Ajutoare pentru bogatii din IT. Status 2015

In conditiile in care filmele de IT se plang de faptul ca piata nu le asigura suficient de multi absolventi pentru a-si asigura cresterea naturala, vine si statul roman cu subventii pentru companiile care se angajeaza sa creeze un anumit numar de joburi in domeniu si sa-si dezvolte business-ul.

Iata mai jos lista celor 15 beneficiari, multinationale in mare parte cu mii sau zeci de mii de angajati. Doar doua exceptii din piata locala.

Desi matematic 10 firme x 500 locuri de munca = 50 fime x 100 locuri de munca = 500 firme x 10 locuri de munca, din punct de vedere business nu e acelasi lucru. Statul a preferat sa aloce acesti bani unor pesti mari, unde verificarea implementarii programului, colectarea taxelor si impactul mediatic si politic a fost mult mai mare.

Numai ca prin abordarea 10×500 a ajutat cu bani de la buget la consolidarea operatiunilor din Romania ale acestor firme gigant, care in putine cazuri fac inovatie in centrele de servicii de la noi.  Printr-o abordare de tip 500×10 ar fi ajutat la dezvoltarea firmelor mici cu prodse proprii, startupuri, ducand in cativa ani la consolidarea acestui segment si la potentiala aparitie a mai multor idei si produse inovatoare.

Mai jos articolul original din ZF.

Ministerul Finanţelor a plătit până la finele anului trecut ajutoare de stat de 12 mil. euro din cele 112 mil. euro aprobate pentru proiectele depuse de 15 companii în anii 2013 şi 2014.

Cele 15 companii care au primit de la Ministerul finanţelor Publice (MFP) în anii 2013 şi 2014 ajutoare de stat pentru a crea locuri de muncă care să presupună utilizarea de noi tehnologii înfiinţaseră la finele anului trecut 4.174 de joburi din cele 5.149 asumate conform unui raport publicat de MFP în legătură cu stadiul de implementare a finanţărilor aprobate prin HG 797 pe anul 2012. Cea mai mare parte a companiilor care au luat finanţare sunt subsidiare ale unor giganţi globali din industrii precum telecom, servicii de IT sau software, care au folosit pachetul de “stimulente” pentru a extinde sau crea centrele de servicii sau de dezvoltare de soft din România.

Un număr de patru companii din cele 15 finalizaseră la finele anului 2015 planul asumat de creare de noi locuri de muncă: Endava, Orange Services, SCC Services şi Luxoft, conform sursei citate.

Sursa: ZF via Inovat in Romania

Elevul antreprenor

Un articol/interviu din ZF despre un tanar antreprenor din domeniul IT. Despre ultima lui afirmatie din articol cum ca „Programatorii sunt ca nişte mun­citori, însă nu lucrează pe şantier, ci pe calculator“, poate alta data, intr-un post dedicat. Pe masura ce va mai creste si va scrie mai multe aplicatii, va realiza ca sub termenul general de „programator” sau „softist” se ascund multe specializari / competente / roluri, nu neaparat tehnice si ca asemanarea e totusi fortata.

Mihai Zinculescu, elev în clasa a XI-a la Colegiul Naţional „Grigore Moisil“ din Bucureşti, a lansat anul trecut aplicaţia mobilă „Cum se scrie?“ pentru a veni în ajutorul celor care au dubii în folosirea anumitor cuvinte din limba română, în prezent aceasta având în total peste 56.000 de descărcări.

„Povestea mea cu IT-ul a început când eram în clasa a II-a, de atunci aplicatieaplicatie AndroidAplicatie androidadunt pasionat de tot ce înseamnă infor­matică. Am vrut să fac o aplicaţie care să ne spună care este forma corectă a cuvintelor şi de ce. Acum îmi administrez firma de aplicaţii şi creare de siteuri la şcoală în pauze“, a spus Mihai Zinculescu în cadrul emisiunii ZF Live.

Chiar dacă aplicaţia nu a fost gândită ca o afacere, el a lansat-o pe platforma mobilă iOS la preţul de un euro şi gratuit pe platforma Android. „Pe iOS a costat un euro, însă după aproximativ zece mii de descărcări am lăsat-o la liber“, a completat Zin­cu­lescu. În primele trei zile de la lansare, aplicaţia a fost decărcată de 20.000 de ori, ajungând la 56.000 de des­cărcări de pe terminalele An­droid. „De atunci avem 100-200 de descărcări pe zi“.

Lucrând la proiectul „Cum se scrie? “, Zinculescu a descoperit însă că nu există coduri CAEN pentru dezvoltarea de aplicaţii.

„În România nu este reglementat modul în care o aplicaţie poate fi construită sau vândută. Nu există coduri CAEN pentru dezvoltarea de aplicaţii“.

Tânărul antreprenor nu s-a limitat însă doar la aplicaţia mobile şi la câteva luni de la lansarea acesteia a creat şi pagina de Facebook „Cum se scrie?“ şi apoi şi platforma web cu acelaşi nume.

„Am scris diverse articole legate de problemele pe care le ridică limba română, avem chiar şi un roboţel care conjugă ce verbe vrem, un dex care filtrează mai bine rezultatele şi un joculeţ cu aproximativ 150 de întrebări legate de acelaşi subiect“.

Din banii obţinuţi din descărcările aplicaţiei de pe iOS, el a menţionat că a plătit taxe, iar restul i-a investit în platforma online.

Mihai Zinculescu a lansat şi „Alege deştept“, o aplicaţie la care s-a gândit încă din 2011, cu scopul de a uşura munca celor care vor să cumpere un lucru, dar nu sunt siguri că fac alegerea corectă. Spre exemplu, dacă cineva vrea să îşi cumpere o casă şi a găsit trei sau patru variante, poate intra în aplicaţie, poate selecta anumite criterii, precum preţul, suprafaţa, distanţa faţă de centrul oraşului sau faţă de piaţă şi poate afla care este apartamentul ce corespunde cerinţelor sale. „Fiecare om are propriile criterii după care alege produsul, iar după ce le introduce în aplicaţie, aceasta îi spune care este soluţia optimă raţională.“

Aplicaţia „Alege deştept“ costă 10 euro şi poate fi descărcată atât de pe Android, cât şi de pe iOS. Mihai Zinculescu a construit aplicaţia în PHP şi SQL, iar pentru partea de client a folosit Java Script.

„Lumea aplicaţiilor este în plină creştere. Desktopurile sunt în descreştere, iar dispozitivele mobile în creştere“.

În prezent el este web developer şi project manager, iar când va termina liceul, Mihai Zinculescu va merge la Facultatea de Automatică din cadrul Universităţii Politehnice din Bucureşti.

„Programatorii sunt ca nişte mun­citori, însă nu lucrează pe şantier, ci pe calculator“.

Sursa: ZF viaInovat in Romania

Different Angle, primul cluster IT&C din Bucuresti

 

​11 companii din domeniul IT s-au asociat si au creat clusterul Different Angle prin care firmele componente pun resurse la comun pentru a dezvolta diverse proiecte complexe, primul domeniu vizat fiind cel al oraselor inteligente (smart cities). Clusterul va genera si locuri de munca, pana la final de an scopul fiind ca 50 de absolventi de IT sa fie pregatiti pentru a face fata rigorilor pietei.

Mai multe pe Inovat in Romania.

Inovat in Romania

„Programat in Romania” devine „Inovat in Romania” si se muta pe http://blog.innovated.ro/.

Numele blogului „Programat in Romania” a aparut din ideea de a marca / amprenta rezultatele muncii celor care activeaza in domeniul IT si care marea lor majoritate produc software, produse sau servicii pentru export. A fost inspirat dintr-un program guvernamental de promovare a produselor romanesti cu nume similar (Fabricat in Romania), care se desfasura in urma cu vreo 10 ani.

In mai multe postari am abordat probleme esentiale ale industiei: lipsa unei viziuni guvernamentale pentru industria IT&C, lipsa sprijinului pentru dezvoltarea firmelor locale, cu produse proprii, in devafoarea multimationalelor cu centre de servicii, incurajarea businessului de outsourcing in defavoarea inovatiei si a exportului de produse.

Temele abordate nu au fost prea mult legate de programare – nici nu mi-am dorit asta – , ci mai degraba de industria IT in general. Putini din cei care lucreaza in domeniu mai mult de 5-10 raman cu titulatura de programator. Munca se diversifica, capatand noi valente. Cu toate ca avem roluri de Business sau System Analyst, Software Engineer sau Analyst Programmer, Technical Team Leader sau Project Manager, Software , Solution sau Product Architect, Testing sau Support Engineer, Manager, Business sau Consultant IT, toti suntem la baza programatori.

Insa multe ori am simtit ca eticheta „Programat in Romania” nu e de ajuns pentru ce facem noi, ca s-ar putea numi la fel de bine „Designed in Romania”, „Architectured in Romania”, „Build in Romania”, dar si hosted, maintained sau supported in Romania. Toate aceste activitati sunt parte a muncii noastre, dar nici una nu e reprezentativa pentru ce facem si mai ales pentru ce ne-am dori sa facem.

Pentru a corecta eticheta de „programatori”, care in acceptiunea multora se refera la nivelul functional, de baza al activitatii de livrare de produse si servicii software dar si pentru a incuraja si sustine antreprenoriatul, dezvoltarea firmelor romanesti, crearea de business IT cu valoare ridicata mare, blogul „Programat in Romania” devine „Inovat in Romania„.

Cu siguranta inovatia este cea care ne mana de la spate pe toti, care ne motiveaza, asa ca incepand de acum si acest blog va pune putin umarul la sustinerea si dezvoltarea acestei idei. Cu siguranta ca „inovat” e mai mult decat analizat, arhitecturizat, designat, programat, testat, construit. E un termen care inspira si care ne face placere sa fie asociat cu munca noastra.

Asadar, sa incercam sa inovam in Romania. Sa inovam in industria de software din Romania.

Potentialul industriei IT din Romania

O parte dintr-un articol al lui Bogdan Putinca ( fost owner IP Devel, actualmente ENEA) despre industria IT din Romania.

Au rămas puţine firme de IT independente în România. Ţintele de achiziţie au cam fost cumpărate. Au mai rămas câteva stele – mari sau foarte mari. Dar despre cei mici şi foarte mici, care să formeze noul val al IT-ul românesc, nu prea am mai auzit în ultimii cinci ani. Pentru că sunt puţini oameni în România care să creadă atât de tare într-o idee, să reinventeze roata mai bine sau să aibă suficienţi bani de investit încât să zică „eu pot să o fac mai bine”. Multe idei cred că se zbat în anonimat. Sau poate îşi găsesc un investitor sau doi care să tragă de ele un pic. Să le crească. Şi să încerce să le dea aripi.

Personal, cred că e foarte greu să mai reuşeşti în industria de IT românească, cu o idee nouă. Pentru că e prea scump şi pentru că idei noi nu prea mai sunt. Ceea ce cred însă că se poate face, şi chiar cu şanse bune de reuşită, este să utilizăm potenţialul imens al inteligenţei româneşti – ca naţie suntem probabil printrei cei mai buni „problem solver„-i din lume, pentru a creea concepte de cercetare. Aşa numitul R&D. Cu aceste concepte, care nici măcar nu costă foarte mult să le produci, se poate merge după finanţare „în afară„. Pentru că acolo sunt bani. Se pot construi firme şi afaceri care să pună la masă resursele foarte bine pregătite cu capitalul necesar. Se poate construi o industrie de IT bazată pe inteligenţă. Nu pe costuri mici sau PFA-uri care fentează taxele. De ce nu ar fi România un centru de excelenţă şi inovaţie în IT?

E suficient doar să canalizăm o parte dintre bugetele generoase pe care statul încă le alocă pentru sprijinirea industriei locale de IT, dar care sfârşesc în proiecte inutile şi călătorii fără rezultate în cine ştie ce colţ al lumii, pentru a încuraja generaţia tânără să gândească şi să-şi pună în aplicare ideile într-un mediu care să sprijine şi să faciliteze inteligenţa şi creativitatea.

Mai este loc pe piaţa românească de IT. Dar nu pentru importatori de cutii sau call centere. Ci pentru valoare adevărată.

Mincubator

 Din Zf aflam despre Mincubator.ro oferit de Mediafax – un proiect de sprijinire a anteprenoriatului IT – pentru „coacerea” noilor idei de afaceri cu potential.  Ariile acoperite vor fi servicii si aplicatii, ecommerce si proiecte de creare content. Modalitatea de recuperare a banilor de catre furnizorul platformei va fi in revim de revenue sharing. Sa vedem ce boboci vor produce.

Mediafax Group a lansat un incubator de afaceri pentru antreprenorii care au proiecte de aplicaţii pentru mobil, de tip e-commerce sau de content original.

„Ne-am hotărât să derulăm acest proiect, şi mai ales în zona de IT şi activităţi conexe, pentru că există foarte mulţi români care, fie că vor să pună pe picioare un business, fie că vor să dezvolte unul deja existent, nu pot face rost de banii de care au nevoie. Sigur că există deja iniţiative similare ca cele de tip business angel, hub-uri sau cloud, dar încă există o foarte mare cerere pe piaţă pentru un astfel de program“, spune Cosmin Ghinea, director de dezvoltare al Mediafax Group. El afirmă însă că, spre deosebire de iniţiativele menţionate, http://www.mincubator.ro pune la dispoziţia micilor întreprinzători un sediu, o reţea la care aceştia pot avea acces (servere, hosting, soft), consultanţă şi o bază de clienţi ai grupului – în schimbul a unui procent minoritar din businessul nou creat (care poate varia între 5% şi 25%). Proiectele aplicanţilor trebuie să se afle încă „pe hârtie” sau în primele luni de activitate pentru a fi selectate.

În primul an de funcţionare a incubatorului, Ghinea precizează că proiectul are ca ţintă atragerea a 10-20 de potenţiale firme, urmând ca anul viitor, în funcţie de aplicaţiile primite, mincubator.ro să se dezvolte şi în alte zone de business.

De la momentul depunerii proiectului, aplicanţii vor ajunge să semneze contractul în termen de două luni, timp în care cele două parţi vor stabili care sunt obiectivele de business, cât timp este necesar pentru ca acestea să fie îndeplinite, dar şi care sunt condiţiile ce ţin de un eventual exit al celor implicaţi sau de obligaţiile pe care aceştia le au în cazul în care proiectul eşuează.

„În acele două luni în care noi preconizăm că vom semna un parteneriat vom vorbi şi despre cum îi putem ajuta noi, ce aşteptări au de la noi sau care sunt termenii pe baza cărora continuăm parteneriatul. Iar legat de posiblitatea acestora de a deveni acţionari unici ai proiectului cu care au venit la noi lucrurile sunt clare – fie vindem noi acţiunile către ei, fie ei le vând către noi, ori vindem businessul unui alt partener (fond de investiţii, companie) sau continuăm cu o revizuire a procentelor”, spune Ghinea.

El mai precizează că potenţialul unor astfel de proiecte ar putea fi măsurabil în termen de un an, asta în cazul categoriei e-commerce. În schimb, pentru a-şi da seama dacă o aplicaţie pentru mobile va deveni profitabilă „juriul” (format din echipa de management a Mediafax) ar avea nevoie de doar două săptămâni sau o lună. Prin urmare, „girul” acordat unuia dintre afacerile pe care le dezoltă micii întreprinzători diferă de la un model de business la altul şi de la dinamica pieţei căreia se adresează.

Sursa: http://www.zf.ro/media-advertising/aveti-un-proiect-in-it-mediafax-vrea-sa-va-faca-milionari-11273722

Software romanesc la Mobile World Congress Barcelona 2013

Aflam dintr-un articol din Capital despre prezenta firmelor de IT romanesti la Mobile World Congress Barcelona 2013. Au participat si producatori de egadgeturi/hardware, dar mai ales cei de software, atat aplicatii mobile cat si cei din zona enterprise sau outsourcing. Firmele sunt mai mult din Timisoara si Transilvania, pentru ca organizarea a fost facuta de ARIES Timisoara.

Mai jos articolul integral:

Un număr de 11 firme româneşti de software participă, în perioada 25 – 28 februarie, la Mobile World Congress Barcelona 2013, România fiind prezentă pentru a doua oară cu stand naţional la acest târg, informează Asociaţia Română pentru Industrie Electronică şi Software (ARIES).

Mobile World Congress îmbină cea mai mare expoziţie la nivel mondial pentru industria mobile (peste 1.500 de expozanţi) cu conferinţe susţinute de directori executivi de renume reprezentând operatori mobile, producători, furnizori şi distribuitori din întreaga lume. ARIES – Filiala Timişoara, cu sprijinul Ministerului Economiei şi Centrului Român pentru Promovarea Comerţului şi Investiţiilor Străine a organizat cea de-a doua participare a României cu stand naţional la acest târg din Spania. Firmele româneşti prezente în standul naţional sunt Allview, Appscend, AROBS Transilvania Software, Diversitas Group Romania, DataTEK Group Inc, Evoline, iQuest, IT Six Global Services, Qualteh, SimPlus, Transilvania Software.

Participarea companiilor româneşti la Mobile World Congress 2013 face parte din programul de promovare a exporturilor dezvoltat de Ministerul Economiei, Centrul Român pentru Promovarea Comerţului şi Investiţiilor Străine şi este coordonată de ARIES filiala Timişoara. În cadrul acestui program, companiile participante beneficiază de finanţare din fonduri publice, asigurându-se decontarea integrală a cheltuielilor de construcţie şi amenajare a standului, cheltuielilor de promovare şi decontarea a 50% din costurile de transport şi cazare pentru un singur delegat din partea fiecărei firme participante.  Programul are ca scop încurajarea promovării exporturilor şi pătrunderea firmelor româneşti de software pe pieţele externe.

ARIES România este o organizaţie economico-profesională, non-guvernamentală, care are în componenţă peste 250 de firme membre la nivel naţional. Asociaţia are patru filiale zonale: Timişoara, Cluj-Napoca, Braşov şi Craiova. Pe lângă promovarea mediului ITC prin susţinerea activităţilor de networking, oferirea de training-uri, consultanţă, derularea de proiecte europene, realizare de lobby şi advocacy, promovarea companiilor din domeniul IT, electronică, automotive prin participarea la târgurile internaţionale şi facilitarea pe această cale a stabilirii unor noi relaţii de afaceri cu potenţiali clienţi şi parteneri reprezintă o preocupare şi o activitate constantă a ARIES.
SURSA: Agerpres