TOPUL CELOR MAI POPULARE LIMBAJE DE PROGRAMARE

Un clasament al celor mai populare limbaja de programare realizat de GitHub – aşa-numitul “Facebook al prgramatorilor”, un startup american care analizează cele mai importante trenduri în materie de dezvoltare de sotfware, printre care şi clasamentul celor mai populare limbaje de programare.

GitHub, startup-ul evaluat la 2 miliarde de doari, care a realizat acest top este de fapt o reţea dedicată programatorilor, are peste 24 de milioane de utilizatori, din 200 de ţări; specialişti IT care lucrează cu peste 330 de limbaje de programare, printre ei se numără şi angajaţi ai Apple, Google, sau Facebook.

Iată topul celor mai des folosite limbaje de programare, realizat de GitHub:

15. Objective-C (o extensie a limbajului C, printre cele mai populare în rândul dezvoltatorilor de aplicaţii iOS)

14. Scala (a fost lansat în 2004 ca o alternativă pentru Java, folosit în special pentru a dezvolta software la scara largă)

13. Swift (lansat de Apple în 2014)

12. Shell (nu este considerat neapărat un limbaj de programare, cât mai degrabă un script care să facă un sistem de operare să ruleze automat o listă de comenzi create anterior)

11. TypeScript (creat de Microsoft în 2012, este destul de apropiat de JavaScript şi consturit pentru dezvoltarea de aplicaţii mari)

10. C (unul dintre cele mai vechi limbaje de programare, creat în 1970, rămâne şi azi unul dintre cele mai populare)

9. Go (lansat de Google pentru dezvoltarea de sisteme la scară uriaşă)

8. C# („C-Sharp” a fost lansat tot de Microsoft pentru a face faţă rivalului mai popular, Java)

7. CSS (Cascading Style Sheets – folosit în special pentru a realiza designul website-urilor)

6. C++ (lansat în 1983, acest limbaj de programare se regăseşte atât în aplicaţii desktop, cât şi în infrastructura serverelor)

5. PHP (folosit de foarte multe dintre marile companii, precum Yahoo sau Facebook, este considerat unul dintre cele mai detestate limbaje de către programatori, notează GitHub)

4. Ruby (este considerat unul dintre cele mai simple limbaje, la fel şi Rails – un add-on al Ruby)

3. Java (inventat de Sun Microsystems, in 1991, acest limbaj a crescut in popularitatea datorit Oracle, care a achizitionat Sun in 2008)

2. Python (a fost lansat în 1989 şi este şi acesta considerat unul dintre limbajele relativ uşor de învăţat)

1. JavaScript (în ciuda numelor similare, nu are prea multe în comun cu Java. Acest limbaj este de câţiva ani cel mai popular în rândul dezvoltatorilor software)

sursa: BusinessInsider.com via StartupCafe via Inovat in Romania

Ierarhie

La un târg de maimute un client întreaba pe un negustor:
– Cât costa maimuta asta?
– 1000$.
Clientul întreaba:
– De ce asa mult?
– Pai stie sa programeze în Java.
– OK zice clientul, dar asta cât costa?
– 10000$ zice negustorul.
– Pai asta ce stie sa faca?
Negustorul zice:
– Stie C++…
– OK si maimuta aia din colt cât costa întreaba clientul?
– 50000$ zice negustorul.
– Pai asta ce mai stie sa faca?
– Nimeni nu stie ce face doar ca celelalte maimute îi zic “PROJECT MANAGER”

Nota: Orice asemanare cu realitatea este pur intamplatoare.

 

Azi in toata tara, maine-n Timisoara

Am primit zilele trecute pe „adresa redactiei” un comunicat de presa al firmei SoftVision in legatura cu deschiderea unui nou centru de dezvoltare in Timisoara. Pentru ca ne-au considerat blog serios, pentru ca informatia e interesanta si poate fi utila unora dintre voi, il gasiti mai jos.

SoftVision deschide un nou sediu în Timişoara

SoftVision, una din cele mai mari firme de IT prezente în România, deschide al patrulea sediu din țară în Timişoara, după experienţele de succes obţinute în Cluj, Baia Mare şi Iaşi.

Compania este prezentă pe piaţa de software outsourcing din 1998 şi are sediul central în Cluj-Napoca, unde mai deţine încă alte 7 birouri.

Noul birou îşi va deschide porţile începând cu data de 5 iunie. “Am ales oraşul Timişoara pentru deschiderea noului sediu pe fondul unei strategii de dezvoltare continuă a business-ului şi implicit pe baza creşterii echipei. Timişoara este unul din principalele centre de dezvoltare software din România, iar nivelul ridicat de compentenţă al programatorilor timişoreni ne-a determinat să alegem acest oraş”, a declarat George Stan, director general SoftVision.

Specialiştii timişoreni ai companiei vor lucra în echipele SoftVision la proiecte dinamice adresate pieţei din SUA şi Europa, folosind tehnologii ce implică .Net, Java, iOS, C/C++ şi Web Programming.

Compania numără în prezent peste 650 de angajaţi şi este în continuă expansiune. “Numărul de angajaţi a crescut cu peste 25-30% an de an în ultimii 5 ani. Ne propunem să păstrăm acelaşi trend de expansiune, iar până la finalul anului să depăşim pragul de 800 de angajaţi”, a încheiat George Stan.

SoftVision este compania românească de software development outsourcing cu sediul central în Cluj-Napoca şi birouri în Baia-Mare, Iaşi şi San Jose (California, SUA) şi un nou birou în Timişoara. În cei 14 ani de activitate, compania s-a specializat în oferirea de servicii de programare, dezvoltare de aplicaţii şi produse software, furnizarea de servicii de testare, asigurarea calităţii şi suport, în domenii variate: telecomunicaţii, finanţe, media, servicii medicale etc. Expertiza sa acoperă majoritatea limbajelor de programare şi tehnologiilor utilizate în prezent: iOS, Android, Java, C++, .NET/Windows, PHP, JavaScript, Database, Application/Web server, Test Automation şi altele.

La multi ani Java!

In 23 mai 1995 Sun Microsystems si Netscape anunta la evenimentul SunWorld lansarea limbajului Java, acesta urmand a fi incorporat in browserul Netscape Navigator.

Zice-se ca istoria Java a inceput la Sun inca din decembrie 1990 cu The Green team – un grup format din Patrick Naughton, James Gosling si Mike Sheridan – ca un proiect de creare a unui limbaj obiectual mai bun decat C++. Ulterior echipa s-a extins la 13 persoane, iar numele de scena al limbajului la acea vreme era Oak. A beneficiat de experienta unor vizionari de la Sun, cum ar fi Bill Joy. De asemenea, proiectul era cat pe ce sa fie pus pe butuci in 1993, daca dezvoltarea Internetului nu ar fi creat nevoia unei tehnologii care sa poata fi folosita intr-un browser web, redirectionand astfel efortul echipei spre un nou target. Lista „ctitorilor” poate fi gasita pe Wikipedia, la fel ca si istoria mult mai detaliata a producerii acestul limbaj.

Versiunea JDK 1.0 a fost lansata 8 luni mai tarziu, in 23 ianuarie 1996, incluzand si numeroase biblioteci de clase pe langa compilator, mediul de executie (JRE) si alte utilitare.

Coincidenta sau nu, in aceeasi zi, 23 mai 1995, o firma obscura suedeza numita  MySQL AB apartinand lui Michael Widenius si David Axmark lansa prima versiune de MySQL – server de baza de date open source – care de-a lungul anilor avea sa devina bun prieten cu Java, dandu-si mana atat pe platforme Windows, dar mai ales UNIX.

Din pacate, cum toate softurile duc la Oracle, ambele platforme au sfarsit in curtea marelui gigant: MySQL in 2008, urmat de Sun/Java in 2009. Un an mai tarziu Bea – producatorul serverului de aplicatii Weblogic, cel mai mare din piata – si-a depus si el armele in gradina Oracle. Ca asa-i in tenis.

O poveste mai romantata despre Java si Oracle am scris intr-un post mai vechi, cu ocazia procesului dintre Oracle si Google pentru drepturi de utilizare Java in Android, pe care cu toata nerusinarea, imi permit sa o redau aici:

Tatal Sun Microsystems a avut in anul 1995 un fiu pe care l-a numit Java. Copilul n-a avut mama pentru ca mostenirea multipla directa nu era bine vazuta si nici permisa. Inca de mic Java s-a dovedit foarte capabil si s-a remarcat in fata colegilor de joaca din familia Microsoft (Visual Basic, Visual C++) pentru ca era si foarte inventiv, dar mai ales deschis la nou si nu cerea nimic niciodata (in afara de memorie si putere de calcul).

A crescut iar Unix si GNU project ii erau ca niste frati mai mari. Fiindca era foarte sociabil si nu avea nimic de ascuns s-a imprietenit cu toti copiii din familiile Google, SAP, Adobe, Oracle, IBM. S-a dezvoltat si cu timpul a ajuns printre cei mai puternici de la bloc.

Dar iata ca in 2009 tatal Sun, dupa probleme financiare serioase (umbla vorba si ca nu ar fi luat cele mai chibzuite decizii in ultima vreme, avand inclinatii si spre bautura) l-a vandut pe Java (la numai 14 ani) temutului unchi Oracle pentru a salva pielea intregii familii.

La scurt timp tanarul Java a inceput sa simta autoritatea noului tutore, care nu stia cum sa-si scoata mai repede banii investiti. Lumea nu mai era la fel pentru Java. Relatiile cu prietenii aporpiati s-au mai racit. Fanii au devenit mai rezervati, mai suspiciosi, vorbind de sfarsitul libertatii lui Java.

Unchiul Oracle a devenit foarte ursuz si a inceput sa se certe pe fata cu familia Google pentru niste jucarii ale lui Java pe care, zice Oracle, copiii lui Google le-ar folosi fara sa fi cerut voie.

Treaba e groasa si decizia finala o va lua administratorul blocului. Gurile rele spun ca se va lasa cu geamuri sparte si ca, datorita problemei acesteia se vor tensiona relatiile in bloc, ca e posibil ca pretul intretinerii din iarna viitoare sa explodeze din nou.

P.S. Daca tot suntem la aniversari, ieri s-au implinit doua luni de la aparitia acestui blog.

Istoria IT in Romania. Partea a 2-a. Primele multinationale (1997-1999)

Continuam seria posturilor despre istoria industriei IT din Romania (dupa prima parte – Istoria IT in Romania. Partea 1. Zorii (1990-1996)) cu un moment de cotitura in dezvoltare, perioada ’97-’99. Urmeaza Istoria IT in Romania. Partea a 3-a. Noul val (2000-2004)

Contextul politico-economic si de business
Un moment important pentru industria IT l-a constituit aparitia primelor investitii serioase in industia romaneasca, facute de multinationalele din domeniile telecomunicatiilor ( Connex, Dialog, Cosmorom (Romtelecom) ) si din domeniul bancar, incepute in anul 1997. Schimbarea n-a fost declansata de companii multinationale din domeniul software, cum ne-am fi asteptat, ci din alte sectoare de business. In fond e explicabil pentru ca industia software ofera servicii altor industrii.

Chiar daca investitiile au fost facute incremental, cateva firme mari de acest gen au devenit operationale in Romania in acea perioada, angrenand dupa ele atat actori din sfera telecomunicatiilor mondiale (Alcatel, Ericsson, Siemens, Nortel) dar si companii de dezvoltare software locale de dimensiuni medii care ofereau servicii de dezvoltare si suport pentru operatiunile multinationalelor.

Aceste prime multinationale au creat un standard de business in piata din Romania, care in ’96-’97 avea acelasi tip de gandire la fel ca in anii de glorie ai comunismului (cu cateva mici exceptii, desigur). De exemplu, la multi ani dupa venirea in Romania si introducerea modelului de business britanic, Connex a ramas un model pentru orientarea business pe care o oferea angajatilor si unul dintre cei mai doriti angajatori.

Momentul politic era favorabil (in toamna lui ’96 venise la putere CDR – formatiune de dreapta, cu deschidere occidentala) – aceasta dand un mesaj pozitiv celor dare doreau sa dezvolte o afacere in Romania. A fost poate un factor decisiv in declansarea acestul Big Bang in business-ul romanesc.

De mentionat cateva detalii despre situatia economica a acelor ani. A fost perioada primelor restructurari din economie, a primelor privatizari, a instabilitatii economice, a unor inflatii exorbitante (peste 200% pe durata anilor 97-99). Au fost si momente economice dificile, de exemplu in ’99 Romania a fost la un pas de intrarea in incapacitate de plata, toate acestea avand impact asupra credibilitatii si indirect asupra investitiilor.

Un mare client al industriei de IT pe piata era statul, care investea masiv in retele informatice pentru institutiile sale in acea perioada. Ministerele incepusera solicitarea pentru primele sisteme/aplicatii integrate care sa faca managementul anumitor activitati desfasurate complet manual, pe hartie pana atunci.

Companiile
Contractele cu statul au picat foarte bine pentru fiemele romanesti mari existente pe piata (Siveco, UTI, Softwin, Intrarom, Romsys) care s-au dezvoltat si si-au consolidat pozitia. Tot in aceasta perioada se pun bazele solutiilor de eLearning (Softwin in 1998, urmat apoi de Siveco doi ani mai tarziu).

Unele firme au sesizat potentialul pietei de securitate, unde in acesti ani s-au pus bazele a doua solutii de top in lume la ora actuala: Softwin cu Bitdefender, cu un proiect pornit in 1997 si Gecad, care a fost cumparata de Microsoft in 2003.

Cererea de business a determinat si multinationalele de integrare de proiect sa-si consolideze operatiunile in Romania: HP, Oracle, IBM. In 1997 deschide un birou in Romania si Microsoft, dar scopul este deocamdata  doar prezenta pentru vanzari si relatii cu partenerii.

Pe pietele locale in aceasta perioada apar primele firme de software cunoscute si astazi. La Cluj avem cateva firme mari infiintate in aceasta perioada: AGS (Alpha Global Solutions), infiintata in 1997 (viitoare Endava), AROBS(1998), Softvision (1998), ISDC (1999). Brinel, infiintat inca de la inceputul anilor ’90 isi da seama ce vrea sa faca si devine integrator, mai intai pentru solutii Microsoft, Nethrom devine o adevarata fabrica de software cu peste 100 de angajati. Tot in aceasta perioada se infiinteaza si compania Transart (1997), una din putinele firme romanesti din provincie care dezvolta o linie de produse prorpii perntu zona de business si contabilitate.

La Timisoara, Alcatel si Siemens isi dezvolta operatiunile in aceasta perioada.

Deja se contureaza tendintele firmelor pe piata din Romania: firmele mari din Bucuresti se implica mai mult in proiecte din zona guvernamentala, beneficiind si de apropierea fizica de administratia centrala, in timp ce firmele din provincie se implica in servicii de outsourcing in cazul in care au autonomie proprie, respectiv de dezvoltare pentru firma mama, daca sunt o susursala a unei firme mici/medii din occident.

Mediul universitar

Daca in primii ani dupa revolutie universitatile de profil IT erau dimensionate pentru un numar mic de studenti, conform planifiacrii comuniste, acest lucru era pe deplin rezolvat in perioada ’97-’99, cand masinile de produs specialisti IT erau deja optimizate. Capacitatea universitatilor era apropiata de cea de azi, daca nu chiar mai mare, avand in vedere numarul crescut de absolventi de liceu din acea vreme.

Odata cu dezvoltarea hardware-ului si a tehnologiilor software s-a facut si adaptarea programelor/materiilor studiate , cel putin in ultimii ani de studiu, de la Pascal, C/C++ si multa teorie spre tehnologii actuale la momentul respectiv(Java & tehnologii Java, Microsoft Visual Studio, Delphi, programare web, baze de date „moderne”).

Piata muncii
Piata joburilor in domeniu era in continuare foarte slaba, majoritatea absolventilor alegand plecare in strainatate. Salariile erau in mare parte la negru, constand in cateva sute de marci germane (in partea de vest a tarii), respectiv dolari in Bucuresti – un alt motiv pentru cei din bransa de a alege occidentul.

Un lucru interesant de mentionat, in acea vreme, datorita ofertei scazute de locuri de munca, nu exista obiceiul ca studentii sa aiba un job part time sau full time ca in ziua de azi. Rar se intampla ca un student din an terminal sa se si angajeze. Atat profesorii cat si studentii nu aveau o mentalitate care sa fie deschisa spre asa ceva.

Internetul

In aceasta perioada internetul cunoaste o puternica dezvoltare in Romania. Daca in ’95-’96 singurele locatii undese putea accesa internetul (mail + ceva browsing) erau retelele universitare la viteze absolut ridicole, in ’98-’99 s-a ajuns ca majoritatea campusurilor si caminelor din cetrele universitare mari, de profil tehnic sa fie conectate la internet, la viteze mici, dar acceptabile pentru acea vreme. Internetul comerical devenise accesibil din punct de vedere al acoperirii.

Accesul de tip caznic era inca prohibit din cauza tehnologiei (singura posibilitate accesibila ca pret erau modemuri dial-up de 14 sau 56 kbps) si costurilor apelurilor telefonice.

In occident internetul are o dezvoltare uriasa in aceasta perioada, toate business-urile extinzandu-se si pe net, sau aparand o multime de business-uri total noi. Este perioada in care se creeaza viitoarea bula „.com”, care avea sa se sparga la inceputul anului 2001. To acum apar primele tehnologii de programare pentru web: ASP, JSP, php.

Realizari tehnologice remarcabile in aceasta perioada:

– 1997 – apare Microsoft Visiual Studio – prima platforma integrata de dezvoltare software, bazata de IDE-uri performante, cu suport pentru programare web,

– 1997 – apare Borland Delphi 3 – vesiunea care l-a vacut popular la limbaj de programare vizual

– 1997 – apare UML ca standard de modelare

– 1996 – apare XML

– 1998 – apare Microsoft Windows 98, urmat un an mai tarziu de versiunea SE (Second Edition) – un sistem de operare foarte popular in acei ani

– 1998 – apare php 3 – versiunea care l-a consacrat ca limbaj de programare web

-1996-1998 – multe nume mari din IT realizeaza oportunitatea limbajului Java si se intrec in a-l imbratisa si a oferi IDE-uri pentru el: Microsoft, Oracle, Borland, IBM si bineinteles Sun. Microsoft a creat chiar o varianta prorie a acestui limbaj, nu tocmai in concordanta cu specificatiile Sun, cu un IDE propriu, Visual J++, pe care a incercat sa o impuna ca standard propriu, dar la care a renuntat prin 2000.

– 1999 – apare JEE 1.0 (Java Platform Enterprise Edition) – platforma de tehnologii java care avea sa revolutioneze dezvoltarea aplicatiilor enterprise

– 1998 – apare platforma Oracle 8i (i de la internet), incluzand si Application Server, respectiv IDE-ul JDeveloper pe langa consacratul server de baza de date.

– 1998-1999 – dezvoltare servicii internet: principalele companii/servicii: Hotmail, Netscape, AOL, ICQ, Yahoo

Java contra Java (Oracle ataca Google in justite)

Tatal Sun Microsystems a avut in anul 1995 un fiu pe care l-a numit Java. Copilul n-a avut mama pentru ca mostenirea multipla directa nu era bine vazuta si nici permisa. Inca de mic Java s-a dovedit foarte capabil si s-a remarcat in fata colegilor de joaca din familia Microsoft (Visual Basic, Visual C++) pentru ca era si foarte inventiv, dar mai ales deschis la nou si nu cerea nimic niciodata (in afara de memorie si putere de calcul).

A crescut iar Unix si GNU project ii erau ca niste frati mai mari. Fiindca era foarte sociabil si nu avea nimic de ascuns s-a imprietenit cu toti copiii din familiile Google, SAP, Adobe, Oracle, IBM. S-a dezvoltat si cu timpul a ajuns printre cei mai puternici de la bloc.

Dar iata ca in 2009 tatal Sun, dupa probleme financiare serioase (umbla vorba si ca nu ar fi luat cele mai chibzuite decizii in ultima vreme, avand inclinatii si spre bautura) l-a vandut pe Java (la numai 14 ani) temutului unchi Oracle pentru a salva pielea intregii familii.

La scurt timp tanarul Java a inceput sa simta autoritatea noului tutore, care nu stia cum sa-si scoata mai repede banii investiti. Lumea nu mai era la fel pentru Java. Relatiile cu prietenii aporpiati s-au mai racit. Fanii au devenit mai rezervati, mai suspiciosi, vorbind de sfarsitul libertatii lui Java.

Unchiul Oracle a devenit foarte ursuz si a inceput sa se certe pe fata cu familia Google pentru niste jucarii ale lui Java pe care, zice Oracle, copiii lui Google le-ar folosi fara sa fi cerut voie.

Treaba e groasa si decizia finala o va lua administratorul blocului. Gurile rele spun ca se va lasa cu geamuri sparte si ca, datorita problemei acesteia se vor tensiona relatiile in bloc, ca e posibil ca pretul intretinerii din iarna viitoare sa explodeze din nou.

V-ati prins desigur ca e vorba de celebrul deja proces dintre Oracle si Google pentru drepturile de utilizare Java in Android. Un articol din wall-street.ro ne ofera mai multe detalii despre acest subiect fierbinte.

Justificarile lui Larry Ellison cu investitiile de 5 miliarde $ pe care le face Oracle in Java sunt ridicole si seamana, folosind analogia de mai sus, cu ale unui tata vitreg care calculeaza in bani costul mancarii pentru copilul sau. Java a ajuns la popularitatea pe care o are tocmai datorita licentelor de utilizare gratuite. Nu gratuitatea Java a cauzat problemele financiare ale Sun, ci orientarea business defectoasa. Mai jos articolul:

Razboiul Google – Oracle: Cum ar putea fi declansat un cutremur masiv in software

Inclestarea legala dintre gigantii Silicon Valley Oracle si Google ar putea testa limitele protectiei legale in industria software si sa rescrie regulile pentru o buna parte din industrie, considera analisti internationali.

Intr-un caz in curs de desfasurare la Curtea de Justitie din San Francisco, Oracle acuza Google de violare a proprietatii intelectuale in cazul a 37 de aplicatii si programe software, sau API-uri, create in Java. Oracle sustine ca Google nu a platit taxele de licenta pentru acestea.

Multi observatori citati de SFGate.com considera ca, daca justitia va da dreptate Oracle, atunci costul software-ului Android va creste simtitor si Google va fi fortata sa investeasca mai multi bani in producerea sistemului de operare pe care in prezent il ofera gratuit. Mai mult, unii analisti se arata ingrijorati de faptul ca acest caz ar duce la cresterea riscurilor legale in intreaga industrie software si de dezvoltare, in general.

“Daca Oracle va reusi sa convinga instanta ca API-urile au fost folosite ilegal de Google, intreaga industrie software ar putea fi data peste cap”, sustine Mark Webbink, director executiv la Centrul pentru Drepturi Intelectuale la New York Law School. “Daca Oracle castiga, am putea asista la un val de alte chemari in instanta din partea companiilor de software care au astfel un precedent de care sa se agate”.

Simon Phipps, avocat specializat pe open source, sustine ca acest caz ar putea instaura confuzie nedorita in industria software si o complexitate ce ar putea inspira frica si nesiguranta in dezvoltarea de software open source.

Marti a fost a doua zi de infatisari in fata Curtii de Justitie din San Francisco si atat avocatii Google cat si cei ai Oracle s-au intrecut in a oferi perspective proprii asupra API-urile. Avocatii Google sustin ca aceste API-uri nu sunt decat niste “cuvinte” pe care toti au voie sa le foloseasca fara sa incalce niciun drept, in timp ce avocatii lui Larry Ellison, fondator Oracle, considera ca acele “bucati” de software sunt “stalpi de sustinere” si “biblioteci intregi”.

Ellison a subliniat marti ca fara protectie asupra API-urilor, compania nu si-ar mai permite sa faca investitii masive in dezvoltarea de software. El a spus ca Oracle investeste 5 miliarde de dolari in fiecare an pe cercetare si dezvoltare si crearea API-urilor este una dintre cele mai dificile parti, un segment rezervat celor mai talentati programatori.

“Daca oamenilor li s-ar permite sa ne copieze software-ul – cu alte cuvinte, sa creeze copii ieftine dupa produsele noastre – nu ne-am mai permite sa ne platim inginerii si nu vom mai putea continua investitiile”, a declarat marti Ellison.

Oracle a cumparat Java in 2010 prin achizitia Sun Microsystems si, de atunci, compania taxeaza firmele care se folosesc de anumite API-uri create in acest limbaj de programare.

Istoria IT in Romania. Partea 1. Zorii (1990-1996)

Si cum putina istorie nu strica niciodata, o sa facem o scurta trecere in revista a dezvoltarii IT-ului in Romania in general si a industriei software in particular, incepand cu anii ’90.

Postul de azi acopera primii ani de dupa revolutie, perioada 1990-1996, care n-a fost prea luminoasa si despre care se stiu destul de putine lucruri. Partea a doua o gasiti aici: Istoria IT in Romania. Partea a 2-a. Primele multinationale (1997-1999).

Mediul universitar
In primii ani dupa 90 mare parte a activitatii IT a avut loc in centrele universitare. Au inceput sa se inlocuiasca sistemele de calcul romanesti invechite cu cele de import, tot invechite si ele, mare parte primite ca donatii de la universitati omoloage. Sunt celebre si azi primele retele novel cu statii 80286 care au tinut pana spre sfarsitul anilor ’90.
Liceele, mai ales cele cu profil tehnic sau informatic au mers pe aceleasi principii.

Retelele nationale. Internetul
Tot din zona universitara a pornit si dezvoltarea retelelor de calculatoare in Romania, in anii 90-92, mai intai prin legaturi punct la punct cu universitatidin afara, ulterior nodurile interne legandu-se si intre ele. Viteza legaturii era ridicol de mica (dial-up de 9.6 kbs ori X25), serviciul principal folosit fiind emailul.

In 1993 Romania se conecteaza la Internet, incepandu-se crearea de domenii .ro si totodata dezvoltarea retelei universitare, care in numai cativa ani a reusit sa includa toate centrele universitare din tara.

De asemenea, tot din 1993-1994 apar primii operatori ISP comerciali (RTNS si LOGIC), care in cativa ani se dezvolta ajungand sa aiba acoperire in toate marile orase.

Companiile
In primii 2-3 ani dupa 90 situatia era confuza, firmele care actionau in domeniul IT se ocupau de „adus” calculatoare, configurat retele. Treptat a aparut si nevoia de software de contabilitate. Putini au fost cei care au sezizat oportunitatile, putem aminti aici pentru Bucuresti de cateva firme respezentative: UTI Systems si RBS (Romanian Business Systems), achizitionata in ’95 de IBM la intrarea pe piata din Romania, Fortech achizitionat ulterior de Siemens. De remarcat de asemenea ca IBM si Oracle sunt primele multinationale care au venit in Romania, inca din 1995.

Tot in aceasta supa primordiala si-au facut apartita primele viitoare nume mari ale industriei software din Romania, insa mai spre mijlocul perioadei: Siveco (1992), SoftWin (1993), Totalsoft (1994), dar si marii integratori locali: Intrarom (1993), Romsys (1993).

In provincie situatia era la fel de putin reprezentativa, singurul oras cu investitii mai serioase in acei ani fiind Timisoara, unde Alcatel si Siemens au deschis centre de dezvoltare pentru a sustine business-ul din zona auto, respectiv telecom pe care aceste companii il desfasurau.
In Cluj singurele nume resprezentative pentru acea perioada sunt Brinel, infiintat inca din 1991 care actiona la inceput ca o firma de service/vanzare de calculatoare, respectiv Nethrom (infiintat 1994 – actualul Yonder) – prima mare firma parteneriat romano-olandez care a fost realmente o firma de software.

Piata muncii

Absolventii de universitati de profil informatic erau putini in aceasta perioada, dimensionarea fiind facuta inca pentru nevoile vechiului regim. Cu toate astea oferta de lucru era aproape inexistenta, multi absolventi din aceasta perioada avand o singura posibilitate de a munci in domeniu in conditii decente: emigrarea, ceea ce multi au si facut.

Cresterea numarului de locuri in facultati s-a facut incepand cu anii ’93-’94, ducand la cresterea numarului de absolventi cativa ani mai tarziu.

Limbajele populare la acea vreme erau C, C++, Pascal, FoxPro pentru baze de date, mediile de dezvoltare fiind dominate de gigantul la acea vreme Borland.

Realizari tehnologice remarcabile in aceasta perioada:

– 1991 – apare prima versiune de Linux dezvoltat ca un sistem de operare Unix like pentru procesoare x86.

– 1993 – apare HTML 1.0. In 1995 – apare HTML 2.0, primul documentat intr-un RFC

– 1995 – apare Netscape Navigator – primul browser performant care in scurt timp devine popular
– Martie 1993 – Intel produce procesorul Pentium la 60 MHz, varianta cea mai performanta din 1995 ajungand deja la 233 MHz
– August 1995 – Microsoft produce Windows 95 – primul sau sistem de operare (pe 32 de biti) mai performant.
– Mai 1995 – Sun Microsystems lanseaza limbajul de programare obiectuala Java care va revolutiona dezvoltarea de software.

– Iulie 1996 – Microsoft lanseaza Windows NT 4.0 pentru administrare de servere

– 1996 – Apare Borland Delphi 2 – unul din primele IDE (Integrated Development Environments) moderne pentru Delphi/Pascal obiectual.

Update 30 mai 2012

Mai multe detalii despre PC-urile, sistemele de operare si softurile folosite in aceasta perioada gasiti aici.