Software romanesc la Mobile World Congress Barcelona 2013

Aflam dintr-un articol din Capital despre prezenta firmelor de IT romanesti la Mobile World Congress Barcelona 2013. Au participat si producatori de egadgeturi/hardware, dar mai ales cei de software, atat aplicatii mobile cat si cei din zona enterprise sau outsourcing. Firmele sunt mai mult din Timisoara si Transilvania, pentru ca organizarea a fost facuta de ARIES Timisoara.

Mai jos articolul integral:

Un număr de 11 firme româneşti de software participă, în perioada 25 – 28 februarie, la Mobile World Congress Barcelona 2013, România fiind prezentă pentru a doua oară cu stand naţional la acest târg, informează Asociaţia Română pentru Industrie Electronică şi Software (ARIES).

Mobile World Congress îmbină cea mai mare expoziţie la nivel mondial pentru industria mobile (peste 1.500 de expozanţi) cu conferinţe susţinute de directori executivi de renume reprezentând operatori mobile, producători, furnizori şi distribuitori din întreaga lume. ARIES – Filiala Timişoara, cu sprijinul Ministerului Economiei şi Centrului Român pentru Promovarea Comerţului şi Investiţiilor Străine a organizat cea de-a doua participare a României cu stand naţional la acest târg din Spania. Firmele româneşti prezente în standul naţional sunt Allview, Appscend, AROBS Transilvania Software, Diversitas Group Romania, DataTEK Group Inc, Evoline, iQuest, IT Six Global Services, Qualteh, SimPlus, Transilvania Software.

Participarea companiilor româneşti la Mobile World Congress 2013 face parte din programul de promovare a exporturilor dezvoltat de Ministerul Economiei, Centrul Român pentru Promovarea Comerţului şi Investiţiilor Străine şi este coordonată de ARIES filiala Timişoara. În cadrul acestui program, companiile participante beneficiază de finanţare din fonduri publice, asigurându-se decontarea integrală a cheltuielilor de construcţie şi amenajare a standului, cheltuielilor de promovare şi decontarea a 50% din costurile de transport şi cazare pentru un singur delegat din partea fiecărei firme participante.  Programul are ca scop încurajarea promovării exporturilor şi pătrunderea firmelor româneşti de software pe pieţele externe.

ARIES România este o organizaţie economico-profesională, non-guvernamentală, care are în componenţă peste 250 de firme membre la nivel naţional. Asociaţia are patru filiale zonale: Timişoara, Cluj-Napoca, Braşov şi Craiova. Pe lângă promovarea mediului ITC prin susţinerea activităţilor de networking, oferirea de training-uri, consultanţă, derularea de proiecte europene, realizare de lobby şi advocacy, promovarea companiilor din domeniul IT, electronică, automotive prin participarea la târgurile internaţionale şi facilitarea pe această cale a stabilirii unor noi relaţii de afaceri cu potenţiali clienţi şi parteneri reprezintă o preocupare şi o activitate constantă a ARIES.
SURSA: Agerpres

Stirile saptamanii 25-30 iunie. Numai doua-s norocoase

Doua stiri/articole de presa de mentionat pentru saptamana care s-a incheiat. Usor contradictorii la prima vedere.

Prima stire, din ZF vorbeste de o dezvoltare a pietei din Cluj, unde primele 10 firme prezente in acest oras vor creste cu nu mai putin de 600 de angajati in acest an. Firmele sunt, in ordinea nr de angajari Pentalog  – nou intrata pe piata din Cluj – si o lista de firme cunoscute acolo Fortech, Msg, Endava, iQuest, samd, cum bine se vede din tabelul de mai jos, produs de ZF.

Da, stirea vorbeste si de salarii, desi nu sunt date neaparat mediile salariale din Cluj, ci cele vehiculate pe tara, in cateva articole mai vechi.

 Un softist junior câştigă între 700 şi 1.000 de euro net pe lună, pe când unul cu câţiva ani de experienţă câştigă între 1.500 şi 1.800 de euro net/lună, iar un senior poate ajunge la un salariu lunar de 2.000 – 2.500 de euro net/lună, de peste 5-7 ori mai bine decât media pe economie.

Estimari pentru salariile Cluj, publicate in stiri de acum vreo 3 luni am dat si eu aici: Ce salar mai are Andreea Esca.

 

Cealalta stire, din MarketWatch ne anunta ca, potrivit  PAC (Pierre Audoin Consultants), Piata IT din Romania se indreapta catre o scadere importanta in 2012, datorata in principal situatiei politice si blocarii multor proiecte informatice care vizau administratia, respectiv atitudinii rezervate a marilor companii din sectorului privat, companiile mici si medii suferind pe urma lipsei de finantare dupa 4 ani de criza.

=================

De ce ziceam stiri contradictorii? Pai cum se poate ca numai intr-un oras sa ai 6-700 de noi locuri de munca intr-un an (multiplicati de 10 ori pentru intreaga tara) si in aceasi timp sa ai descrestere a pietei? Pai se poate, pentru ca, cel care creste este businessul de export de software, sau mai bine zis export de linii de cod si suport pentru produsele si serviciile altora. Daca ne uitam, in topul firmelor de la Cluj vreo 7 sau 8 din 10 sunt firme straine. Exportam busteni software. Cod contra salarii. Partea cu serviciile exportate e in constratimp cu piata, cum concluzioneaza si cei de la PAC, care au realizat analiza:

Referitor la evolutia platformelor offshore/ nearshore de dezvoltare de software, servicii de suport tehnic, cercetare si dezvoltare, precum si BPO, Eugen Schwab (PAC) subliniaza ca „aceasta a generat si continua sa genereze un entuziasm cu privire la sectorul IT din Romania care incepe sa fie total deconectat de realitatea pietei locale, a consumului local de software si servicii informatice”.

Top firme de soft 2010

Ca tot vorbim de companii software din Romania, iata un articol mai vechi din ZF care prezinta top 50 companii dupa cifra de afaceri, raportat la datele pe anul 2010, plus alte cateva informatii gen numar de angajati, profit, variatii (%).

Topul e dominat de firmele din Bucuresti, dar avem si 5 din Cluj in top 30: Iquest, Arobs, TSE Development (Betfair), Endava, ISDC. Ceva prezente sporadice din Brasov (Route 66) si Iasi (Amazon). Cei care stiu mai bine sa ma corecteze.

Cateva comentarii:

1. Aici nu apar decat firmele a caror activitate principala este dezvoltare de software si servicii IT.

2. O lista mai ampla, care include si integratorii de sistem, obtinuta tot din date de la ministerul de finante se gaseste aici.

Topul de aici arata putin diferit, si e normal pentru la integrare avem si consultanta, hardware, implementare, deci vorbim de alti bani si apar alte nume in top: Omnilogic, Romsoft, HP, UTI, S&T, Romsys, Brinel, Intrarom, SAP.

Rezultate financiare 2010			IT & C » IT » Companii de software si integratori de sistem
NR.	COMPANIE	CIFRA DE AFACERI (2010, RON)	CIFRA DE AFACERI (2009, RON)	CIFRA DE AFACERI – CRESTERE (RON)	CIFRA DE AFACERI – CRESTERE (%)	PROFIT NET (2010, RON)
1	OMNILOGIC S.R.L.	519,895,715	304,740,477	215,155,238	70.60	6,633,888
2	CENTRUL NAŢIONAL DE DIFUZARE PRODUSE INFORMATICE ROMSOFT S.A.	453,200,672	334,460,541	118,740,131	35.50	29,369,617
3	HEWLETT – PACKARD ROMÂNIA S.R.L.	340,701,719	201,720,800	138,980,919	68.90	44,696,387
4	ORACLE ROMÂNIA S.R.L.	318,252,856	300,487,007	17,765,849	5.91	23,864,857
5	STAR SOFT INTERNATIONAL SRL	312,492,212	111,479,202	201,013,010	180.31	-1,513,702
6	UTI SYSTEMS S.A.	233,923,310	149,893,015	84,030,295	56.06	9,893,550
7	SIVECO ROMANIA S.A.	230,713,655	215,801,267	14,912,388	6.91	10,488,920
8	IBM ROMANIA S.R.L.	227,019,102	216,575,038	10,444,064	4.82	46,576,416
9	ASESOFT INTERNATIONAL S.A.	202,911,395	83,522,619	119,388,776	142.94	8,972,518
10	S & T ROMÂNIA S.R.L.	186,114,125	203,596,271	-17,482,146	-8.59	92,703
11	ROMSYS S.R.L.	177,112,327	101,535,183	75,577,144	74.43	12,831,429
12	INTRAROM S.A.	173,821,892	351,125,053	-177,303,161	-50.50	1,467,502
13	ASSECO SEE S.R.L.	146,359,504	155,642,441	-9,282,937	-5.96	11,505,828
14	MICROSOFT ROMÂNIA S.R.L.	125,067,126	125,749,606	-682,480	-0.54	8,045,757
15	BITDEFENDER S.R.L.	122,015,011	104,876,324	17,138,687	16.34	1,012,838
16	ELSACO ELECTRONIC S.R.L.	103,609,275	92,664,556	10,944,719	11.81	4,047,833
17	FIT DISTRIBUTION S.R.L.	94,801,305	46,821,518	47,979,787	102.47	59,270
18	FRONTAL COMMUNICATION S.R.L.	92,122,324	49,661,208	42,461,116	85.50	5,447,664
19	TOTAL NETWORK SOLUTION SRL	90,090,418	32,479,091	57,611,327	177.38	89,913
20	TEAMNET INTERNATIONAL S.A.	88,759,470	54,476,996	34,282,474	62.93	6,824,357
21	STAR STORAGE S.R.L.	85,038,953	53,711,240	31,327,713	58.33	3,878,840
22	D.I.M. SOFT S.R.L.	82,451,697	95,294,451	-12,842,754	-13.48	4,480,715
23	UBISOFT S.R.L.	81,519,698	75,497,525	6,022,173	7.98	2,089,024
24	NOVENSYS CORPORATION S.R.L.	80,377,410	86,237,176	-5,859,766	-6.79	3,204,265
25	CRESCENDO INTERNATIONAL S.R.L.	80,074,605	77,987,739	2,086,866	2.68	4,636,487
26	ETA2U S.R.L.	76,499,115	63,995,427	12,503,688	19.54	2,027,537
27	SOFTWARE DEVELOPMENT & CONSULTING S.R.L.	74,407,495	50,994,750	23,412,745	45.91	4,882,229
28	SAP ROMANIA S.R.L.	73,097,776	56,422,220	16,675,556	29.55	11,555,137
29	SUNGARD SYSTEMS SRL	70,263,503	21,859,461	48,404,042	221.43	15,677
30	NET BRINEL S.A.	66,417,070	39,522,797	26,894,273	68.05	6,740,511
31	PAYUP ROMANIA SA	60,418,424	40,060,392	20,358,032	50.82	-2,731,002
32	ITC NETWORKS S.R.L.	59,330,807	57,887,091	1,443,716	2.49	15,525,983
33	PRINTEC GROUP ROMANIA S.R.L.	57,146,496	58,795,614	-1,649,118	-2.80	4,956,318
34	E.ON IT ROMANIA SRL	55,695,855	24,053,412	31,642,443	131.55	2,536,533
35	MB TELECOM-LTD S.R.L.	52,857,452	36,263,955	16,593,497	45.76	16,626,286
36	QNET INTERNATIONAL S.R.L.	52,207,773	55,182,338	-2,974,565	-5.39	226,983
37	BRODOS ROMANIA SRL	52,101,713	85,931,674	-33,829,961	-39.37	1,545,172
38	AVITECH CO. S.R.L.	51,879,722	51,970,541	-90,819	-0.17	17,496
39	POWER NET CONSULTING S.R.L.	50,040,501	72,138,430	-22,097,929	-30.63	61,549
40	SOCIETATEA DE TRANSFER DE FONDURI SI DECONTARI TRANSFOND S.A.	49,983,320	56,106,300	-6,122,980	-10.91	11,628,728
41	MGI METRO GROUP INFORMATION TECHNOLOGY ROMANIA SRL	46,199,196	38,584,158	7,615,038	19.74	1,581,154
42	ROMSOFT S.R.L.	46,062,858	45,776,476	286,382	0.63	394,473
43	PROVISION SOFTWARE DIVISION SRL	42,969,028	26,684,024	16,285,004	61.03	624,776
44	NESS ROMANIA S.R.L.	40,694,227	46,109,701	-5,415,474	-11.74	-3,339,380
45	FREESCALE SEMICONDUCTOR ROMANIA S.R.L.	40,455,281	37,875,926	2,579,355	6.81	1,138,413
46	AVNET TECHNOLOGY SOLUTIONS SRL	39,991,379	51,197,197	-11,205,818	-21.89	-2,803,458
47	IQUEST TECHNOLOGIES SRL	37,918,683	31,267,575	6,651,108	21.27	6,484,607
48	ADOBE SYSTEMS ROMANIA S.R.L.	37,582,101	27,752,190	9,829,911	35.42	2,144,622
49	ROYAL COMPUTERS SRL	37,065,782	31,895,837	5,169,945	16.21	546,871
50	LASTING SYSTEM S.R.L.	36,935,799	35,855,671	1,080,128	3.01	1,183,430
51	INTERACTIVE SYSTEMS & BUSINESS CONSULTING SRL	35,991,954	45,577,299	-9,585,345	-21.03	1,979,212
52	SYSCO S.R.L.	34,390,483	62,391,202	-28,000,719	-44.88	4,358,144
53	KEPLER – ROMINFO SA	33,685,420	37,198,575	-3,513,155	-9.44	2,741,408
54	TOP TECH SRL	33,430,421	24,342,625	9,087,796	37.33	2,094,151
55	AXWAY ROMANIA SRL	32,343,961	24,309,788	8,034,173	33.05	5,848,540
56	IIRUC SERVICE S.A.	29,927,861	47,514,316	-17,586,455	-37.01	615,839
57	GENESYS SYSTEMS RO S.R.L.	29,705,344	32,671,248	-2,965,904	-9.08	-1,498,804
58	GAMELOFT ROMANIA SRL	29,066,988	26,999,738	2,067,250	7.66	663,763
59	GENESYS DISTRIBUTIE RO S.R.L.	28,462,442	32,964,217	-4,501,775	-13.66	-554,377
60	EVOLINE SRL	25,626,441	24,361,491	1,264,950	5.19	5,144,641
61	SOFTWIN S.R.L.	25,558,929	15,261,544	10,297,385	67.47	-1,114,066
62	SISTEC-SBSOL S.R.L.	25,071,187	28,022,542	-2,951,355	-10.53	1,504,665
63	ENDAVA ROMANIA S.R.L.	24,449,575	15,301,426	9,148,149	59.79	67,871
64	COMPUTARIS ROMANIA SRL	24,066,355	14,001,001	10,065,354	71.89	123,320
65	XOR-IT SYSTEMS SRL	23,077,666	9,014,707	14,062,959	156.00	401,179
66	PENTALOG TECHNOLOGY SRL	23,020,470	13,070,821	9,949,649	76.12	2,219,397
67	AUDATEX SERVICES SRL	21,832,195	17,245,320	4,586,875	26.60	381,820
68	SOBIS SOLUTIONS S.R.L.	21,453,221	17,798,165	3,655,056	20.54	3,724,986
69	ACI WORLDWIDE (EASTERN EUROPE DEVELOPMENT) SRL	20,713,302	18,390,608	2,322,694	12.63	1,616,039
70	INFO WORLD SRL	20,670,402	19,334,307	1,336,095	6.91	3,872,736
71	GMB COMPUTERS SRL	20,299,296	16,930,082	3,369,214	19.90	4,349,069
72	BULL ROMANIA S.R.L.	20,025,807	59,319,025	-39,293,218	-66.24	21,375
73	ENEA SERVICES ROMANIA S.R.L.	19,429,262	18,399,660	1,029,602	5.60	2,715,260
74	WIZROM SOFTWARE S.R.L.	18,453,850	18,732,315	-278,465	-1.49	1,680,059
75	SORRAL INTERNATIONAL S.R.L.	17,161,341	12,670,442	4,490,899	35.44	32,260
76	EUTRON INVEST ROMANIA S.R.L.	17,129,198	25,585,252	-8,456,054	-33.05	46,735
77	TELELINK SERVICES ROMANIA SRL	15,611,236	34,559,338	-18,948,102	-54.83	-3,127,338
78	I Q MANAGEMENT S.R.L.	15,228,511	15,719,330	-490,819	-3.12	2,018,160
79	KEBA AUTOMATION SRL	13,089,164	4,805,687	8,283,477	172.37	2,519,407
80	VIVEO ROMANIA S.R.L.	12,586,063	12,695,862	-109,799	-0.86	2,166,378
81	ROMANIAN SOFT COMPANY S.R.L.	11,446,707	13,258,681	-1,811,974	-13.67	715,841
82	TRANSART S.R.L.	9,902,540	11,628,112	-1,725,572	-14.84	452,474
83	BERG COMPUTERS S.R.L.	9,130,420	9,017,847	112,573	1.25	1,442,878
84	ADVANTAGE SOFTWARE FACTORY S.R.L.	9,101,671	8,615,318	486,353	5.65	1,739,197
85	THE RED POINT S.A.	7,903,457	9,297,488	-1,394,031	-14.99	518,480
86	EPICOR SOFTWARE S.R.L.	7,588,391	6,714,693	873,698	13.01	358,658
87	I.T.C. INSTITUTUL PENTRU TEHNICA DE CALCUL S.A.	7,552,737	8,225,031	-672,294	-8.17	20,354
88	IT SIX GLOBAL SERVICES S.R.L.	7,539,682	5,309,825	2,229,857	41.99	286,967
89	LONDON LOGIC BUCHAREST S.R.L.	7,531,561	8,393,761	-862,200	-10.27	279,499
90	CHRISTIAN GAVRILA S.R.L.	6,915,044	9,239,697	-2,324,653	-25.16	566,225
91	VOXLINE COMMUNICATION S.R.L.	6,296,924	7,627,662	-1,330,738	-17.45	210,414
92	BUSINESS INFORMATION SYSTEMS (BIS) S.R.L.	5,584,793	6,252,803	-668,010	-10.68	297,981
93	INTEGRATOR S.A.	4,196,493	4,538,084	-341,591	-7.53	89,238
94	LASTING SOFTWARE S.R.L.	3,896,626	3,445,532	451,094	13.09	733,800
95	CIEL ROMANIA S.R.L.	3,689,192	3,792,260	-103,068	-2.72	220,730
96	KASPERSKY INFO SYSTEMS S.R.L.	3,182,605	3,375,803	-193,198	-5.72	-328,058
97	GECAD SOFTWARE S.R.L.	2,578,473	2,605,232	-26,759	-1.03	-888,299
98	SMART TELECOM SOLUTIONS S.R.L.	27,380	10,154,236	-10,126,856	-99.73	-362,449

3. Datele pentru 2011 nu sunt inca disponibile, desi suntem deja la mijlocul anului urmator. Cu creionul si hartia probabil ca dureaza mai mult pana faci rapoartele astea, ca asa-i la stat.

Stiri bine randomizate. Saptamana 14-19 mai

Ce vraji achizitii a mai facut nevasta compania mea Oracle? Din IT Trends aflam ca recent Oracle a achizitionat ClearTrial- furnizor de top de aplicaţii cloud pentru soluţii Clinical Trial Operations (CTO), care fac mai rapide şi mai precise activităţile de planificare, iniţiere şi urmărire a proiectelor clinice şi a performanţelor financiare si prin care compania spera sa-si extinda portofoliul de produse Oracle Health Sciences Cloud. Oracle e tipul de companie care decat sa faca un copil, mai bine il infiaza/cumpara.

Daca vreti sa faceti aplicatii pe bani pentru Android, inca nu-i posibil, pentru ca Google nu permite asta din Romania pe noua platforma Google Play. Cica se lucreaza la problema dar nu se stie cand va fi rezolvata (parca e o avarie la Distrigaz). Mai multe aici.

Din Capital aflam ca Şapte firme româneşti de software caută parteneri în Brazilia, in cadrul unei misiuni economice organizate de ARIES si Ministerul de Externe pentru Business IT Exhibition and Conference South America – cel mai mare targ ITC din America de Sud. Firmele, relativ micute, sunt Arobs Transilvania Software din Cluj, Dapredi Soft Systems din Timişoara, Arhipelago Interactive din Iaşi, Class It Outsourcing, Gersim Impex şi 3SCC din Bucureşti – care au reusit sa se invarta de-o sponsorizare de la minister. O excursie binevenita, pacat ca nu e in perioada Carnavalului de la Rio.

La ce bun sa bati atata drum pana in Brazilia cand se desfasoara alt eveniment de unde poti face rost de bani tocmai in Romania (o conditie esentiala e sa fii startup). Peste 40 de investitori caută la Bucureşti startup-uri din IT şi online pe care să le finanţeze, la evenimentul  Venture Connect. Inscrierile se pot face pana in 20 mai.

Alta stire ne spune ca 62% dintre utilizatorii de PC-uri din Romania folosesc software piratat, in rand cu celelalte tari in dezvoltare, dar in usoara scadere.

Money.ro ne prezinta cateva sisteme de operare actuale mai putin cunoscute publicului folositor de iOS, Windows si Linux/Android. Unele chiar exotice.

Si din Capital inca o oda pentru Siveco – una dintre cele mai mari firme romanesti de software, dar a carei mare grija este ca ziua de lucru nu are decat 12 ore, iar cu angajatii se poarta ca si cu sacii de cartofi (asta nu scrie in stire).

Istoria IT in Romania. Partea a 2-a. Primele multinationale (1997-1999)

Continuam seria posturilor despre istoria industriei IT din Romania (dupa prima parte – Istoria IT in Romania. Partea 1. Zorii (1990-1996)) cu un moment de cotitura in dezvoltare, perioada ’97-’99. Urmeaza Istoria IT in Romania. Partea a 3-a. Noul val (2000-2004)

Contextul politico-economic si de business
Un moment important pentru industria IT l-a constituit aparitia primelor investitii serioase in industia romaneasca, facute de multinationalele din domeniile telecomunicatiilor ( Connex, Dialog, Cosmorom (Romtelecom) ) si din domeniul bancar, incepute in anul 1997. Schimbarea n-a fost declansata de companii multinationale din domeniul software, cum ne-am fi asteptat, ci din alte sectoare de business. In fond e explicabil pentru ca industia software ofera servicii altor industrii.

Chiar daca investitiile au fost facute incremental, cateva firme mari de acest gen au devenit operationale in Romania in acea perioada, angrenand dupa ele atat actori din sfera telecomunicatiilor mondiale (Alcatel, Ericsson, Siemens, Nortel) dar si companii de dezvoltare software locale de dimensiuni medii care ofereau servicii de dezvoltare si suport pentru operatiunile multinationalelor.

Aceste prime multinationale au creat un standard de business in piata din Romania, care in ’96-’97 avea acelasi tip de gandire la fel ca in anii de glorie ai comunismului (cu cateva mici exceptii, desigur). De exemplu, la multi ani dupa venirea in Romania si introducerea modelului de business britanic, Connex a ramas un model pentru orientarea business pe care o oferea angajatilor si unul dintre cei mai doriti angajatori.

Momentul politic era favorabil (in toamna lui ’96 venise la putere CDR – formatiune de dreapta, cu deschidere occidentala) – aceasta dand un mesaj pozitiv celor dare doreau sa dezvolte o afacere in Romania. A fost poate un factor decisiv in declansarea acestul Big Bang in business-ul romanesc.

De mentionat cateva detalii despre situatia economica a acelor ani. A fost perioada primelor restructurari din economie, a primelor privatizari, a instabilitatii economice, a unor inflatii exorbitante (peste 200% pe durata anilor 97-99). Au fost si momente economice dificile, de exemplu in ’99 Romania a fost la un pas de intrarea in incapacitate de plata, toate acestea avand impact asupra credibilitatii si indirect asupra investitiilor.

Un mare client al industriei de IT pe piata era statul, care investea masiv in retele informatice pentru institutiile sale in acea perioada. Ministerele incepusera solicitarea pentru primele sisteme/aplicatii integrate care sa faca managementul anumitor activitati desfasurate complet manual, pe hartie pana atunci.

Companiile
Contractele cu statul au picat foarte bine pentru fiemele romanesti mari existente pe piata (Siveco, UTI, Softwin, Intrarom, Romsys) care s-au dezvoltat si si-au consolidat pozitia. Tot in aceasta perioada se pun bazele solutiilor de eLearning (Softwin in 1998, urmat apoi de Siveco doi ani mai tarziu).

Unele firme au sesizat potentialul pietei de securitate, unde in acesti ani s-au pus bazele a doua solutii de top in lume la ora actuala: Softwin cu Bitdefender, cu un proiect pornit in 1997 si Gecad, care a fost cumparata de Microsoft in 2003.

Cererea de business a determinat si multinationalele de integrare de proiect sa-si consolideze operatiunile in Romania: HP, Oracle, IBM. In 1997 deschide un birou in Romania si Microsoft, dar scopul este deocamdata  doar prezenta pentru vanzari si relatii cu partenerii.

Pe pietele locale in aceasta perioada apar primele firme de software cunoscute si astazi. La Cluj avem cateva firme mari infiintate in aceasta perioada: AGS (Alpha Global Solutions), infiintata in 1997 (viitoare Endava), AROBS(1998), Softvision (1998), ISDC (1999). Brinel, infiintat inca de la inceputul anilor ’90 isi da seama ce vrea sa faca si devine integrator, mai intai pentru solutii Microsoft, Nethrom devine o adevarata fabrica de software cu peste 100 de angajati. Tot in aceasta perioada se infiinteaza si compania Transart (1997), una din putinele firme romanesti din provincie care dezvolta o linie de produse prorpii perntu zona de business si contabilitate.

La Timisoara, Alcatel si Siemens isi dezvolta operatiunile in aceasta perioada.

Deja se contureaza tendintele firmelor pe piata din Romania: firmele mari din Bucuresti se implica mai mult in proiecte din zona guvernamentala, beneficiind si de apropierea fizica de administratia centrala, in timp ce firmele din provincie se implica in servicii de outsourcing in cazul in care au autonomie proprie, respectiv de dezvoltare pentru firma mama, daca sunt o susursala a unei firme mici/medii din occident.

Mediul universitar

Daca in primii ani dupa revolutie universitatile de profil IT erau dimensionate pentru un numar mic de studenti, conform planifiacrii comuniste, acest lucru era pe deplin rezolvat in perioada ’97-’99, cand masinile de produs specialisti IT erau deja optimizate. Capacitatea universitatilor era apropiata de cea de azi, daca nu chiar mai mare, avand in vedere numarul crescut de absolventi de liceu din acea vreme.

Odata cu dezvoltarea hardware-ului si a tehnologiilor software s-a facut si adaptarea programelor/materiilor studiate , cel putin in ultimii ani de studiu, de la Pascal, C/C++ si multa teorie spre tehnologii actuale la momentul respectiv(Java & tehnologii Java, Microsoft Visual Studio, Delphi, programare web, baze de date „moderne”).

Piata muncii
Piata joburilor in domeniu era in continuare foarte slaba, majoritatea absolventilor alegand plecare in strainatate. Salariile erau in mare parte la negru, constand in cateva sute de marci germane (in partea de vest a tarii), respectiv dolari in Bucuresti – un alt motiv pentru cei din bransa de a alege occidentul.

Un lucru interesant de mentionat, in acea vreme, datorita ofertei scazute de locuri de munca, nu exista obiceiul ca studentii sa aiba un job part time sau full time ca in ziua de azi. Rar se intampla ca un student din an terminal sa se si angajeze. Atat profesorii cat si studentii nu aveau o mentalitate care sa fie deschisa spre asa ceva.

Internetul

In aceasta perioada internetul cunoaste o puternica dezvoltare in Romania. Daca in ’95-’96 singurele locatii undese putea accesa internetul (mail + ceva browsing) erau retelele universitare la viteze absolut ridicole, in ’98-’99 s-a ajuns ca majoritatea campusurilor si caminelor din cetrele universitare mari, de profil tehnic sa fie conectate la internet, la viteze mici, dar acceptabile pentru acea vreme. Internetul comerical devenise accesibil din punct de vedere al acoperirii.

Accesul de tip caznic era inca prohibit din cauza tehnologiei (singura posibilitate accesibila ca pret erau modemuri dial-up de 14 sau 56 kbps) si costurilor apelurilor telefonice.

In occident internetul are o dezvoltare uriasa in aceasta perioada, toate business-urile extinzandu-se si pe net, sau aparand o multime de business-uri total noi. Este perioada in care se creeaza viitoarea bula „.com”, care avea sa se sparga la inceputul anului 2001. To acum apar primele tehnologii de programare pentru web: ASP, JSP, php.

Realizari tehnologice remarcabile in aceasta perioada:

– 1997 – apare Microsoft Visiual Studio – prima platforma integrata de dezvoltare software, bazata de IDE-uri performante, cu suport pentru programare web,

– 1997 – apare Borland Delphi 3 – vesiunea care l-a vacut popular la limbaj de programare vizual

– 1997 – apare UML ca standard de modelare

– 1996 – apare XML

– 1998 – apare Microsoft Windows 98, urmat un an mai tarziu de versiunea SE (Second Edition) – un sistem de operare foarte popular in acei ani

– 1998 – apare php 3 – versiunea care l-a consacrat ca limbaj de programare web

-1996-1998 – multe nume mari din IT realizeaza oportunitatea limbajului Java si se intrec in a-l imbratisa si a oferi IDE-uri pentru el: Microsoft, Oracle, Borland, IBM si bineinteles Sun. Microsoft a creat chiar o varianta prorie a acestui limbaj, nu tocmai in concordanta cu specificatiile Sun, cu un IDE propriu, Visual J++, pe care a incercat sa o impuna ca standard propriu, dar la care a renuntat prin 2000.

– 1999 – apare JEE 1.0 (Java Platform Enterprise Edition) – platforma de tehnologii java care avea sa revolutioneze dezvoltarea aplicatiilor enterprise

– 1998 – apare platforma Oracle 8i (i de la internet), incluzand si Application Server, respectiv IDE-ul JDeveloper pe langa consacratul server de baza de date.

– 1998-1999 – dezvoltare servicii internet: principalele companii/servicii: Hotmail, Netscape, AOL, ICQ, Yahoo