Achizitii in piata de IT in 2016

Daca tot suntem la inceput de an si am tot vorbit in posturile precedente de achizitii in piata de tehnologie si IT globala, iata mai jos o lista a principalelor achizitii in piata locala din anul trecut.

1. Endava achizitioneaza ISDC Cluj.  ISDC – o companie romano-olandeza din Cluj cu aproximativ 500 de angajati  si cifra de afaceride 32 de milioane de lei in 2016. In urma achizitiei, Endava ajunge la 3300 de angajati, in Romania si tarile din zona, consolidandu-si pozitie de jucator regional (detalii in Ziua de Cluj)

2. NTT Data România achizitioneaza EBS Romania (tot de la Cluj). De fapt, tranzactia la nivel global s-a perfectat din 2013, in 2016 efectuandu-se de fapt integrarea in cadrul companiei japoneze.

NTT Data este subsidiara a companiei japoneze NTT (Nipon Telegraph and Telephone company), care conform Wikipedia a avut o evolutie spectaculoasa in ultimii 8-10 ani, realizand o serie de achizitii de companii asiatice, amenicane si europene, ajungand la 120.000 de angajati si devenind astfel un veritabil jucator in piata de servicii IT.

Inca din anul 2012 NTT Data era cotata ca a 5-a companie de servicii IT din lume conform Forbes Global 2000. De atunci compania si-a continuat extinderea prin achizitii, cea mai recenta avand impact si in piata din Romania, prin achizitia Dell Services (fost Perrot services) , prezentata mai jos.

3. Tot NTT Data achizioneaza in 2016 Dell Services si formeaza o noua divizie a grupului, numita NTT Data Services (tranzactie globala, care se transfera si asupra sucursalelor din Romania).

4. NXP Semiconductors Romania achizitioneaza Intel Romania ca parte a unei tranzactii globale.

Cu un an in urma, la sfarsitul lui 2015, NXP Semiconductors achizitiona Freescale Semiconductors intr-o tranzactie de aproape 12 miliarde dolari (detalii aici).

Dar iata, surpriza, pentru ca pestele mai mare intotdeauna il inghite pe cel mai mic, compania chineza Qualcomm achizitioneaza la randul ei mai sus mentionata NXP Semiconductors intr-o tranzactie de 47 miliarde dolari cash, a doua cea mai mare tranzactie a unei companii de tehnologie inregistrata vreodata, dupa achizitia EMC de catre Dell. (vezi aici)

 

sursa: Inovat in Romania

TOP ACHIZITII COMPANII DE TEHNOLOGIE

These are the 12 biggest technology company acquisitions of all time:

[Update feb 2017] Intre timp, la sfarsitul anului 2016, compania chineaza Qualcomm achizitioneaza NXP Semiconductors intr-o tranzactie de 47 miliarde dolari cash, devenind a doua cea mai mare tranzactie a unei companii de tehnologie inregistrata vreodata si in consecinta propulsand-o pe pozitia 2 in acest top (vezi aici).

Cu un an in urma,  NXP cumpara Freescale intr-o tranzactie de 11.8 miliarde dolari (pozitia 10 in topul prezentat).

1. Dell Inc agrees to buy EMC for $67 billion in 2015

The new deal is expected to close sometime during the middle of 2016. The precise value will depend on the value of a “special stock” included in the deal that tracks the share price in virtual software provider VMWare Inc, which is owned by EMC.

2. Avago Technologies agrees to buy Broadcom for $37 billion in 2015

Avago Technologies announced it would buy rival chipmaker Broadcom in May 2015. The combined company, Broadcom, will be based in Singapore and will be the third-largest US semiconductor-maker by revenue, behind Intel Corp and Qualcomm.

3. Microsoft buys LinkedIn for $26.2 billion in 2016

Microsoft is purchasing LinkedIn for $26.2 billion in cash. The deal, which has already been approved by the two companies’ boards, is expected to be completed by the end of the year.

4. Facebook buys WhatsApp for $22 billion in 2014

The multibillion-dollar Facebook acquisition of the mobile messaging service Whatsapp was the largest deal ever for a venture capital-backed company.

5. VeriSign buys Network Solutions for $21 billion in 2002

Security software-maker VeriSign acquired the internet-name registrar Network Solutions in an all-stock deal worth about $21 billion.

6. HP buys Compaq for $18.6 billion in 2002

Compaq and Hewlett-Packard competed during the early days of personal computers. Compaq sales slowed in the early 2000s and HP agreed to a takeover.

Although it was announced in June 2001 at a higher price tag, HP closed the deal in May 2002 for nearly $19 billion. The deal remains the biggest completed computer hardware deal in history.

7. HP buys EDS for $13.9 billion in 2008

The Hewlett-Packard Company completed the purchase of Electronic Data Systems Corporation (EDS) for nearly $14 billion in August 2008. EDS was a multinational company started by Ross Perot and headquartered in Plano, Texas. It was known for building a system for allowing bank machines to take in money, but was acquired for its wider IT services business.

8. Symantec buys Veritas for $13.5 billion in 2005

In the largest deal of its kind, the security software company Symantec finalized its purchase of Veritas, a storage management company.

9. Google buys Motorola Mobility for $12.5 billion in 2014

Google expanded from the search and software industries into the hardware and gadget sector with its largest acquisition to date. Google has since sold off Motorola Mobility for $2.9 billion.

10. NXP agrees to buy Freescale for $11.8 billion in 2015

The chipmaker company NXP Semiconductors NV has agreed to buy the smaller chipmaker Freescale Semiconductor Ltd. It’s a deal that values the combined company at over $40 billion. The European Commission approved the deal in September 2015 and the combination will be the industry leader within the auto and industrial semiconductor markets.

11. Oracle buys PeopleSoft for $10.3 billion in 2005

The hostile takeover of PeopleSoft by Oracle took more than 18 months to conclude. The deal made Oracle the world’s second-largest seller of business applications software at the time.

12. HP buys Autonomy for $10.2 billion in 2011

Autonomy was a UK company whose products came from research performed at the University of Cambridge. The acquisition was set up to rapidly reposition HP and enhance earnings by expanding the lucrative software services sector.

HP wrote off $8.8 billion of Autonomy’s value in 2012.

And further in the past

The numbers included above are not inflation-adjusted but most happened within the last decade. The list also excludes spin-offs, telecoms and non-tech transactions.

A notable exclusion is the huge AOL and Time Warner merger in 2000. The internet service provider AOL acquired the media and cable television company Time Warner in the largest ever technology merger.

The profitability of AOL slowed dramatically due to the the dot-com bubble burst an economic recession forcing a goodwill write-off and the reporting of the biggest company loss ever ($99 billion) in 2002.

Sursa: https://www.weforum.org/agenda/2015/10/the-12-biggest-technology-acquisitions-of-all-time/

via Inovat in Romania

 

Varujan Pambuccian: Despre viitorul programării ca meserie

Un articol interesant desrpe istoria si viitorul industriei IT din Romania de pe pagina de Facebook a lui Varujan Pambuccian:

În anii 80 lucram la Institutul pentru Tehnică de Calcul din București. Terminasem Facultatea de Matematică a Universității și cum pe vremea aia locurile de muncă ți le alegeai cu o marjă mică de libertate, singura mea șansă să rămân în București era să aleg la sesiunea de repartiții de la sfârșitul facultății Institutul. Nedorind să fiu membru PCR, nu puteam să mă înscriu la doctorat și nici să rămân să predau în facultate așa cum aș fi vrut. De aceea pasul cu lucratul full-time la facultate și cel cu doctoratul l-am făcut abia în anii 90. Dar profesorul Lazăr Dragoș îmi oferise seminarul de Magnetohidrodinamică, iar profesorul Ieronim Mihăilă cel de Astronomie generală. Dealtfel, primul seminar de Magnetohidrodinamică l-am ținut fiind student în anul 5. În anii aceia, înainte de a transforma facultățile în “sorbonici”, așa cum s-a întâmplat după Bologna, Facultatea de Matematică presupunea 4 ani de învățământ general plus un an de specializare.

Informatică am învățat în primii doi an în patru cursuri a două semestre fiecare. În general, atitudinea profesorilor de la matematică pură față de informatică era destul de conservatoare, informatica fiind mai degrabă un domeniu tolerat printre matematicieni. Mie însă mi-a plăcut și știam că este un lucru folositor. Dealtfel, primul program l-am scris în clasa a 8-a și era un program care genera hărți de observații pentru meteori. Am avut noroc cu un coleg de facultate al mamei care conducea un centru de calcul și mă lăsa să vin serile și să lucrez acolo pe un uriaș Felix C-256. La ITC am avut șansa să fiu repartizat într-un atelier de testare a sistemelor de operare și acolo am dat pentru prima dată de limbajele de asamblare. Am descoperit că îmi place să programez hardul, dar în același timp, ținându-mi orele la Facultate ca extern, am început să întrevăd utilitatea informaticii pentru munca mea din matematică. În acele zile am dat peste primul pachet grafic construit în România de un tip foarte inteligent care a plecat destul de repede din țară, Sorin Vlasiu. Am dezvoltat ideea lui și, în 1985 aveam primul meu produs, un sistem grafic care desena 2D și 3D pe orice dispozitiv și care avea un lucru rar în acea vreme: era multiwindowing, cu ferestre independente. L-am construit cu o mică echipă pe care mi-am ales-o și care avea privilegiul obținut neașteptat de ușor, de a avea un Independent 102F pe mână și a nu avea condică de prezență. Am dezvoltat în anii următori un sistem de calcul formal, al doilea din lume și ceva mai puternic decât Maxina (dezvoltat în Statele Unite) pentru că utiliza foarte mult tehnici de inteligență artificială pentru a aborda problema np-dificilă a integralei nedefinite. Acum dezvolt tehnologii pentru învățarea la distanță cu profesor uman și pentru IoT în agricultură. În toți anii care s-au succedat, am trecut prin toate limbajele de asamblare și programare majore și am programat pentru toate platformele hardware majore și toate sistemele de operare majore, de la mainframe-uri la telefoanele mobile, cu excepția Mac-ului. Ba am programat, de curiozitate, și dispozitive istorice și chiar și cele în care a programa însemna a cabla legând fizic circuite logice între ele. Adică am trăit din interiorul domeniului ăstuia întreaga lui evoluție și transformare în ultimii 42 de ani.

Atunci când am început să programez, în clasa a 8-a, a fi programator era ca și cum ai fi fost om de știință. Erau foarte puțini programatori și armate de operatori care făceau diferite activități auxiliare cum ar fi perforarea cartelelor. Programarea era un fel de meșteșug intelectual. După ce Bill Gates a avut ideea de a separa producerea softului de cea a hardului și după ce Steve Wozniak și Steve Jobs de la Apple a construit primele calculatoare personale comercializabile (kit-uri pentru entuziaști existau de oarece vreme în Statele Unite), programarea s-a democratizat și a trecut din laborator în fabrica de soft.

Fabrica necesită un alt tip de organizare și un alt tip de specializări. Laboratorul a devenit apanajul computer scientistului, care s-a rupt din programatorul care își dezvolta singur cadrul teoretic și algoritmii și care a început să programeze din ce în ce mai puțin. În fabrică a crescut rolul business analistului care a devenit interfața dintre cel care comanda un software și cei care îl fabricau. Tot din programator s-a rupt și la începuturi s-a numit chiar analist-programator, făcând încă de toate de la analiză și arhitectură la programarea efectivă. La sfârșitul anilor 80, fabrica s-a îmbogățit cu încă două roluri: cel de arhitect software și cel de inginer software, împingând programatorul din ce în ce mai mult într-o zonă pe care eu o numeam atunci zona compilatoarelor umane, care traducea inputul dat de arhitect în cod utilizabil de către mașină. Bine, nu direct, pentru că explozia de limbaje de programare din anii 80 și 90 îi punea la dispoziție programatorului instrumente mai productive decât scrierea în limbaje de asamblare. Dealtfel, utilizarea limbajelor de nivel înalt are o istorie mult mai îndelungată, limbajele Cobol, Fortran, Basic și C alături de limbajele specifice inteligenței artificiale fiind mult mai vechi.

Structurarea fabricii de soft ar fi continuat într-un ritm mult accelerat dacă nevoia de a dezvolta mult și repede dublată de ideea fixă că programatorul are nevoie de facultate nu ar fi dus la apariția rolurilor de developer și, mai târziu, de full-stack developer. Specializarea atât a arhitecților și inginerilor cât și a developerilor, ca urmare a dezvoltării informaticii și a trecerii comunicațiilor în zona digitală, a dus la apariția unor meserii atât în cercetare cât și în industrie din ce în ce mai diversificate cum ar fi cele din zona procesării și stocării datelor, a protocoalelor de comunicații, a securității informatice sau a inteligenței artificiale.

Sub presiunea diversificării rolurilor, programatorul a devenit din ce în ce mai mult un traducător. Traducând un proiect făcut de către arhitect în cod în interiorul unei echipe supravegheată de un manager de proiect și, eventual, cu întreaga echipă de analiști, arhitecți, programatori, testeri, specialiști în marketing, specialiști în vânzări și echipă de suport supravegheată de un manager de produs. Nevoia de forță mare de programare, dacă se poate și ieftină, a dus, ca în cazul multor industrii la lohn și outsourcing. Diferența dintre ele stă în faptul că pentru lohn e nevoie doar de o echipă de programatori și de un manager al lor iar în outsourcing echipa este mai complexă incluzând manageri de proiect, arhitecți, ingineri, testeri și, uneori, analiști. Noi suntem în stadiul de outsourcing în condițiile în care în anii 80 eram în stadiul de fabrică de soft completă. Pentru că în anii 90 am pierdut piețele. Le-am pierdut pentru că nu avem piață internă și nu avem oameni de marketing și vânzări pe piețele majore ale lumii. Cu mici excepții notabile, dar care reprezintă un procent mic, fabrica de soft completă a dispărut din România. Azi 70% din industria de software românească este industrie pură de outsourcing, orientată strict spre export, iar peste 90% din cercetarea tehnologică în domeniu este în același stadiu. Acolo, în cercetare, rolurile sunt altele, dar nu despre cercetare vreau să vorbesc acum.

În următorii 10 ani, cererea de programatori umani va crește iar rolul de muncitor în fabrica de soft al programatorului pur se va accentua. Indiferent dacă fabrica este localizată sau, ca în cazul oursourcing-ului este parte a unei fabrici distribuite. Va crește mult rolul inginerului, arhitectului, analistului și al testerului, roluri care vor supraviețui în noua fabrică de soft care va urma și care începe să se cristalizeze de pe acum. Dar, sub presiunea nevoii de soft din ce în ce mai ieftin și cât mai repede făcut, locul programatorului va fi luat relativ repede de programe care generează soft pe baza unui proiect realizat de către arhitect. Am lucrat acum câțiva ani cu Enterprise Arhitect. Este un soft destul de greoi și neprietenos, dar îți faci bine treaba cu el și reduce drastic numărul de programatori necesari pentru un proiect mare, pentru că generează documentație și cod în principalele limbaje de programare și pentru principalele medii de programare. Au apărut și instrumente open source de acest fel cum ar fi Software Ideas Modeler. Deocamdată sunt instrumente pentru arhitecți. Dar trecerea unor asemenea instrumente de la un accent pus pe modelare și simulare la un accent pus pe programare este doar o chestiune de timp. Fenomenul de automatizare a programării se petrece deja azi în zona construcției de site-uri web unde designerul poate genera un site fără a mai apela la programatori utilizând instrumente software la alegere, dintr-o gamă foarte variată. SiteBuilder este doar un exemplu ales la întâmplare dintr-o junglă de asemenea instrumente.

Povestea aceasta îmi amintește cea a operatorilor de telegrafie. Și ei traduceau, lucru mult mai simplu decât programarea pură, din alfabetul învățat la școală în cod Morse. La mijlocul secolului al XIX-lea era o penurie uriașă de operatori de telegrafie. În Statele Unite salariile creșteau rapid iar numărul de școli de operatori creștea și el pe măsură. După care, tehnologia a avansat, a apărut telefonul și faxul și cererea de operatori a scăzut brusc, păstrându-se în limite modeste până la mijlocul secolului XX în special în marină. După 100 de ani, meseria aceasta care părea la mijlocul secolului al XIX-lea de mare viitor, a translatat într-o nișă de hobby. La fel s-a întâmplat cu meseria de low level programminer, cea cu care mi-am început drumul în ITC, care a fost repede redusă la nișă de limbajele de nivel înalt. La fel s-a întâmplat cu meseria de operator de calculator. Îmi amintesc de sălile enorme pline de perforatoare de cartele în care nu puteai intra neautorizat și nici nu vroiai să intri din cauza zgomotului de acolo.Și vă reamintesc că limbajul Fortran a apărut în 1957, adică în anul în care România devenea a șasea națiune care proiecta și construia un calculator electronic și cu doi ani înainte de a mă naște eu. În acele vremuri, programatorul era om de știință.

Specializările în IT se schimbă și evoluează repede. Iar cele din zona de pură execuție, dispar repede. Sunt sigur că meseriile de analist, arhitect și inginer software vor avea parte de viață lungă. Oarecum, chiar dacă mult automatizată, și cea de tester, pentru că ține de user experience. Va crește în importanță cea de designer de interfețe. Dar cea de programator se va reduce drastic. Din ea, se vor desprinde meserii noi cum ar fi cea de programator de ADN sau cea de programator de roboți industriali, sau cea de programator pentru inteligență artificială, până când și aici va apărea software care va automatiza programarea pură.

Supărarea pe facultățile care nu insistă pe limbaje de programare este greșită. Facultățile trebuie să pregătească oameni capabili să înțeleagă procesele din lumea reală și să le translateze în proiecte viabile și cu valoare economică. Dacă nu fac asta bine, e un motiv de supărare, dar altfel nu. Sigur, într-o industrie de outsourcing, nevoia de programatori puri crește și pe nimeni nu îl interesează ce se va întâmpla cu oamenii ăștia peste 15-20 de ani. Eu scriu aceste rânduri pentru că mă interesează. S-ar putea ca peste 20 de ani să nu mai fiu deloc. Dar mă interesează, și chiar dacă unui tânăr programator i se pare că ceea ce scriu aici este aberant, mă interesează ca peste 15-20 de ani să știu că el își va găsi de lucru într-o meserie apropiată celei pe care o practică acum, fie în propria sa companie, fie ca salariat cu un salariu cel puțin la fel de bun într-o companie de bioinformatică sau robotică sau inteligență artificială sau fabricație aditivă. Sau într-una de IT ca analist sau arhitect sau inginer software sau tester.

Nu am nimic cu industria de outsourcing, așa cum nu am avut nimic cu cea de lohn din anii 90. Ele au salvat forța demuncă dintr-o industrie care se prăbușise și au menținut interesul pentru facultățile de profil. Adică au conservat școala și forța de muncă și trebuie să le fim recunoscători antreprenorilor care au făcut asta. Dar trebuie să evoluăm! Și îmi pun mari speranțe în industria de outsourcing că va produce această evoluție și îmi pun mari speranțe în tinerii programatori că vor produce și vor fi parte a acestui proces.

Nu scriu aceste rânduri pentru a demoraliza pe nimeni și nici pentru a prevesti nu știu ce apocalipsă a programării. Pentru că programarea nu va dispărea ci se va transforma. Le scriu pentru a atrage atenția că lumea în care trăim este o lume în care trebuie să înveți în continuu, că este o lume în care trebuie să fii cu ochii pe tot ce se dezvoltă în domeniul tău și în domenii apropiate. Urmează câteva valuri majore care merită urmate: în domeniul economiei de acces, în domeniul agriculturii, educației, al sănătății sau al producției robotice, în domeniul analizei datelor mari, al metricilor sociale și al cloudului, în domeniul Internet of Things și al aplicațiilor sale în tot ce mișcă. Se ridică un nou front de lucru imens. Doar să fim pregăți pentru el. Și pentru asta, școala de toate felurile este esențială. Nu vă lăsați pradă rutinei și salariului bun de azi. Mâne rutina se va subția mult. Folosiți-vă timpul pentru a învăța în continuu. Nu așteptați ca statul să facă ceva spectaculos. Statul, ca entitate, va trece și el printr-un proces major de schimbare în deceniile care vin. Și orcum piața majoră este deja în zona de masă. Căutați oameni capabili să facă marketing și vânzări în piețele adevărate. Nu vă lăsați înghițiți de biroul la care stați acum în fața unui calculator. Creați-vă comunități, învățați să lucrați împreună și să reușiți împreună. Pentru că de când există pe lumea asta, omul a reușit numai așa: învățând, cercetând și colaborând cu alți oameni.

sursa: https://www.facebook.com/varujan.pambuccian/posts/609260295913638 via Inovat in Romania blog

De buzunar

Evolutie calculator de buzunar

abac roman

––––––––––––––––––––-

masina socotit inceputul secolului 19

––––––––––––––––––––-

masina socotit inceputul secolului 20

––––––––––––––––––––-

calculator stiintific sfarsitul secolului 20

––––––––––––––––––––-

nowadays

Noi, robotii

Ce-a fost mai intai: oul sau gaina? Ce va ramane la sfarsit: omul sau masina? Intrebari filozofice cu tenta frankensteininana. Un articol din Capital – Roboţi inteligenţi vor pune stăpânire pe lume în mai puţin de 100 de ani – despre evolutia inteligentei artificiale si a robotilor.

Aflam din articol ca parerile sunt inca impartite: unii autori de ameninta ca peste 20 de ani Frankenstein va fi printre noi, pe cand altii ironizeaza progresul prin faptul ca ce pot face acum robotii e mult sub capacitatea unui copil de cativa ani.

Inclin sa-i dau dreptate cercetatorului prezentat in ultimul paragraf al articolului care „avertizează că oamenii au renunţat deja la mai multe sarcini inteligente precum abilitatea de a scrie, de orientare, de memorare sau de a face calcule”. Adica robotii vor deveni mai inteligenti prin comparatie cu oamenii care devin mai incapabili sa rezolve activitati mentale/intelectuale complexe.

La intrebarea cine va domina lumea: robotii sau oamenii raspunsul meu este undeva la mijloc: robotii cu erori de programare.

Mai jos articolul integral:

Experţii în tehnologie sunt de părere că maşinării superinteligente precum cele din filme ca “Terminatorul” sau “Matrix” vor exista în mai puţin de 16 de ani.

Oamenii de ştiinţă consideră că vom avea de-a face cu o singularitate tehnologică (momentul în care inteligenţa artificială va detrona mintea umană) în mai puţin de 20 de ani. Conform legii lui Moore, se estimează că în aproximativ 20-30 de ani computerele vor depăși puterea de calcul a creierului uman, care este de ordinul a 10¹⁴operații pe secundă. Părerile între specialişti sunt împărţite. În timp ce unii spun că oamenii îşi vor depăşi limitările fizice cu ajutorul maşinăriilor, alţii cred că oamenii îşi vor pierde majoritatea abilităţilor şi vor fi absorbiţi de inteligenţa artificială.

Futurologul Ray Kurzweil, care a scris mai multe cărţi despre singularitatea tehnologică, estimează că maşinăriile vor fi mai inteligente deât oamenii până în 2029 şi în 2045 vor fi de miliarde de ori mai puternice în comparaţie cu inteligenţa umană.

Bill Hibbard, profesor de IT la Univeritatea Wisconsin-Madison, nu face predicţii îndrăzneţe, însă este convins că inteligenţa artificală va ajunge la nivelul celei umane cândva în acest secol.

Ernest Davis, profesor la Universitatea din New York, este mult mai sceptic. „Nu văd niciun semn în direcţia creări unei singularităţi”, a declarat acesta. „Deşi în prezent avem calculatoare capabile să joace Jeopardy (Rişti şi câştigi) şi să facă diferite operaţiuni complexe, acestea sunt încă la ani lumină de mintea unui copil de 7 ani, în termeni de viziune, limbaj, intuiţie sau cunoştinţe despre cum funcţionează lumea fizică”, spune Davis.

Acesta dă şi un exemplu în acest sens. „O persoană care vede cum cineva scapă o cană de cafea pe jos ştie imediat care va fi rezultatul, în timp ce un robot trebuie să facă mai multe analize, simulări şi măsurători pentru a înţelege rezultatul”, conchide Davis.

Joan Slonczewski, microbiolog la un liceu din Statele Unite, trage însă un semnal de alarmă şi avertizează că oamenii au renunţat deja la mai multe sarcini inteligente precum abilitatea de a scrie, de orientare, de memorare sau de a face calcule.  „De la inventarea tiparului de către Johannes Gensfleisch zur Laden zum Gutenberg oamenii au învăţat în mod constant diferite lucruri pe care acum le transmitem maşinăriilor. În prezent şi anumite activităţi precum îngrijrea celor bolnavi sunt transferate către roboţi”, spune Slonczewski.

Simt, deci exist?

IBM a lansat ca in fiecare an un nou set de „profetii” despre cum va evolua lumea tehnologiei in urmatorii 5 ani. In timp mare parte a celor implicati in dezvoltarea de software lucreaza inca pentru industrii clasice, din domeniile bancar, telecom, asigurari, utilitati, retail – altii (printre care si IBM) fac cercetari intense in domeniul integrarii de senzori care sa emuleze ceea ce omul percepe prin intermediul simturilor, dupa cum aflam dintr-un articol din ZF: Peste 5 ani computerele vor percepe lumea la fel ca oamenii

Astfel, în curând un utilizator care doreşte să cumpere îmbrăcăminte de pe internet va putea simţi materialul numai prin atingerea ecranului. Senzorii computerelor se apropie rapid de nivelul de complexitate necesar pentru a interpreta prin atingere caracteristicile unui obiect. Totodată, IBM crede că peste 5 ani un smartphone va putea imita prin vibraţie caracteristicile unei suprafeţe – utilizatorul va atinge ecranul din sticlă, dar va percepe materialul respectiv, spre exemplu o rochie afişată pe display. Cercetătorii IBM lucraeză deja la aplicaţii pentru utilizarea în domeniul retail sau în sectorul sănătăţii a tehnologiilor bazate pe atingere, pe senzori infraroşii sau pe puncte de presiune. IBM anticipează că peste 5 ani computerele vor putea interpreta imaginile mai bine decât oamenii, analizând culorile, texturile şi alte caracteristici pentru a aduna informaţii. În domeniul medical, computerul va „vedea” mai multe detalii şi informaţii decât doctorii în planşele rezultate în urma testelor de rezonanţă, precum radiografiile. Spre exemplu, un computer va putea diferenţia rapid ţesutul bolnav de cel sănătos în urma unui test de rezonanţă magnetică, cred inginerii companiei americane. Computerele vor dobândi de asemenea auz, fiind capabile să interpreteze sunete pe care urechea umană nu le aude sau nu le poate înţelege. Spre exemplu, IBM consideră că în 2018 un smartphone va putea interpreta cu acurateţe sunetele scoase de un nou-născut. În viitorul apropiat, computerele nu numai că vor putea detecta dacă un bebeluş este deranjat de ceva, ci vor stabili chiar dacă îi este foame, este obosit sau îi este cald, anticipează IBM.

Mirosul si gustul sunt si ele in vizor, insotite de o serie de posibile aplicatii:

Computerele vor putea ajuta oamenii să prepare reţeta perfectă prin descompunerea virtuală a alimentelor la nivel molecular pentru a determina, prin calcule complexe, ce combinaţii de arome vor fi pe placul „stăpânului”. Pe baza acestor informaţii, smartphone-ul va putea crea reţete ideale, IBM considerând că astfel oamenii vor mânca mai bine – mâncarea sănătoasă cu gust mai bun va fi mai atractivă.

Daca toate aceste descoperiri vor fi integrate in viitoarele computere/smartphone-uri si vor fi disponibile API-uri frameworkuri de dezvoltare si integrare (gen SDK-ul pentru aplicatiile pe Android) va urma o noua revolutie in domeniul aplicatiilor/computerelor, pe langa care recenta revolutie mobile va parea de mica amploare.

Nu pot sa nu remarc totusi ca prin aceste progrese ne apropiem de scenarii din unele distopii mai mult sau mai putin frankensteiniene, legate de calculatoarele viitorului, roboti care preiau controlul asupra oamenilor si celelalte. Urmatorul pas ar fi dobandirea de „consiinta  artificiala” pentru acest tip masini, realizarea pe care cercetatorii IBM ne-o vor prezenta ca posibila in previziunile de peste vreo 5-10 ani. Atunci va apare si specialitatea de analist-programator-computeropsiholog.

Astept cu interes vremea in care cerintele unui „program” voi fi transmise calculatorului verbal, in limbaj natural, urmand ca acesta sa  le „execute”. Cred ca in acel moment programarea va deveni politica.

La final, imi exprim si eu o intrebare/curiozitate: daca vor avea simtul gustului, calculatoarele viitorului vor prefera cartofii prajiti cu ketchup sau fara?

Ziua Internaţională a Internetului

Cu o mica intarziere sarbatorim si noi Ziua Internetului, care, dupa cum aflam dintr-un articol din Capital nu mai e la prima tinerete, implinind in data de 29 Octombrie frumoasa varsta de 43 de ani.

Ziua Internaţională a Internetului este sărbătorită în fiecare an la data de 29 octombrie, momentul în care, în anul 1969, Charley Kline de la UCLA (California) a încercat pentru prima dată să se conecteze online.

Potrivit site-ului Asociaţiei Naţionale a Internet Service Providerilor din România la 29 octombrie 1969, studentul de la UCLA, Charley Kline, a transmis de la un calculator SDD Sigma 7 găzduit în universitate, mesajul format din cuvântul „login” către un calculator SDD Sigma 7 de la Stanford Research Institute, utilizând reţeaua ArpaNet.

La prima încercare, după transmisia primelor două litere, ‘l’ şi ‘o’ ale cuvântului „login”, conexiunea s-a pierdut.

Evident ca n-a mers din prima, altfel ar fi fost ceva in neregula.