Romanul s-a nascut IT-ist?

S-a nascut romanul IT-ist? – e o intrebare la care nu putem raspunde. Dar cu siguranta vrea sa devina IT-ist, dupa cum ne anunta articolul Românii vor să devină IT-işti despre piata muncii IT din Romania, vazut prin prisma site-urilor de locuri de munca, respectiv a  agentiilor de recrutare.

Se angajează într-adevăr permanent pe acest segment. În continuare, companiile de IT mizează pe expertiza angajaţilor români, aşadar îşi extind operaţiunile pe plan local, aspect ce generează angajări constante în acest domeniu. Pe lângă companiile multinaţionale, este un domeniu în care încă pot apărea cu uşurinţă companii noi, care pot activa pe o anumită nişă.

 

In alta ordine de idei aflam din alt articol ca ASCENTA – divizia de consultanta a Softwin cu o cifra de afaceri de 5.5 mil euro a fost vanduta unui grup norvegian – Computas.

Ascenta oferea servicii de consultanţă IT şi soluţii software. Achiziţia Ascenta este strategic importantă pentru Computas, prin care se deschide o nouă şi interesantă piaţă din UE, a declarat Trond Eilertsen – CEO al Computas.

India Europei cea fara de someri

In preambului conferintei ZF Digital ’12 care va avea loc in 16-17 octombrie in Bucuresti, ZF publica un sumar al discursului lui Florin Talpes – CEO BitDefender / SoftWin de la editia de anul trecut al evenimentului. Omul se pare ca e un vizionar, nu doar prin ce a realizat, ci si prin ceea ce a anticipat cu 10 ani, cum reiese din una din ideile discursului.

In urmă cu 10 ani consideram că noi vom fi India Europei. Din nenorocire, am avut dreptate. Din păcate, ce s-a dezvoltat în România este outsourcing-ul şi nu domeniul de proprietate intelectuale. Nu există companii româneşti care să producă software proprietar. Această nevoie de programatori a adus pe piaţa românească mari companii care fac centre de dezvoltare sau cercetare în detrimentul sectorului românesc de IT.

………..

Nu am auzit de şomeri în zona de software. Piaţa de IT absoarbe toţi programatorii de pe piaţă. Cineva care se angajează într-o firmă de software, chiar dacă nu a absolvit încă facultatea, doar după un an are şanse să câştige 1.000 de euro. Asta oglindeşte faptul că există o cerere foarte mare pe piaţă.

East by Southeast

La o prima privire asupra industrei de software din Romania putem spune ca e in dezvoltare si ca e foarte activa.  O radiografie arata multe firme medii-mici implicate in proiecte de outsourcing sau mici proiecte locale, multinationalele cu business-urile lor globale, firmele mari implicate in contracte guvernamentale, cateva nuclee de dezvoltare de produse, firme satelit din jurul marilor integratori, companii care activeaza in zona software-ului de business pentru piata din Romania.

Pe de alta parte, daca privim inapoi cu 10-15 ani vom constata ca nu exista aproape nimic din ce avem acum, insa cresterea s-a bazat foarte mult pe finantarea straina: fie multinationale sau firme de software care au headquarter in strainatate si si-au deschis operatiuni in Romania pentru clientii lor din alte piete, fie parteneriate ale firmelor romanesti cu firme de afara care fac dezvoltare in regim de outsourcing sau integrare de proiecte mari, la fel, pentru piata externa.

Toate aceste schimbari s-au produs in contextul cresterii cererii globale de produse informatice in lume in decursul ultimilor 15 ani, a dezvoltarii internetului si a globalizarii industriei IT. Acestea au reprezentat o mare oportunitate pentru industria software din Romania, care avea specialisti IT pregatiti si a putut sa asimileze aceasta cerere.

Dar globalizarea are si ea efectele ei adverse. Vanatorul poate deveni vanat. Va dura aceasta situatie la nesfarsit? Toate aceste decizii de mutare a operatiunilor ale marilor business-uri din Europa de Vest sau SUA spre Europa de Est au fost efectul combinat al unor decizii de extindere, reducere de costuri, imbunatatirea performantei (in unele cazuri), atacarea unor noi piete regionale.

Inainte ca Estul Europei si Romania in special sa devina o piata interesanta pentru deschiderea de operatiuni pentru firme de software exista o alta vedeta: India. Foarte imatura la acea vreme (inceputul anilor 2000), cu o cultura total diferita, cu un mod total diferit de (ne)asumare a responsabilitatilor, dar incredibil de ieftina. Lucru care a fost exploatat de toate marile companii din lumea software: IBM, Oracle, Microsoft, …. Daca China, Taiwan, Singapore erau decizia fireasca pentru producerea de hardware, India era decizia fireasca pentru operatiunile de software (suport, dar si dezvoltare, pentru unele companii).

La fel cum China a evoluat din perspectiva calitatii in ceea ce priveste productia de hardware (sa mentionam doar Lenovo si cateva nume din domeniul echipamentelor telecom: ZTE, HTC, Huawei), tot asa a evoluat si calitatea industriei de software in India, in special prin companiile proprii: Wipro, Satyam, Genpact, TATA Consulting si multe altele, firme de software si integrare cu zeci de mii de angajati care lucreaza atat in regim de outsourcing pentru firme de software mari sau direct, ca integratori pentru marile business-uri din domeniile bancar, telecom, asigurari, auto.

La nivel de individ performanta indienilor cu cea a occidentalilor nu se poate compara, de la modul de abordare a unei probleme, la modul de a-si asuma responsabilitatea, pana la notiuni de logica, de algoritmica, de bazele programarii sau de cele mai avansate detalii ale ultimelor framework-uri. Est europenii sunt mult deasupra. Dar indienii au alte avantaje, care conteaza in deciziile CIO-ilor sau CEO-ilor: sunt multi si ieftini.

Au si cateva dezavantaje non tehnice majore: distanta fata de zonele din lume unde se cere software-ul de business-ul cel mai important, deplasarea conditionata de vize, engleza deficitara, diferentele culturale fata de tarile ocidentale, lipsa traditiei in domeniu si a unor produse proprii ale firmelor indiene.

Globalizarea a pus o mare presiune pe competitivitatea prin pret, de aceea, in cazul firmelor mari, care incearca sa-si tina costurile sub control, intotdeauna prima alegere va fi optiunea mai ieftina.

Evident, schimbarea nu fa fi brusca, se va face treptat, dar va veni un moment dincolo de care un job bun in IT va fi foarte greu de gasit (spre deosebire de acum), cand nu toata lumea va mai gasi joburi in domeniu. Ceva asemanator cu anii 2002 sau mai rau, cand efectele chrahului bursier al dot com-urilor s-a resimtit si la noi, si desi industria era intr-o usoara crestere, piata joburilor era dificila.

Romania va fi in situatia Irlandei, care la sfarsitul anilor ’90, printr-o politica guvernamentala care incuraja investitiile straine a ajuns sa atraga toti marii actori din lumea IT, fapt care i-a adus o dezvoltare fara precedent a industriei IT si o crestere extraordinara a intregii economii, dar care la mai putin de 10 ani a ajuns sa piarda aproape toate acele investitii in dauna tarilor mai ieftine, din est, printre care si Romania.

Nu doar multinationalele mari din domeniile software si telecomunicatii, dar si firmele mici si medii cu sucursale de dezvoltare sau outsourcing in Romania vor cauta oportunitati mai ieftine spre est. Nu va fi neaparat India, poate fi Kazakhstan, Ucraina, Belarus, Bangladesh, sau mai stiu eu ce alta tara va crea o oportunitate de investitie in dezvoltarea de software.

Dezavantajul Romaniei, ca si al altor tari care s-au lasat duse de valul investitiilor straine in IT, este ca, fiind o industrie a capitalului strain, acesta a lucrat pentru interesul strainilor, cultura antreprenoriala locala in domeniu fiind impiedicata sa se dezvoltate. Capitalul strain a atras si forta de munca bine calificata, in dauna firmelor autohtone de dimensiuni mici. Putine firme romanesti au produse notabile pe piata internationala sau regionala.

Daca in State visul multor absolventi de IT este sa aiba firma lor, prin care sa ofere servicii altor firme mici, si multi actioneaza in acest sens (si chiar vedem si auzim de multe firme de cativa oameni care resusesc performante notabile), la noi nu exista un astfel de context, sau daca exista, nu este lasat sa creasca, putine investitii de acest gen avand sansa de succes. Un factor care contribuie este si legislatia fiscala, care este prohibitiva firmelor foarte mici, dar mai ales cultura romanesca de business, bazata mai mult pe relatii: de ce as lua eu servicii de la o firma necunoscuta? Evident, exista si exceptii, antreprenori de succes, dar prea putini la scara indistriei locale.

Modelul de succes la noi este de a deschide un business in domeniu, mai mult pe zona de consultanta dupa ce ai lucrat multi ani in business-ul IT, ti-ai realizat o retea de relatii in domeniu, dar asta suna mai mult ca o retragere din postura de angajat decat o evidentiere in postura de antreprenor.

La extrema cealalta avem marile firme de software guvernamental care s-au dezvotat preponderent pe baza contractelor cu statul oarecum preferential adjudecate (Siveco, Softwin, UTI, Romsys…), care prin eliminarea acestei surse de contracte, intr-o concurenta reala, nu cred ca ar avea aceleasi performante.

Asadar, va veni „momentul Irlanda” si pentru Romania? Probabil ca da. Cand? Depinde si de evolutiile politico-economice nationale, europene si chiar mondiale. Nu in urmatorii cativa ani. Vom fi pregatiti sa supravietuim fara o scadere dramatica a pietei, sa ne adaptam? La cum arata industria azi, nu cred.

La o privire de ansamblu peste industria IT globala a ultimior 15 ani ( si a inca 5 in viitor), putem trage concluzia ca drumurile duc spre est. Valul de dezvoltare a industriei IT din ultimii ani din Romania si din Europa de Est e o realitate palpabila, momentan e benefic, dar e ceva care va trece mai departe spre estul lumii in goana dupa reducerea costurilor.

Europa de Est nu este decat o oprire temporara a trenului industriei IT in jocurile globalizarii si optimizarii costurilor. Pentru a parafraza numele celebrului film „North by Northwest”, vom zice si noi despre industrie: it is going to East by Southeast.

Istoria IT in Romania. Partea a 2-a. Primele multinationale (1997-1999)

Continuam seria posturilor despre istoria industriei IT din Romania (dupa prima parte – Istoria IT in Romania. Partea 1. Zorii (1990-1996)) cu un moment de cotitura in dezvoltare, perioada ’97-’99. Urmeaza Istoria IT in Romania. Partea a 3-a. Noul val (2000-2004)

Contextul politico-economic si de business
Un moment important pentru industria IT l-a constituit aparitia primelor investitii serioase in industia romaneasca, facute de multinationalele din domeniile telecomunicatiilor ( Connex, Dialog, Cosmorom (Romtelecom) ) si din domeniul bancar, incepute in anul 1997. Schimbarea n-a fost declansata de companii multinationale din domeniul software, cum ne-am fi asteptat, ci din alte sectoare de business. In fond e explicabil pentru ca industia software ofera servicii altor industrii.

Chiar daca investitiile au fost facute incremental, cateva firme mari de acest gen au devenit operationale in Romania in acea perioada, angrenand dupa ele atat actori din sfera telecomunicatiilor mondiale (Alcatel, Ericsson, Siemens, Nortel) dar si companii de dezvoltare software locale de dimensiuni medii care ofereau servicii de dezvoltare si suport pentru operatiunile multinationalelor.

Aceste prime multinationale au creat un standard de business in piata din Romania, care in ’96-’97 avea acelasi tip de gandire la fel ca in anii de glorie ai comunismului (cu cateva mici exceptii, desigur). De exemplu, la multi ani dupa venirea in Romania si introducerea modelului de business britanic, Connex a ramas un model pentru orientarea business pe care o oferea angajatilor si unul dintre cei mai doriti angajatori.

Momentul politic era favorabil (in toamna lui ’96 venise la putere CDR – formatiune de dreapta, cu deschidere occidentala) – aceasta dand un mesaj pozitiv celor dare doreau sa dezvolte o afacere in Romania. A fost poate un factor decisiv in declansarea acestul Big Bang in business-ul romanesc.

De mentionat cateva detalii despre situatia economica a acelor ani. A fost perioada primelor restructurari din economie, a primelor privatizari, a instabilitatii economice, a unor inflatii exorbitante (peste 200% pe durata anilor 97-99). Au fost si momente economice dificile, de exemplu in ’99 Romania a fost la un pas de intrarea in incapacitate de plata, toate acestea avand impact asupra credibilitatii si indirect asupra investitiilor.

Un mare client al industriei de IT pe piata era statul, care investea masiv in retele informatice pentru institutiile sale in acea perioada. Ministerele incepusera solicitarea pentru primele sisteme/aplicatii integrate care sa faca managementul anumitor activitati desfasurate complet manual, pe hartie pana atunci.

Companiile
Contractele cu statul au picat foarte bine pentru fiemele romanesti mari existente pe piata (Siveco, UTI, Softwin, Intrarom, Romsys) care s-au dezvoltat si si-au consolidat pozitia. Tot in aceasta perioada se pun bazele solutiilor de eLearning (Softwin in 1998, urmat apoi de Siveco doi ani mai tarziu).

Unele firme au sesizat potentialul pietei de securitate, unde in acesti ani s-au pus bazele a doua solutii de top in lume la ora actuala: Softwin cu Bitdefender, cu un proiect pornit in 1997 si Gecad, care a fost cumparata de Microsoft in 2003.

Cererea de business a determinat si multinationalele de integrare de proiect sa-si consolideze operatiunile in Romania: HP, Oracle, IBM. In 1997 deschide un birou in Romania si Microsoft, dar scopul este deocamdata  doar prezenta pentru vanzari si relatii cu partenerii.

Pe pietele locale in aceasta perioada apar primele firme de software cunoscute si astazi. La Cluj avem cateva firme mari infiintate in aceasta perioada: AGS (Alpha Global Solutions), infiintata in 1997 (viitoare Endava), AROBS(1998), Softvision (1998), ISDC (1999). Brinel, infiintat inca de la inceputul anilor ’90 isi da seama ce vrea sa faca si devine integrator, mai intai pentru solutii Microsoft, Nethrom devine o adevarata fabrica de software cu peste 100 de angajati. Tot in aceasta perioada se infiinteaza si compania Transart (1997), una din putinele firme romanesti din provincie care dezvolta o linie de produse prorpii perntu zona de business si contabilitate.

La Timisoara, Alcatel si Siemens isi dezvolta operatiunile in aceasta perioada.

Deja se contureaza tendintele firmelor pe piata din Romania: firmele mari din Bucuresti se implica mai mult in proiecte din zona guvernamentala, beneficiind si de apropierea fizica de administratia centrala, in timp ce firmele din provincie se implica in servicii de outsourcing in cazul in care au autonomie proprie, respectiv de dezvoltare pentru firma mama, daca sunt o susursala a unei firme mici/medii din occident.

Mediul universitar

Daca in primii ani dupa revolutie universitatile de profil IT erau dimensionate pentru un numar mic de studenti, conform planifiacrii comuniste, acest lucru era pe deplin rezolvat in perioada ’97-’99, cand masinile de produs specialisti IT erau deja optimizate. Capacitatea universitatilor era apropiata de cea de azi, daca nu chiar mai mare, avand in vedere numarul crescut de absolventi de liceu din acea vreme.

Odata cu dezvoltarea hardware-ului si a tehnologiilor software s-a facut si adaptarea programelor/materiilor studiate , cel putin in ultimii ani de studiu, de la Pascal, C/C++ si multa teorie spre tehnologii actuale la momentul respectiv(Java & tehnologii Java, Microsoft Visual Studio, Delphi, programare web, baze de date „moderne”).

Piata muncii
Piata joburilor in domeniu era in continuare foarte slaba, majoritatea absolventilor alegand plecare in strainatate. Salariile erau in mare parte la negru, constand in cateva sute de marci germane (in partea de vest a tarii), respectiv dolari in Bucuresti – un alt motiv pentru cei din bransa de a alege occidentul.

Un lucru interesant de mentionat, in acea vreme, datorita ofertei scazute de locuri de munca, nu exista obiceiul ca studentii sa aiba un job part time sau full time ca in ziua de azi. Rar se intampla ca un student din an terminal sa se si angajeze. Atat profesorii cat si studentii nu aveau o mentalitate care sa fie deschisa spre asa ceva.

Internetul

In aceasta perioada internetul cunoaste o puternica dezvoltare in Romania. Daca in ’95-’96 singurele locatii undese putea accesa internetul (mail + ceva browsing) erau retelele universitare la viteze absolut ridicole, in ’98-’99 s-a ajuns ca majoritatea campusurilor si caminelor din cetrele universitare mari, de profil tehnic sa fie conectate la internet, la viteze mici, dar acceptabile pentru acea vreme. Internetul comerical devenise accesibil din punct de vedere al acoperirii.

Accesul de tip caznic era inca prohibit din cauza tehnologiei (singura posibilitate accesibila ca pret erau modemuri dial-up de 14 sau 56 kbps) si costurilor apelurilor telefonice.

In occident internetul are o dezvoltare uriasa in aceasta perioada, toate business-urile extinzandu-se si pe net, sau aparand o multime de business-uri total noi. Este perioada in care se creeaza viitoarea bula „.com”, care avea sa se sparga la inceputul anului 2001. To acum apar primele tehnologii de programare pentru web: ASP, JSP, php.

Realizari tehnologice remarcabile in aceasta perioada:

– 1997 – apare Microsoft Visiual Studio – prima platforma integrata de dezvoltare software, bazata de IDE-uri performante, cu suport pentru programare web,

– 1997 – apare Borland Delphi 3 – vesiunea care l-a vacut popular la limbaj de programare vizual

– 1997 – apare UML ca standard de modelare

– 1996 – apare XML

– 1998 – apare Microsoft Windows 98, urmat un an mai tarziu de versiunea SE (Second Edition) – un sistem de operare foarte popular in acei ani

– 1998 – apare php 3 – versiunea care l-a consacrat ca limbaj de programare web

-1996-1998 – multe nume mari din IT realizeaza oportunitatea limbajului Java si se intrec in a-l imbratisa si a oferi IDE-uri pentru el: Microsoft, Oracle, Borland, IBM si bineinteles Sun. Microsoft a creat chiar o varianta prorie a acestui limbaj, nu tocmai in concordanta cu specificatiile Sun, cu un IDE propriu, Visual J++, pe care a incercat sa o impuna ca standard propriu, dar la care a renuntat prin 2000.

– 1999 – apare JEE 1.0 (Java Platform Enterprise Edition) – platforma de tehnologii java care avea sa revolutioneze dezvoltarea aplicatiilor enterprise

– 1998 – apare platforma Oracle 8i (i de la internet), incluzand si Application Server, respectiv IDE-ul JDeveloper pe langa consacratul server de baza de date.

– 1998-1999 – dezvoltare servicii internet: principalele companii/servicii: Hotmail, Netscape, AOL, ICQ, Yahoo

Istoria IT in Romania. Partea 1. Zorii (1990-1996)

Si cum putina istorie nu strica niciodata, o sa facem o scurta trecere in revista a dezvoltarii IT-ului in Romania in general si a industriei software in particular, incepand cu anii ’90.

Postul de azi acopera primii ani de dupa revolutie, perioada 1990-1996, care n-a fost prea luminoasa si despre care se stiu destul de putine lucruri. Partea a doua o gasiti aici: Istoria IT in Romania. Partea a 2-a. Primele multinationale (1997-1999).

Mediul universitar
In primii ani dupa 90 mare parte a activitatii IT a avut loc in centrele universitare. Au inceput sa se inlocuiasca sistemele de calcul romanesti invechite cu cele de import, tot invechite si ele, mare parte primite ca donatii de la universitati omoloage. Sunt celebre si azi primele retele novel cu statii 80286 care au tinut pana spre sfarsitul anilor ’90.
Liceele, mai ales cele cu profil tehnic sau informatic au mers pe aceleasi principii.

Retelele nationale. Internetul
Tot din zona universitara a pornit si dezvoltarea retelelor de calculatoare in Romania, in anii 90-92, mai intai prin legaturi punct la punct cu universitatidin afara, ulterior nodurile interne legandu-se si intre ele. Viteza legaturii era ridicol de mica (dial-up de 9.6 kbs ori X25), serviciul principal folosit fiind emailul.

In 1993 Romania se conecteaza la Internet, incepandu-se crearea de domenii .ro si totodata dezvoltarea retelei universitare, care in numai cativa ani a reusit sa includa toate centrele universitare din tara.

De asemenea, tot din 1993-1994 apar primii operatori ISP comerciali (RTNS si LOGIC), care in cativa ani se dezvolta ajungand sa aiba acoperire in toate marile orase.

Companiile
In primii 2-3 ani dupa 90 situatia era confuza, firmele care actionau in domeniul IT se ocupau de „adus” calculatoare, configurat retele. Treptat a aparut si nevoia de software de contabilitate. Putini au fost cei care au sezizat oportunitatile, putem aminti aici pentru Bucuresti de cateva firme respezentative: UTI Systems si RBS (Romanian Business Systems), achizitionata in ’95 de IBM la intrarea pe piata din Romania, Fortech achizitionat ulterior de Siemens. De remarcat de asemenea ca IBM si Oracle sunt primele multinationale care au venit in Romania, inca din 1995.

Tot in aceasta supa primordiala si-au facut apartita primele viitoare nume mari ale industriei software din Romania, insa mai spre mijlocul perioadei: Siveco (1992), SoftWin (1993), Totalsoft (1994), dar si marii integratori locali: Intrarom (1993), Romsys (1993).

In provincie situatia era la fel de putin reprezentativa, singurul oras cu investitii mai serioase in acei ani fiind Timisoara, unde Alcatel si Siemens au deschis centre de dezvoltare pentru a sustine business-ul din zona auto, respectiv telecom pe care aceste companii il desfasurau.
In Cluj singurele nume resprezentative pentru acea perioada sunt Brinel, infiintat inca din 1991 care actiona la inceput ca o firma de service/vanzare de calculatoare, respectiv Nethrom (infiintat 1994 – actualul Yonder) – prima mare firma parteneriat romano-olandez care a fost realmente o firma de software.

Piata muncii

Absolventii de universitati de profil informatic erau putini in aceasta perioada, dimensionarea fiind facuta inca pentru nevoile vechiului regim. Cu toate astea oferta de lucru era aproape inexistenta, multi absolventi din aceasta perioada avand o singura posibilitate de a munci in domeniu in conditii decente: emigrarea, ceea ce multi au si facut.

Cresterea numarului de locuri in facultati s-a facut incepand cu anii ’93-’94, ducand la cresterea numarului de absolventi cativa ani mai tarziu.

Limbajele populare la acea vreme erau C, C++, Pascal, FoxPro pentru baze de date, mediile de dezvoltare fiind dominate de gigantul la acea vreme Borland.

Realizari tehnologice remarcabile in aceasta perioada:

– 1991 – apare prima versiune de Linux dezvoltat ca un sistem de operare Unix like pentru procesoare x86.

– 1993 – apare HTML 1.0. In 1995 – apare HTML 2.0, primul documentat intr-un RFC

– 1995 – apare Netscape Navigator – primul browser performant care in scurt timp devine popular
– Martie 1993 – Intel produce procesorul Pentium la 60 MHz, varianta cea mai performanta din 1995 ajungand deja la 233 MHz
– August 1995 – Microsoft produce Windows 95 – primul sau sistem de operare (pe 32 de biti) mai performant.
– Mai 1995 – Sun Microsystems lanseaza limbajul de programare obiectuala Java care va revolutiona dezvoltarea de software.

– Iulie 1996 – Microsoft lanseaza Windows NT 4.0 pentru administrare de servere

– 1996 – Apare Borland Delphi 2 – unul din primele IDE (Integrated Development Environments) moderne pentru Delphi/Pascal obiectual.

Update 30 mai 2012

Mai multe detalii despre PC-urile, sistemele de operare si softurile folosite in aceasta perioada gasiti aici.