Despre licentiere software

In aceste vremuri in care plagiatul e la mare cautare, o sa vorbesc despre proprietate intelectuala in IT, despre, licentiere si piraterie. IT-ul (Tehnologia informatiei) opereaza cu concepte abstracte si rezultatul muncii de luni sau chiar ani de zile a echipe sau companii intregi care lucreaza la produse COTS (Commercial off the shelf) – vandute pe baza de licente comerciale – este un CD/DVD.

Lasand la o parte costul conceptiei si producerii unui astfel de produs, care sunt uriase in raport cu pretul de vanzare, costurile replicarii ulterioare sunt practic nule. Aceasta situatie nu a mai fost intalnita pana acum in istoria umanitatii. Productie cu cost 0 (dupa amortizare), mai ales in cazul download-ului produsului. Daca in cele mai multe cazuri, dupa amortizarea costurilor de cercetare, costul de productie e de 50-60% din pretul produsului finit (la el adaugandu-se alte costuri de marketing, distributie), in software acest cost este aproape 0.

Sa luam cazul Microsoft, cel mai mare producator de software din lume, care a anuntat ca intentioneaza sa vanda in anul 2013 nu mai putin de 500 de milioane de licente de Windows 8. La un pret mediu de 100 $ / licenta, compania spera sa castige 50 mld$ intr-un an. A investit macar a zecea parte in conceptia acestui software? Foarte putin probabil. Obtinem aceste date in conditiile in care pirateria in tarile in curs de dezvoltare este de 60-65%, iar in tarile sarace ajunge probabil la 80-90%.

Ca o reactie la faptul ca vanzarea de software a devenit un fenoment de masa (odata cu aparitia PC-ului) au aparut si replica: conceptul de open software –  proiecte de tip GNU si Fundația pentru Software Liber (Free Software Foundation) inca din 1984-1985. Marile corporatii de software (IBM, Oracle, mai nou Microsoft) sprijina financiar proiecte open source (cum ar fi Apache Foundation) pentru imagine dar si pentru ca folosesc produse de calitate ale acestor comunitati. Astfel, dupa mai bine de 25 de ani de la introducere, licenta publica GNU GPL a ajuns o alternativa insemnata la software-ul comercial, in special pe sistemele Linux.

Totusi, in mediul corporate, in utilizarea pentru sisteme desktop e prea mica (spre deloc), ramanand doar pentru servere, pentru uzul pasionatilor sau specialistilor Linux. Majoritatea ultilizatorilor domestici sau a micilor firme prefera sa foloseasca software comercial fara a plati licentele, facand simplu piraterie.

Proprietatea (si in mod particular proprietatea intelectuala) stau la baza societatii capitaliste ocidentale si a progresului omenirii de pana acum. Dar in contextul costurilor de productie atat de reduse in cazul produselor software, mai este acest model sanatos? Datorita globalizarii piata de desfacere a crescut la un procent ridicat din cei 7 miliarde de oameni fara ca firmele din software sa miste un deget. S-a ajuns ca firmele de tehnologie sa valoreze mai mult decat companiile de energie, asigurari, care lucreaza cu active reale.

Este informatia cel mai valoros bun pe care il avem? Daca da, de ce presa si mijloacele de informare online au devenit gratuite, pe cand  produsele software continua sa coste la fel de mult, in conditiile unor piete mult mai mari si in consecinta, a unor profituri mai mari? ACTA si alte legi de protectie a drepturilor de autor acorda o atentie deosebita asupra respectarii proprietatii intelectuale. Insa, in avantajul cui sunt acestea? Ale marilor producatori de software, ale marilor case de discuri si film.

Un alt subiect legat de acesta este imprumutul unui produs software sau multimedia pe care il posedam legal. Dar pe acesta il voi detalia intr-un post separat.

Cat despre costul software-ului de masa, vandut prin licente comerciale in zeci sau sute de milioane de exemplare, consider (fara a fi socialist) ca modelul actual de licentiere nu e nici pe departe cel mai realist posibil, contribuind la crearea unor giganti (financiar vorbind) in domeniul IT-ului, si indirect, pe termen lung, la crearea unei spirale a cresterii consturilor, chiar a unor bule financiare cauzate de IT ( de amploare mai mare decat crah-ul bursier dot.com din 2000, cand doar lumea occidentala / tehnologizata a fost afectata – ea fiind „beneficiara” bulei la acel moment).

Probabil ca o rezolvare „de fatada” pentru utilizatori a aceastei situatii este, cum se incearca mai nou, vanzarea de software la pachet cu un hardware (PC cu sistem de operare preinstalat), chiar daca in acest caz costul licentei software este mascat. Aceeasi situatie si in cazul smatphone-urilor care nu sunt pe platforma open Android.

Java contra Java (Oracle ataca Google in justite)

Tatal Sun Microsystems a avut in anul 1995 un fiu pe care l-a numit Java. Copilul n-a avut mama pentru ca mostenirea multipla directa nu era bine vazuta si nici permisa. Inca de mic Java s-a dovedit foarte capabil si s-a remarcat in fata colegilor de joaca din familia Microsoft (Visual Basic, Visual C++) pentru ca era si foarte inventiv, dar mai ales deschis la nou si nu cerea nimic niciodata (in afara de memorie si putere de calcul).

A crescut iar Unix si GNU project ii erau ca niste frati mai mari. Fiindca era foarte sociabil si nu avea nimic de ascuns s-a imprietenit cu toti copiii din familiile Google, SAP, Adobe, Oracle, IBM. S-a dezvoltat si cu timpul a ajuns printre cei mai puternici de la bloc.

Dar iata ca in 2009 tatal Sun, dupa probleme financiare serioase (umbla vorba si ca nu ar fi luat cele mai chibzuite decizii in ultima vreme, avand inclinatii si spre bautura) l-a vandut pe Java (la numai 14 ani) temutului unchi Oracle pentru a salva pielea intregii familii.

La scurt timp tanarul Java a inceput sa simta autoritatea noului tutore, care nu stia cum sa-si scoata mai repede banii investiti. Lumea nu mai era la fel pentru Java. Relatiile cu prietenii aporpiati s-au mai racit. Fanii au devenit mai rezervati, mai suspiciosi, vorbind de sfarsitul libertatii lui Java.

Unchiul Oracle a devenit foarte ursuz si a inceput sa se certe pe fata cu familia Google pentru niste jucarii ale lui Java pe care, zice Oracle, copiii lui Google le-ar folosi fara sa fi cerut voie.

Treaba e groasa si decizia finala o va lua administratorul blocului. Gurile rele spun ca se va lasa cu geamuri sparte si ca, datorita problemei acesteia se vor tensiona relatiile in bloc, ca e posibil ca pretul intretinerii din iarna viitoare sa explodeze din nou.

V-ati prins desigur ca e vorba de celebrul deja proces dintre Oracle si Google pentru drepturile de utilizare Java in Android. Un articol din wall-street.ro ne ofera mai multe detalii despre acest subiect fierbinte.

Justificarile lui Larry Ellison cu investitiile de 5 miliarde $ pe care le face Oracle in Java sunt ridicole si seamana, folosind analogia de mai sus, cu ale unui tata vitreg care calculeaza in bani costul mancarii pentru copilul sau. Java a ajuns la popularitatea pe care o are tocmai datorita licentelor de utilizare gratuite. Nu gratuitatea Java a cauzat problemele financiare ale Sun, ci orientarea business defectoasa. Mai jos articolul:

Razboiul Google – Oracle: Cum ar putea fi declansat un cutremur masiv in software

Inclestarea legala dintre gigantii Silicon Valley Oracle si Google ar putea testa limitele protectiei legale in industria software si sa rescrie regulile pentru o buna parte din industrie, considera analisti internationali.

Intr-un caz in curs de desfasurare la Curtea de Justitie din San Francisco, Oracle acuza Google de violare a proprietatii intelectuale in cazul a 37 de aplicatii si programe software, sau API-uri, create in Java. Oracle sustine ca Google nu a platit taxele de licenta pentru acestea.

Multi observatori citati de SFGate.com considera ca, daca justitia va da dreptate Oracle, atunci costul software-ului Android va creste simtitor si Google va fi fortata sa investeasca mai multi bani in producerea sistemului de operare pe care in prezent il ofera gratuit. Mai mult, unii analisti se arata ingrijorati de faptul ca acest caz ar duce la cresterea riscurilor legale in intreaga industrie software si de dezvoltare, in general.

“Daca Oracle va reusi sa convinga instanta ca API-urile au fost folosite ilegal de Google, intreaga industrie software ar putea fi data peste cap”, sustine Mark Webbink, director executiv la Centrul pentru Drepturi Intelectuale la New York Law School. “Daca Oracle castiga, am putea asista la un val de alte chemari in instanta din partea companiilor de software care au astfel un precedent de care sa se agate”.

Simon Phipps, avocat specializat pe open source, sustine ca acest caz ar putea instaura confuzie nedorita in industria software si o complexitate ce ar putea inspira frica si nesiguranta in dezvoltarea de software open source.

Marti a fost a doua zi de infatisari in fata Curtii de Justitie din San Francisco si atat avocatii Google cat si cei ai Oracle s-au intrecut in a oferi perspective proprii asupra API-urile. Avocatii Google sustin ca aceste API-uri nu sunt decat niste “cuvinte” pe care toti au voie sa le foloseasca fara sa incalce niciun drept, in timp ce avocatii lui Larry Ellison, fondator Oracle, considera ca acele “bucati” de software sunt “stalpi de sustinere” si “biblioteci intregi”.

Ellison a subliniat marti ca fara protectie asupra API-urilor, compania nu si-ar mai permite sa faca investitii masive in dezvoltarea de software. El a spus ca Oracle investeste 5 miliarde de dolari in fiecare an pe cercetare si dezvoltare si crearea API-urilor este una dintre cele mai dificile parti, un segment rezervat celor mai talentati programatori.

“Daca oamenilor li s-ar permite sa ne copieze software-ul – cu alte cuvinte, sa creeze copii ieftine dupa produsele noastre – nu ne-am mai permite sa ne platim inginerii si nu vom mai putea continua investitiile”, a declarat marti Ellison.

Oracle a cumparat Java in 2010 prin achizitia Sun Microsystems si, de atunci, compania taxeaza firmele care se folosesc de anumite API-uri create in acest limbaj de programare.

10 argumente pro-piraterie – preluare

Cu toate ca nu este un subiect despre software, ci mai mult despre furat software, pirateria este mai apropiata noua, celor care activam in domeniul IT, decat publicului obisnuit utilizator de PC. Nu exista dezvoltator sa nu aiba 3-4 softuri piratate pe calculatorul personal si inca vreo cateva crack-uite. Sa nu mai vorbim de fisiere multimedia.

Daca tot suntem in Postul Pastelui e bine sa ne marturisim putin slabiciunea asta. Un articol de pe Money.ro despre piraterie ne dezvaluie 10 motive pentru care ne place sa piratam:

De ce sprijinim site-uri precum The Pirate Bay sau de ce ne place să downloadăm muzică şi seriale gratuit? Răspunsul este evident, dar să vedem câteva argumente care sprijină pirateria.

• 1: Problema fondurilor

Multe universitati isi obliga studentii sa cumpere kituri de cursuri sau diverse carti obligatorii pentru examen. Acestea costa de obicei destul de mult si majoritate fondurilor nu merg catre autor. Ca sa nu mai vorbim de cumpararea manualelor pentru liceeni. De ce sa nu le xeroxam?

• 2: Cheltuieli

Nimic nu se da pe gratis. Cumperi un lucru, care are nevoie de alt lucru pentru a merge, care, la randul lui are nevoie de alt lucru, si tot asa. De exeplu, oamenii isi cupara calculatoare si laptopuri, dar acestea nu pot functiona fara pachetele de la Microsoft. Bineinteles ca acestea vin separat, ceea ce insemna alte cheltuieli.

• 3: Monopol intelectual

Multi sunt de parere ca este vorba de monopol intelectual. Marile companii incearca sa ii controleze pe altii si abilitatilor lor pentru a lua si a distribui un produs pe care ei l-au cumparat. La inceput, copia a fost cumparata legitim, iar apoi data catre altii pentru folosire.

• 4: Legea este vaga

Nu exista nicio posibilitate de a controla cine la cine ii da un soft. Odata ce o persoana cumpara un disc, un DVD, orice, este treaba lui/ei cui o da mai departe sau cu cine o imparte. Unde este limita? Cu cine poti imparti? Multi sunt de parere ca legea este prea vaga.

• 5: Liberul arbitru

Hipatia este un grup care crede ca informatia ar trebui sa fie un bun comun, impartit cu cei din jur. Credintele lor spun ca ar fi un act egoist sa ascunzi informatiile si sa nu le imparti cu ceilalti.

• 6: Problemele de autor

Lawrence Liang este de parere ca definiatia autorului este prea subtire. Este o presupunere ca definitia este universala, cand, de fapt, nu este.

• 7: Libertatea informatiilor

Unii avocat citeaza proiectul de lege sau de drepturi si forma drepturilor si a libertatilor ca si motivare. Noi suntem de parere ca acest lucru este un oximoron, pentru totul este subiectiv.

• 8: Nu este un furt

Multi sunt de parere ca pirateria nu este furt. Ei cred ca limitele furtului nu sunt destul de bine definite pentru a preveni pirateria.

• 9: Alte aspecte

Multi oameni pirateaza video-uri si multe alte lucruri, cum ar fi muzica, din motive diferite, nelegate de piraterie si drepturi de autor. Multora le e frica sa faca acest lucru in cauza consecintelor legale. Prin identificarea si pedepsire acestor oameni care fac downloadari ilegale sau stream-uri, societatea creeaza un risc crescut de sinucidere, din moment ce unii oameni gasesc bucuria doar in aceste lucruri marunte.

• 10: Legea difera

Spatiul cibernetic este nelimitat. Nu ai cum sa monitorizezi toate activitatile. Legile difera de la tara la tara. Ceea ce e rau undeva, e bine altundeva si tot asa.