Topul facultatilor IT din tara

Pepinierele de programatori. Un top al facultatilor de IT, pentru principalele specializari.

INFORMATICĂ

Universitatea din Bucuresti
Universitatea de Vest din Timisoara
Universitatea „Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi

INGINERIA SISTEMELOR, CALCULATOARE ȘI TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI

Universitatea Politehnica din Bucuresti
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca
Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi din Iasi

CIBERNETICĂ, STATISTICĂ ȘI INFORMATICĂ ECONOMICĂ

Academia de Studii Economice din Bucuresti
Universitatea din Craiova
Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iasi
Universitatea de Vest din Timisoara

INGINERIE ELECTRONICĂ ȘI TELECOMUNICAȚII

Universitatea Politehnica din Bucuresti
Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi din Iasi
Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca

Sursa: http://www.evz.ro/detalii/stiri/topul-facultatilor-vezi-cat-de-buna-e-facultatea-ta-topul-celor-mai-bune-si-al-celor-mai-9480.html

Clasificarea s-a facut pe baza unor criterii pezentate in alt articol:

http://www.evz.ro/detalii/stiri/vezi-lista-completa-a-universitatilor-clasificate-si-criteriile-de-evaluare-944649.html

Top firme de soft 2012

Cele mai mari 50 de companii de software din România şi-au continuat anul trecut expansiunea, ajungând la 15.500 de angajaţi, cu aproape 2.700 mai mulţi decât în anul precedent, arată datele din bilanţurile depuse de firme la Ministerul Finanţelor analizate de ZF.

Cifra de afaceri cumulată a celor 50 de companii a fost în 2012 de 657 mil. euro, în creştere cu 14% faţă de anul precedent, cei mai mari jucători fiind Oracle România – subsidiara gigantului software american – şi producătorul local SIVECO. Creşterea industriei este în mare parte generată de proiectele câştigate de firmele locale de la clienţi internaţionali sau ca urmare a externalizării unor activităţi de către multinaţionale în România. În topul celor mai mari 50 de firme după cifra de afaceri se regăseşte elita producătorilor mondiali de soft, de la Oracle, Microsoft şi SAP până la Ubisoft, Electronic Arts sau Garmin.

Topul de mai jos contine primele 10 companii:

Sursa: http://www.zf.ro/zf-24/cele-mai-mari-50-de-firme-de-soft-au-mai-angajat-2-700-de-oameni-in-2012-11140931

Update 2 oct 2013: O lista mai detaliata, continand topul primelor 25 de companii software, incluzand datele financiare + numar angajati pentru 2012 si 2011. Cifra totala de afaceri pe 2012 a lor: 533 mil euro.

Sursa: http://www.wall-street.ro/articol/IT-C-Tehnologie/151466/top-cele-mai-mari-25-de-companii-software-au-avut-afaceri-de-peste-500-milioane-de-euro-si-au-angajat-2-000-de-oameni-anul-trecu.html

Salarii pentru toti

Facand o retrospectiva a cautarilor pe blog pe anul trecut am fost surprins ca Zeitgeist-ul pentru blogul Programat in Romania contine cuvinte de tipul „salarii IT”, „salarii compania x”, cum se vede si in captura de mai jos. Cu alte cuvinte o mare parte din vizitatorii blogului ajung aici in urma cautarilor dupa salarii (in IT), asta in conditiile in care doar in vreo doua posturi am abordat tema asta.

Recunosc, e un subiect important si e de preferat sa afli niste informatii in zona salariilor inainte de a-ti pierde timp pretios in tot felul de interviuri tehnice si de HR, care abordeaza orice, dar numai acest subiect nu.

Intotdeauna am apreciat pietele occidentale (SUA, UK) pentru faptul ca nu fac un secret din salairul corespunzator unei pozitii pentru care angajeaza. Acesta e furnizat ca range destul de strans, reprezentand salariul brut pe un an (ex. (x)xx.xxx GBP/EUR/USD) si da o imagine destul de exacta si asupra nivelului si responsabilitatilor jobului, dincolo de titlul in sine.

La noi salariul e considerat confidential si e un mare tabu, ramas asa inca de la sfarsitul anilor ’90, cand aproape toate salariile erau la negru, sau la un gri foarte inchis.

O alta remarca pe care as face-o e ca la noi majoritatea companiilor nu incearca sa angajeze neaparat cel mai bun candidat pentru o pozitie, ci candidatul care intruneste minimul de cerinte obligatorii si care solicita salariul cel mai mic.

Mai jos o descriere a algoritmului de angajare de tipul „minimal financial expectiations” practicat de majoritatea companiilor:

open position

publish the announcement

filter CVs

run the interviews

select the candidates who passed the interviews

sort the candidates ascending based on the financial expectations

for each candidate

__make the offer

__if offer accepted

____hire candidate

____break

Mult succes tuturor la interviuri si/sau la (re)negocierile de salariu.

Top 20 companii de tehnologii enterprise

Business Insider prezenta intr-un articol mai vechi (din 9 august) un top 20 companii de tehnologii enterprise.

Am sumarizat topul in lista de mai jos. Intre paranteze este capitalizarea bursiera la momentul publicarii articolului ( in miliarde USD). Ce e interesant e ca topul e dominat de companii americane, cu cateva exceptii: doua companii nemtesti (marcate cu albastru) si doua companii indiene (marcate cu rosu).

Apple si Google, desi vedete ale burselor nu se incadreaza aici pentru ca au alt specific (producator de hardware, respectiv vanzator de publicitate).

No. 1: Microsoft (254b)
No. 2: IBM (229b)
No. 3: Oracle (154b)
No. 4: Cisco Systems (94b)
No. 5: Siemens (80b) – DE
No. 6: SAP (77b) – DE
No. 7: EMC (56b)
No. 8: VMware (40b)
No. 9: Hewlett-Packard (38b)
No. 10: Infosys (24b) – IN
No. 11: Dell (22b)
No. 12: Wipro (20b) – IN
No. 13: Cognizant Technology Solutions (19b)
No. 14: Salesforce.com (19b)
No. 15: Adobe Systems (16b)
No. 16: Citrix Systems (13b)
No. 17: Motorola Solutions (14b)
No. 18: Seagate Technology (14b)
No. 19: Teradata (13b)
No. 20: Symantec (12b)

Remember. Evolutia companiilor de tehnologie in ultimii 13 ani

Un articol de pe Techcrunch.com preluat de Wall-Street.ro ne reaminteste evolutia spectaculoasa, sa nu zic dramatica a celor mai mari companii de tehnologie din lume pe bursele internationale in ultimii 13 ani. Aparent singurul castigator (detasat) a fost Apple, in timp ce marii  perdanti au fost: Sun Microsystems, AOL, Nokia, Yahoo, Dell, Microsoft (a scazut de vreo 6 ori), urmati la mai mare distanta de Oracle, Cisco, care s-au desumflat de numai 2-3 ori.

Sa nu uitam ca in anul 1999 lumea era in plina bula IT/dot com, dar totusi, in 10 ani ierarhia companiilor de tehnologie dpdv al valorii s-a schimbat total.

In 1999, valoarea de piata a Microsoft era dubla fata de Exxon. Cisco era a treia cea mai valoroasa companie din lume in acea perioada, cu o capitalizare de peste 350 mld. $. Astazi, cota de piata a companiilor numite mai sus este de circa 100 mld. $. Nokia era a noua cea mai valoroasa companie din lume, cu o valoare de 200 mld. $. Astazi, se apropie de 8 mld. $.

AOL era a 12-a companie din lume, cu o valoare de circa 200 mld. $. Oracle si Sun Microsystems aveau valori similare, de 137 mld. $ si respectiv 116 mld. $. La mai putin de zecei ani distanta in viitor, Oracle a achizitionat Sun cu 7,4 mld. $.

Yahoo era de asemenea la varful piramidei, cu o capitalizare de 100 mld. $, la finalul lui 2009. Astazi, compania valoreaza doar 18 mld. $.

Cu Apple este o cu totul alta istorie. Gigantul american valora in 1999 doar 9 mld. $, doar a zecea parte din Dell si a 60-a parte din Microsoft. Astazi, Dell valoreaza 22 mld. $, pierzand in timp 100 mld. $ in timp ce Apple a castigat 610 mld. $.

Din 26 mai 2010 pana in prezent, valoarea Apple a crescut cu 400 mld. $ in timp ce a Microsoft a evoluat cu “doar” 30 mld. de dolari.

Programezi si distrugi. Topul bugurilor software cu cele mai mari daune

Un articol din ZF care face inventarul bugurilor software cu cele mai mari daune. Il redau integral mai jos.

Astept noutati din zona de software real time pentru control trafic aerian, feroviar, rutier, piloti automati de toate tipurile, sau de ce nu, software de control si management in domeniul energetic –  centrale nucleare bunaoara. Sper ca pentru asa ceva, dezvoltarea software nu s-a outsoursat in India. Nu inca.

Atentie, programarea poate sa ucida! Stop bugurilor! Viata are prioritate!

Erorile de programare în software, aşa-numitele bug-uri, au cauzat de-a lungul timpului pagube uriaşe, de la pierderea de vieţi omeneşti în aplicaţii militare până la milioane şi miliarde de dolari pe bursă sau în misiuni de explorare a spaţiului, potrivit unei analize Bloomberg. 

Knight Capital Group, una dintre cele mai mari case de brokeraj de la New York, se luptă pentru supravieţuire în aceste zile după ce o eroare de programare a provocat companiei la începutul şedinţei bursiere de miercuri o pierdere de 440 milioane de dolari, de aproximativ patru ori mai mare decât profitul de anul trecut. Computerele Knight „au luat-o razna” timp ce câteva minute, inundând bursa de la New York cu tranzacţii care au provocat fluctuaţii violente ale preţurilor multor acţiuni.

În 1991, un sistem american de apărare antirachetă situat în Arabia Saudită nu a reuşit, din cauza unui bug, să detecteze un atac cu rachetă Scud asupra unei cazarme. Atacul s-a soldat cu 28 de morţi în rândul soldaţilor americani. Eroarea fusese deja remediată de experţii Armatei, însă noua variantă a software-ului a ajuns la baza militară cu o zi prea târziu.

Panica Y2K de la sfârşitul anilor ’90 a generat la nivel mondial, în perioada 1995-2001, cheltuieli de 296,7 miliarde de dolari, potrivit companiei de cercetare IDC. Numai în Statele Unite, companiile şi autorităţile au cheltuit aproximativ 100 miliarde de dolari pe pregătiri pentru Y2K, potrivit Departamentului Comerţului de la Washington.

Bug-ul Y2K ar fi trebuit să se manifeste pe 1 ianuarie 2000, la ora 00:00, printr-un haos informatic cauzat de trecerea de la prefixul 1900 la 2000. Potrivit teoriilor de atunci, computerele ar fi revenit la o dată din trecut deoarece prefixul 2000 nu era programat în software.

Panica generată în jurul Y2K i-a determinat pe mulţi, în special în ţările bogate, puternic informatizate, să-şi facă provizii de apă, conserve, lanterne, combustibil şi alte necesităţi în caz de sfârşitul lumii. Îngrijoraţi, oamenii se aşteptau la un blocaj economic generalizat şi avioane picând din cer. Sfârşitul lumii nu a mai venit, computerele trecând fără probleme la noul prefix.

În anul 1999, NASA a pierdut contactul cu Mars Climate Orbiter, o navă spaţială sofisticată menită să orbiteze planeta Marte şi să transmită oamenilor de ştiinţă date relevante. Echipamentul s-a pierdut în spaţiu, iar misiunea de 655 milioane de dolari a eşuat, din cauza unei erori de programare: una dintre echipele implicate în proiect folosea un software care calcula distanţele în unităţi imperiale, precum incii şi picioarele, în timp ce altă echipă se raporta în măsuri metrice: metru, kilometru etc. Divergenţele au condus la calcularea eronată a traiectoriei navei.

Intel, cel mai mare producător de procesoare din lume, a cheltuit în 1994 suma de 475 milioane de dolari, după ce a dezvăluit că o serie de procesoare Pentium, foarte populare la acea vreme, erau afectate de o eroare de programare. Nemulţumiţi, clienţii au cerut înlocuirea de urgenţă a produselor. Incidentul a reprezentat „un curs fulger de relaţii cu clienţţii” pentru companie, după cum se arăta în raportul anual de atunci, fiind primul episod de asemenea proporţii cu care s-a confruntat grupul american.

În 1988, un program dezvoltat de un student la Cornell, una dintre cele mai prestigioase universităţi din Statele Unite, a devenit primul worm (engl. – vierme) de răspândire largă pe internet, din cauza unei erori de programare. Cu intenţia de a face experiment nevinovat, studentul Robert Tappan Morris a ajuns să fie condamnat penal pentru infracţiuni informatice şi a pătit o amendă de 10.000 de dolari. Avocatul său a argumentat atunci că întâmplarea a condus la un salt în securitate informatică. Costurile eliminării virusului sunt estimate la 100 milioane de dolari. Morris este acum profesor la Massachusetts Institute of Technology şi cofondator al Y Combinator, un fond de capital de risc specializat în promovarea proiectelor noi în IT.

În 1962, la începuturile explorării spaţiului, nava Mariner 1, menită să treacă prin apropierea planetei Venus, a primit comanda de autodistrugere la mai puţin de 5 minute de la lansare, din cauza unei erori de programare care a cauzat devierea puternică de la traseu. Cercetările au dezvăluit că programatorii au omis o cratimă în software-ul navetei, cauzând calcule incorecte. Costul misiunii eşuate a fost de peste 18 milioane de dolari, o sumă uriaşă la acea dată.

Top 10 fraze in programare

Senzational! Cea mai folosita fraza in programare nu este „It works on my machine” cum se credea, ci WTF. De unde stim? Pentru ca, cineva avut ideea sa realizeze un top al celor mai folosite fraze in programare. Iata-l mai jos:

1.- WTF!

2.- It works on my machine!

3.- D’oh! [- Hi Homer, have you remove the debug code from production?]

4.- It will be ready tomorrow.

5.- Have you tried turning it off and on again?

6.- Why?

7.- Is not a bug, it’s a feature.

8.- That code is crap. [All code is crap except mine.]

9.- My code is compiling…

10.- No, I don’t know how to fix the microwave.

Sursa, precum si mai multe explicatii, poze/filme care sa suporte frazele gasiti aici: http://www.makinggoodsoftware.com/2009/09/01/programmers-top-10-sentences/