zur Laden zum Gutenberg oamenii au învăţat în mod constant diferite lucruri pe care acum le transmitem maşinăriilor. În prezent şi anumite activităţi precum îngrijrea celor bolnavi sunt transferate către roboţi”, spune Slonczewski.

Agile principles

Si fiindca semnatarii manifestului agile (prezentat intr-un post mai vechi) sunt oameni „cu principii”, prezentam mai jos cele 12 principii ale lor, care ghideaza dezvoltarea agile.

Desi multe organizatii mari se declara adeptele metodologiei agile, punctul 11 (cel cu auto-organizarea) si alte cateva dovedesc faptul ca acestea doar aspira la asa ceva, pentru ca un project management clasic cu abordare top down nu prea e compatibil cu aplicarea metodologiei agile in adevaratul sens al cuvantului.

Principiile manifestului agil

Noi urmăm aceste principii:1. Prioritatea noastră este satisfacţia clientului
prin livrarea rapidă şi continuă
de software valoros.

2. Schimbarea cerinţelor este binevenită chiar şi într-o
fază avansată a dezvoltării. Procesele agile valorifică schimbarea
în avantajul competitiv al clientului.

3. Livrarea de software funcţional se face frecvent, de
preferinţă la intervale de timp cât mai mici, de la
câteva săptămâni la câteva luni.

4. Oamenii de afaceri şi dezvoltatorii trebuie să colaboreze
zilnic pe parcursul proiectului.

5. Construieşte proiecte în jurul oamenilor motivaţi.
Oferă-le mediul propice şi suportul necesar
şi ai încredere că obiectivele vor fi atinse.

6. Cea mai eficientă metodă de a
transmite informaţii înspre şi în interiorul
echipei de dezvoltare este comunicarea faţă în faţă.

7. Software funcţional este principala măsură a progresului.

8. Procesele agile promovează dezvoltarea durabilă.
Sponsorii, dezvoltatorii şi utilizatorii trebuie să poată
menţine un ritm constant pe termen nedefinit.

9. Atenţia continuă pentru excelenţă tehnică
şi design bun îmbunătăţeşte agilitatea.

10. Simplitatea–arta de a maximiza cantitatea
de muncă nerealizată–este esenţială.

11. Cele mai bune arhitecturi, cerinţe şi design
emerg din echipe care se auto-organizează.

12. La intervale regulate, echipa reflectă la cum
să devină mai eficientă, apoi îşi adaptează şi ajustează
comportamentul în consecinţă.

Sursa: agilemanifesto.org

Agile manifesto

Am fost surprins sa vad ca pe agilemanifesto.org apare „manifestul agile” si in romana. Pentru cine nu stie, manifestul agile a aparut in 2001, cand niste domni cu experienta de zeci de ani la ora respectiva in dezvoltare si design software, in frunte cu Martin Fowler si Robert C. Martin, care se saturasera de waterfall, planuri, project management clasic, au pus de-o „petitie” prin care si-au formulat punctele de vedere vis-a-vis de cum fac ei software. Si ne-au dat si noua.

Pentru cei care s-au saturat de iarba verde de acasa, dam aici si varianta originala, in engleza.

Manifestul pentru dezvoltarea agilă de software

Noi scoatem la iveală modalități mai bune de dezvoltare de software
prin experiență proprie și ajutându-i pe ceilalți.
Prin această activitate am ajuns să apreciem:

Indivizii şi interacţiunea înaintea proceselor şi uneltelor
Software funcţional înaintea documentaţiei vaste
Colaborarea cu clientul înaintea negocierii contractuale
Receptivitatea la schimbare înaintea urmăririi unui plan

Cu alte cuvinte, deşi există valoare în elementele din dreapta,
le apreciem mai mult pe cele din stânga.

 

Kent Beck Mike Beedle Arie van Bennekum Alistair Cockburn Ward Cunningham Martin Fowler

James Grenning Jim Highsmith Andrew Hunt Ron Jeffries Jon Kern Brian Marick

Robert C. Martin Steve Mellor Ken Schwaber Jeff Sutherland Dave Thomas

http://agilemanifesto.org