Arhiva

Arhivă autor

Google va cumpăra Fitbit pentru 2.1 miliarde dolari

noiembrie 4, 2019 Lasă un comentariu

Google a anunțat că va cumpăra producătorul de dispozitive purtabile Fitbit, pentru 2,1 miliarde dolari. Fitibt a avut vânzări în scădere în ultimii ani, iar Google vrea să intre mai puternic pe piața smartwatch-urilor. Fitbit a spus că Google a oferit 7,35 dolari/acțiune, cu 19% peste prețul de închidere al acțiunilor în ședința de joi. Fitbit are din 2017 un centru de cercetare la București unde sunt 200 de angajați. Fitbit este cunoscută pe plan mondial pentru brățările de fitness și pentru smartwatch-uri, iar la noi a devenit foarte cunoscută în 2016 când a cumpărat cu 15 milioane dolari Vector Watch, compania locală ce a scos pe piață ceasul smart cu baterie care ținea o lună până la o nouă încărcare.

Logo FitbitReuters a scris luni că grupul Alphabet (din care face parte Google) a făcut o ofertă celor de la Fitbit, iar de atunci acțiunile producătorului de smartwatch-uri și brățări smart au crescut cu 40%.
Într-un comunicat, cei de la Fitbit spun că datele despre sănătatea user-ilor săi nu vor fi folosite în reclamele Google. Întreg procesul de achiziție ar trebui să se încheie în 2020.
Google nu a reușit să se impună pe piața smartphone-urilor, deși a lansat sistemul de operare WearOS, iar achiziția unui jucător atât de important poate schimba totul. Pentru Fitbit, intrarea în Google îi poate da șansa să-și crească vânzările semnificativ.

Fitbit are în lume 28 de milioane de useri, cu 5 milioane mai mulți decât la final de 2016 și de patru ori mai mulți decât în 2014. Fitbit spune că în istoria sa a vândut peste 100 de milioane de device-uri.

Datele IDC arată că trimestrul trecut Fitibit a vândut 3,5 milioane de dispozitive purtabile, ceea ce o pune pe locul patru la volume, după Xiaomi, Apple și Huawei. Cota de piață este de 10%, iar livrările au crescut cu 32% față de 2018.

Compania nu este într-o situație grozavă fiindcă business-ul a scăzut în ultimii ani. Recent s-a scris că Fitbit ar putea să-și găsească un cumpărător, numele vehiculate fiind Google, Apple sau Amazon.

Fitbit a avut vânzări sub așteptări cu modelul mai ieftin Versa Lite, lansat în martie, iar la final de iulie și-a modificat în minus estimările privind veniturile pentru întreg anul 2019. Astfel, estimările indică intervalul 1,43 – 1,48 miliarde dolari, cu 90 de milioane mai puțin decât estimase acum câteva luni.

Fitbit s-a listat în iunie 2015, cotația maximă a acțiunilor a fost de 51,64 dolari, pe 5 august 2015, iar minimul istoric a fost de 2,81 dolari, în august 2019. Prețul mediu al ultimului an a fost 4,92 dolari.

ANALIZA PIETEI DE SOFTWARE ȘI SERVICII IT DIN ROMANIA ÎN 2017

octombrie 11, 2018 Lasă un comentariu

Piața internă de software și servicii IT în 2017 a crescut cu doar 2,1% față de anul trecut, ajungând la 975 milioane de euro, arată Asociaţia patronilor din software. Cifra de afaceri totală a sectorului IT a crescut cu 11 procente în 2017, comparativ cu 2016, atingând pragul de 4 miliarde de euro, în condițiile în care, în ediția precedentă a studiul ANIS, analiștii au estimat că va depăși această valoare în 2017. Pentru 2018, este preconizat ca veniturile totale generate de industria de software și servicii IT să jungă la 4,5 miliarde de euro.

Exportul de software și servicii IT contribuie decisiv, cu 3.025 miliarde de euro, mai exact 75.6%, la valoarea întregului sector IT, în creștere cu peste 14% față de valoarea înregistrată în anul precedent. Venitul generat intern, însă, a crescut cu doar 20 milioane de euro (2.1%), de la 955 milioane de euro cât au fost înregistrați în 2016, la 975 de milioane în 2017. Din totalul exportului de produse și servicii IT, aproximativ 75% merge către piața europeană, 22% către cea americană, restul fiind direcționat către alte piețe.

Companiile din top 10 generează circa un sfert din valoarea pieței. De asemenea, din topul 300 al celor mai mari companii de software și servicii IT care activează pe piața locală, 40% sunt firme românești. Situația sectoarelor de business care au contribuit cu cele mai importante cote la venitul domestic din piața de software și servicii IT este următoarea: industrial – 22%, sectorul public – 20%, banking – 16%, telecom – 11%, utilități, retail, servicii – câte 8%.

“Este îmbucurător că industria tech își continuă creșterea, însă previziunile arată că în condiții similare, va atinge în curand o fază de platou. Pentru menținerea și accelerarea ritmului de creștere, companiile au nevoie de un mediu predictibil și sănătos, care să încurajeze investițiile semnificative în tehnologie în toată economia și în sistemul public. În același timp, industria tech își concentrează prioritățile de dezvoltare în zona de inovație și în proiecte de educație cu impact pe termen mediu și lung, lucru care se reflectă și în proiectele ANIS”, a declarat Teodor Blidăruș, Președintele ANIS.

Potrivit studiului ANIS, numărul total de angajați cu contracte full-time din sectorul de software și servicii IT a ajuns în 2017 la 89,850 de specialiști, o creștere cu 7.5% comparativ cu 2016. Dintre aceștia, 88.6% ocupă posturi tehnice, restul deținând poziții în departamente non-tehnice. Trei sferturi dintre companiile cu cei mai mulți angajați au capital străin.

Tranzacţie pe piaţa IT: Nemţii de la Allgeier au preluat iQuest, una dintre cele mai mari 20 de companii de software din România

august 19, 2018 Lasă un comentariu

Compania germană Allgeier a semnat luni un acord pentru preluarea pachetului majoritar de acţiuni la producătorul de software iQuest Group, cu sediul central în Germania şi centre de dezvoltare în Cluj, Bucureşti, Sibiu, Braşov şi Craiova.

iQuest a fost înfiinţată în 1998 şi are în prezent peste 700 de angajaţi la nivel internaţional, generând vânzări anuale de peste 30 milioane euro şi o marjă a profitului operaţional (EBITDA) de circa 15% anul trecut. În România compania a avut anul trecut un număr mediu de 368 de angajaţi, în scădere cu 48 de persoane faţă de anul anterior.

În afară de România şi Germania, producătorul mai are sedii în Elveţia şi Polonia.

După cifra de afaceri din 2017, de 119,5 mil. lei (26,2 mil. euro), iQuest este una dintre cele mai mari 20 de firme de soft din România. Firma a avut în România în 2017 un profit net de 5,6 mil. lei, corespondent unei marje de câştig de 5% din venituri, conform datelor raportate la Finanţe.

Pe lângă Germnia, grupul Allgeier, cu sediul central în Munchen, are centre de dezvoltare în Praga şi Timişoara, precum şi în India, Vietna, şi China, având în total peste 5000 de angajaţi în zona de programare.

Activitatea iQuest, grup fondat de antreprenorul clujean Cornelius Brody în urmă cu 18 ani, se împarte între divizia de furnizare de soluţii software la comandă şi cea care dezvoltă soluţii software proprii, ma­joritatea veniturilor – 70% – provenind însă din dezvoltarea de aplicaţii perso­na­lizate pe nevoile şi cerinţele clientului. Gama de soluţii proprii este formată din aplicaţii pentru managementul şedinţelor şi al sălilor de şedinţă (meeting rooms) sau pentru semnătură digitală pe dispozitive mobile.

 

Sursa: http://www.zf.ro/companii/tranzactie-pe-piata-it-nemtii-de-la-allgeier-au-preluat-iquest-una-dintre-cele-mai-mari-20-de-companii-de-software-din-romania-fondata-in-1998-in-cluj-de-antreprenorul-cornelius-brody-17418825 via Inovat in Romania

Varujan Pambuccian: Despre viitorul programării ca meserie

noiembrie 23, 2016 Lasă un comentariu

Un articol interesant desrpe istoria si viitorul industriei IT din Romania de pe pagina de Facebook a lui Varujan Pambuccian:

În anii 80 lucram la Institutul pentru Tehnică de Calcul din București. Terminasem Facultatea de Matematică a Universității și cum pe vremea aia locurile de muncă ți le alegeai cu o marjă mică de libertate, singura mea șansă să rămân în București era să aleg la sesiunea de repartiții de la sfârșitul facultății Institutul. Nedorind să fiu membru PCR, nu puteam să mă înscriu la doctorat și nici să rămân să predau în facultate așa cum aș fi vrut. De aceea pasul cu lucratul full-time la facultate și cel cu doctoratul l-am făcut abia în anii 90. Dar profesorul Lazăr Dragoș îmi oferise seminarul de Magnetohidrodinamică, iar profesorul Ieronim Mihăilă cel de Astronomie generală. Dealtfel, primul seminar de Magnetohidrodinamică l-am ținut fiind student în anul 5. În anii aceia, înainte de a transforma facultățile în “sorbonici”, așa cum s-a întâmplat după Bologna, Facultatea de Matematică presupunea 4 ani de învățământ general plus un an de specializare.

Informatică am învățat în primii doi an în patru cursuri a două semestre fiecare. În general, atitudinea profesorilor de la matematică pură față de informatică era destul de conservatoare, informatica fiind mai degrabă un domeniu tolerat printre matematicieni. Mie însă mi-a plăcut și știam că este un lucru folositor. Dealtfel, primul program l-am scris în clasa a 8-a și era un program care genera hărți de observații pentru meteori. Am avut noroc cu un coleg de facultate al mamei care conducea un centru de calcul și mă lăsa să vin serile și să lucrez acolo pe un uriaș Felix C-256. La ITC am avut șansa să fiu repartizat într-un atelier de testare a sistemelor de operare și acolo am dat pentru prima dată de limbajele de asamblare. Am descoperit că îmi place să programez hardul, dar în același timp, ținându-mi orele la Facultate ca extern, am început să întrevăd utilitatea informaticii pentru munca mea din matematică. În acele zile am dat peste primul pachet grafic construit în România de un tip foarte inteligent care a plecat destul de repede din țară, Sorin Vlasiu. Am dezvoltat ideea lui și, în 1985 aveam primul meu produs, un sistem grafic care desena 2D și 3D pe orice dispozitiv și care avea un lucru rar în acea vreme: era multiwindowing, cu ferestre independente. L-am construit cu o mică echipă pe care mi-am ales-o și care avea privilegiul obținut neașteptat de ușor, de a avea un Independent 102F pe mână și a nu avea condică de prezență. Am dezvoltat în anii următori un sistem de calcul formal, al doilea din lume și ceva mai puternic decât Maxina (dezvoltat în Statele Unite) pentru că utiliza foarte mult tehnici de inteligență artificială pentru a aborda problema np-dificilă a integralei nedefinite. Acum dezvolt tehnologii pentru învățarea la distanță cu profesor uman și pentru IoT în agricultură. În toți anii care s-au succedat, am trecut prin toate limbajele de asamblare și programare majore și am programat pentru toate platformele hardware majore și toate sistemele de operare majore, de la mainframe-uri la telefoanele mobile, cu excepția Mac-ului. Ba am programat, de curiozitate, și dispozitive istorice și chiar și cele în care a programa însemna a cabla legând fizic circuite logice între ele. Adică am trăit din interiorul domeniului ăstuia întreaga lui evoluție și transformare în ultimii 42 de ani.

Atunci când am început să programez, în clasa a 8-a, a fi programator era ca și cum ai fi fost om de știință. Erau foarte puțini programatori și armate de operatori care făceau diferite activități auxiliare cum ar fi perforarea cartelelor. Programarea era un fel de meșteșug intelectual. După ce Bill Gates a avut ideea de a separa producerea softului de cea a hardului și după ce Steve Wozniak și Steve Jobs de la Apple a construit primele calculatoare personale comercializabile (kit-uri pentru entuziaști existau de oarece vreme în Statele Unite), programarea s-a democratizat și a trecut din laborator în fabrica de soft.

Fabrica necesită un alt tip de organizare și un alt tip de specializări. Laboratorul a devenit apanajul computer scientistului, care s-a rupt din programatorul care își dezvolta singur cadrul teoretic și algoritmii și care a început să programeze din ce în ce mai puțin. În fabrică a crescut rolul business analistului care a devenit interfața dintre cel care comanda un software și cei care îl fabricau. Tot din programator s-a rupt și la începuturi s-a numit chiar analist-programator, făcând încă de toate de la analiză și arhitectură la programarea efectivă. La sfârșitul anilor 80, fabrica s-a îmbogățit cu încă două roluri: cel de arhitect software și cel de inginer software, împingând programatorul din ce în ce mai mult într-o zonă pe care eu o numeam atunci zona compilatoarelor umane, care traducea inputul dat de arhitect în cod utilizabil de către mașină. Bine, nu direct, pentru că explozia de limbaje de programare din anii 80 și 90 îi punea la dispoziție programatorului instrumente mai productive decât scrierea în limbaje de asamblare. Dealtfel, utilizarea limbajelor de nivel înalt are o istorie mult mai îndelungată, limbajele Cobol, Fortran, Basic și C alături de limbajele specifice inteligenței artificiale fiind mult mai vechi.

Structurarea fabricii de soft ar fi continuat într-un ritm mult accelerat dacă nevoia de a dezvolta mult și repede dublată de ideea fixă că programatorul are nevoie de facultate nu ar fi dus la apariția rolurilor de developer și, mai târziu, de full-stack developer. Specializarea atât a arhitecților și inginerilor cât și a developerilor, ca urmare a dezvoltării informaticii și a trecerii comunicațiilor în zona digitală, a dus la apariția unor meserii atât în cercetare cât și în industrie din ce în ce mai diversificate cum ar fi cele din zona procesării și stocării datelor, a protocoalelor de comunicații, a securității informatice sau a inteligenței artificiale.

Sub presiunea diversificării rolurilor, programatorul a devenit din ce în ce mai mult un traducător. Traducând un proiect făcut de către arhitect în cod în interiorul unei echipe supravegheată de un manager de proiect și, eventual, cu întreaga echipă de analiști, arhitecți, programatori, testeri, specialiști în marketing, specialiști în vânzări și echipă de suport supravegheată de un manager de produs. Nevoia de forță mare de programare, dacă se poate și ieftină, a dus, ca în cazul multor industrii la lohn și outsourcing. Diferența dintre ele stă în faptul că pentru lohn e nevoie doar de o echipă de programatori și de un manager al lor iar în outsourcing echipa este mai complexă incluzând manageri de proiect, arhitecți, ingineri, testeri și, uneori, analiști. Noi suntem în stadiul de outsourcing în condițiile în care în anii 80 eram în stadiul de fabrică de soft completă. Pentru că în anii 90 am pierdut piețele. Le-am pierdut pentru că nu avem piață internă și nu avem oameni de marketing și vânzări pe piețele majore ale lumii. Cu mici excepții notabile, dar care reprezintă un procent mic, fabrica de soft completă a dispărut din România. Azi 70% din industria de software românească este industrie pură de outsourcing, orientată strict spre export, iar peste 90% din cercetarea tehnologică în domeniu este în același stadiu. Acolo, în cercetare, rolurile sunt altele, dar nu despre cercetare vreau să vorbesc acum.

În următorii 10 ani, cererea de programatori umani va crește iar rolul de muncitor în fabrica de soft al programatorului pur se va accentua. Indiferent dacă fabrica este localizată sau, ca în cazul oursourcing-ului este parte a unei fabrici distribuite. Va crește mult rolul inginerului, arhitectului, analistului și al testerului, roluri care vor supraviețui în noua fabrică de soft care va urma și care începe să se cristalizeze de pe acum. Dar, sub presiunea nevoii de soft din ce în ce mai ieftin și cât mai repede făcut, locul programatorului va fi luat relativ repede de programe care generează soft pe baza unui proiect realizat de către arhitect. Am lucrat acum câțiva ani cu Enterprise Arhitect. Este un soft destul de greoi și neprietenos, dar îți faci bine treaba cu el și reduce drastic numărul de programatori necesari pentru un proiect mare, pentru că generează documentație și cod în principalele limbaje de programare și pentru principalele medii de programare. Au apărut și instrumente open source de acest fel cum ar fi Software Ideas Modeler. Deocamdată sunt instrumente pentru arhitecți. Dar trecerea unor asemenea instrumente de la un accent pus pe modelare și simulare la un accent pus pe programare este doar o chestiune de timp. Fenomenul de automatizare a programării se petrece deja azi în zona construcției de site-uri web unde designerul poate genera un site fără a mai apela la programatori utilizând instrumente software la alegere, dintr-o gamă foarte variată. SiteBuilder este doar un exemplu ales la întâmplare dintr-o junglă de asemenea instrumente.

Povestea aceasta îmi amintește cea a operatorilor de telegrafie. Și ei traduceau, lucru mult mai simplu decât programarea pură, din alfabetul învățat la școală în cod Morse. La mijlocul secolului al XIX-lea era o penurie uriașă de operatori de telegrafie. În Statele Unite salariile creșteau rapid iar numărul de școli de operatori creștea și el pe măsură. După care, tehnologia a avansat, a apărut telefonul și faxul și cererea de operatori a scăzut brusc, păstrându-se în limite modeste până la mijlocul secolului XX în special în marină. După 100 de ani, meseria aceasta care părea la mijlocul secolului al XIX-lea de mare viitor, a translatat într-o nișă de hobby. La fel s-a întâmplat cu meseria de low level programminer, cea cu care mi-am început drumul în ITC, care a fost repede redusă la nișă de limbajele de nivel înalt. La fel s-a întâmplat cu meseria de operator de calculator. Îmi amintesc de sălile enorme pline de perforatoare de cartele în care nu puteai intra neautorizat și nici nu vroiai să intri din cauza zgomotului de acolo.Și vă reamintesc că limbajul Fortran a apărut în 1957, adică în anul în care România devenea a șasea națiune care proiecta și construia un calculator electronic și cu doi ani înainte de a mă naște eu. În acele vremuri, programatorul era om de știință.

Specializările în IT se schimbă și evoluează repede. Iar cele din zona de pură execuție, dispar repede. Sunt sigur că meseriile de analist, arhitect și inginer software vor avea parte de viață lungă. Oarecum, chiar dacă mult automatizată, și cea de tester, pentru că ține de user experience. Va crește în importanță cea de designer de interfețe. Dar cea de programator se va reduce drastic. Din ea, se vor desprinde meserii noi cum ar fi cea de programator de ADN sau cea de programator de roboți industriali, sau cea de programator pentru inteligență artificială, până când și aici va apărea software care va automatiza programarea pură.

Supărarea pe facultățile care nu insistă pe limbaje de programare este greșită. Facultățile trebuie să pregătească oameni capabili să înțeleagă procesele din lumea reală și să le translateze în proiecte viabile și cu valoare economică. Dacă nu fac asta bine, e un motiv de supărare, dar altfel nu. Sigur, într-o industrie de outsourcing, nevoia de programatori puri crește și pe nimeni nu îl interesează ce se va întâmpla cu oamenii ăștia peste 15-20 de ani. Eu scriu aceste rânduri pentru că mă interesează. S-ar putea ca peste 20 de ani să nu mai fiu deloc. Dar mă interesează, și chiar dacă unui tânăr programator i se pare că ceea ce scriu aici este aberant, mă interesează ca peste 15-20 de ani să știu că el își va găsi de lucru într-o meserie apropiată celei pe care o practică acum, fie în propria sa companie, fie ca salariat cu un salariu cel puțin la fel de bun într-o companie de bioinformatică sau robotică sau inteligență artificială sau fabricație aditivă. Sau într-una de IT ca analist sau arhitect sau inginer software sau tester.

Nu am nimic cu industria de outsourcing, așa cum nu am avut nimic cu cea de lohn din anii 90. Ele au salvat forța demuncă dintr-o industrie care se prăbușise și au menținut interesul pentru facultățile de profil. Adică au conservat școala și forța de muncă și trebuie să le fim recunoscători antreprenorilor care au făcut asta. Dar trebuie să evoluăm! Și îmi pun mari speranțe în industria de outsourcing că va produce această evoluție și îmi pun mari speranțe în tinerii programatori că vor produce și vor fi parte a acestui proces.

Nu scriu aceste rânduri pentru a demoraliza pe nimeni și nici pentru a prevesti nu știu ce apocalipsă a programării. Pentru că programarea nu va dispărea ci se va transforma. Le scriu pentru a atrage atenția că lumea în care trăim este o lume în care trebuie să înveți în continuu, că este o lume în care trebuie să fii cu ochii pe tot ce se dezvoltă în domeniul tău și în domenii apropiate. Urmează câteva valuri majore care merită urmate: în domeniul economiei de acces, în domeniul agriculturii, educației, al sănătății sau al producției robotice, în domeniul analizei datelor mari, al metricilor sociale și al cloudului, în domeniul Internet of Things și al aplicațiilor sale în tot ce mișcă. Se ridică un nou front de lucru imens. Doar să fim pregăți pentru el. Și pentru asta, școala de toate felurile este esențială. Nu vă lăsați pradă rutinei și salariului bun de azi. Mâne rutina se va subția mult. Folosiți-vă timpul pentru a învăța în continuu. Nu așteptați ca statul să facă ceva spectaculos. Statul, ca entitate, va trece și el printr-un proces major de schimbare în deceniile care vin. Și orcum piața majoră este deja în zona de masă. Căutați oameni capabili să facă marketing și vânzări în piețele adevărate. Nu vă lăsați înghițiți de biroul la care stați acum în fața unui calculator. Creați-vă comunități, învățați să lucrați împreună și să reușiți împreună. Pentru că de când există pe lumea asta, omul a reușit numai așa: învățând, cercetând și colaborând cu alți oameni.

sursa: https://www.facebook.com/varujan.pambuccian/posts/609260295913638 via Inovat in Romania blog

Top firme de software din Cluj dupa cifra de afaceri

mai 17, 2016 Un comentariu

Cea mai mare companie de IT din Cluj – dupa cifra de afaceri – s-a dovedit a fi, anul trecut (2014) , Endava Romania, care si-a marit afacerea cu 50 de milioane de lei, fata de 2013. EBS Romania si iQuest o urmeaza indeaproape. Ziar de Cluj va prezinta TOP 18 firme de IT din Cluj, in functie de cifra de afaceri realizata. Si in 2014, marii jucatori din domeniul software s-au dovedit a fi inspirati si creativi. Companiile de IT din Cluj continua sa fie dinamice, deschizand noi birouri si facand angajari in fiecare an.

1.Endava Romania SRL a inregistrat, anul trecut, o cifra de afaceri de 165.568.878 de lei, cu o crestere substantiala, de 50 de milioane de lei, fata de 2013. Profitul societatii a fost un record anul trecut, ajungand la 30.865.526 de lei, fata de numai 6,4 milioane de lei, in 2013. Datoriile Endava au fost de 13,4 milioane de lei anul trecut.

Endava este o companie britanica de servicii si solutii IT. Angajatii Endava sunt implicati in proiecte de dezvoltare software si suport IT pentru clienti din domeniul bancar, asigurari, plati electronice, retail, telecomunicatii si media, in principal din Marea Britanie, SUA, Germania, dar si din Romania. Printre cele mai mari proiecte livrate din centrul din Cluj-Napoca se numara cel de dezvoltare software pentru Worldpay, unul dintre cei mai mari procesatori de plati din Marea Britanie, cu care Endava a semnat recent un parteneriat pe 3 ani. Un alt proiect important este cel cu trustul britanic de media Trinity Mirror. Printre proiectele derulate de Endava cu clienti la nivel local se numara implementarea unui sistem Oracle Siebel CRM din Europa de Est, pentru Banca Transilvania.

2.EBS Romania SA a avut, in 2014, o cifra de afaceri de 97.728.905 lei, in crestere cu aproape 20 de milioane de lei, fata de anul precedent. Si profitul firmei de IT a fost mai mare anul trecut, cifrandu-se la peste 13 milioane de lei, fata de 8,6 milioane de lei, inregistrat in 2013. Datoriile societatii au fost de 8,9 milioane de lei anul trecut. Compania are 400 de angajati, raportati anul trecut, si furnizeaza solutii software integrate de gestiune Enterprise Resource Planning. In afara de Cluj, EBS mai detine inca cinci filiale la Sibiu, Bucuresti, Iasi, Timisoara si Brasov. Incepand cu 2013, este parte a concernului NTT Nippon Telegraph and Telephone.

3.iQuest, infiintata de Cornelius Brody in 1998, si-a marit cifra de afaceri la 84.192.311 lei, fata de 83,9 milioane de lei, in 2013. Pofitul furnizorului de servicii IT a fost de 5,7 milioane de lei, iar datoriile de 24,5 milioane de lei. Cu aproape 400 de angajati, iQuest Technologies detine centre de dezvoltare software la Cluj-Napoca, Brasov si Sibiu.  iQuest ofera solutii si servicii pentru companii din Germania, Marea Britanie, Romania, Elvetia, Franta si Suedia si are clienti din domenii precum serviciile financiare, telecomunicatii, logistica, productie, comert, IT, farmaceutica, media, servicii postale.

4.Betfair Romania Development SRL a inregistrat, in 2014, o cifra de afaceri de 70.781.617 lei, cu o crestere de 6 milioane de lei fata de 2013. Profitul firmei a fost de 5,7 milioane de lei, in timp ce datoriile s-au ridicat la 6,2 milioane de lei.

5.Marcel Borodi a reusit sa obtina, cu firma Net Brinel, o cifra de afaceri de 79.400.875 de lei, in 2014, in crestere cu sapte milioane de lei fata de anul precedent. Profitul societatii clujene s-a cifrat la aproape 4 milioane de lei, in timp ce datoriile au fost de 21,6 milioane de lei. De peste 23 de ani in IT, societatea ofera solutii  informatice de top, prin integrarea de aplicatii si tehnologie software, hardware, echipamente de retea si servicii. Cu sediul central in Cluj-Napoca, Net Brinel are puncte de lucru in tara la Bucuresti, Oradea si Sibiu, fiind intr-o continua dezvoltare, cu o echipa de 165 de profesionisti.

6.Accenture Industrial Software Solutions SRL a avut, anul trecut, o cifra de afaceri de 56.148.275 de lei, intr-o usoara scadere fata de 2013 (cu aproape un milion de lei). Profitul furnizorului de servicii IT a fost de 1,3 milioane de lei, in timp ce datoriile se ridica la 5,8 milioane de lei.

7.Cu afaceri de 45 milioane de lei in 2013 (datele financiare pentru 2014 nu au fost inca publicate de Ministerul Finantelor), Arobs a fost infiintata de Voicu Oprean in anul 1998 si numara peste 370 de angajati. In perioada 2011-2013 societatea a fost profitabila, castigul net al Arobs apropiindu-se de 9 milioane de lei. Seful companiei a estimat, insa o crestere de 20% in 2014. Pentru acest an, Arobs se concentreaza pe dezvoltarea de produse inovatoare: monitorizarea parcurilor auto, managementul flotelor. Peste 60% din veniturile companiei sunt generate de exporturile de software in Uniunea Europeana. Cu sediul central in Cluj, compania are filiale in Republica Moldova si in Ungaria.

8. Fortech a inregistrat, in 2014, o cifra de afaceri de 49.468.383 lei, in crestere fata de anul precedent cu aproape 5 milioane de lei. Profitul s-a cifrat la 5.149.916 lei. In 2014, numarul angajatilor Fortech a ajuns la 400 de persoane.

Calin Vaduva este fondatorul colosului Fortech, membru al Clusterului IT clujean, cu peste 10 ani de experienta in dezvoltarea de software, una dintre cele mai mari companii de outsourcing, cu cea mai rapida si constanta crestere din regiune.
Un produs nou, pe care Fortech l-a dezvoltat si care urmeaza sa fie lansat online, este vreau-ceva.ro, o idee de brokeraj de servicii. Producatorii spun despre el ca nu e ceva nou, dar e inovativ pe partea de executie.

9. SoftVision a avut in 2013 (datele financiare pentru 2014 nu sunt publice) o cifra de afaceri de aprape 35 de milioane de lei. SoftVision este unul dintre cei mai mari dezvoltatori de aplicatii software din Transilvania si a inaugurat cel de-al doilea sediu din Bucuresti anul trecut ajungand in prezent la aproximativ 1.200 de angajati. Compania a  mai deschis in 2014 noi sedii in Cluj-Napoca, Timisoara, Baia Mare si Bucuresti, dar si la New York, in SUA.

10. Wolters Kluwer Financial Services  a avut o cifra de afaceri de 31.117.896 de lei. Wolters Kluwer Financial Services a ajuns in luna iunie 2015 la peste 200 de angajati, in Cluj-Napoca dezvoltand produse software pentru domeniul financiar-bancar.

11. ISDC Romania a a atins, in 2014, o cifra de afaceri de 30.245.207 lei, in timp ce profitul companiei s-a ridicat la 800.000 de lei, iar datoriile au fost de 3,7 milioane de lei.
ISDC este furnizor de servicii de tip Nearshore Outsourcing (dezvoltare si furnizare de servicii prin relocare de software) exclusiv pentru piata vest-europeana si majoritar pentru piata olandeza, pentru companii si organizatii mari si mijlocii. ISDC Romania, fondata in 1999 la Cluj-Napoca, reprezinta centrul de dezvoltare si testare software, fiind specializata in modernizarea, dezvoltarea, integrarea si mentenanta aplicatiilor customizate, esentiale oricarui tip de business.

12. Garmin Cluj SRL a avut, in 2014, o cifra de afaceri de 29.626.582 de lei, in crestere cu 9 milioane de lei fata de anul precedent. Furnizorul de servicii IT a inregistrat un profit de peste 800.000 de lei, iar datoriile s-au ridicat, anul trecut, la 2,5 milioane de lei.
Garmin Romania este membru al grupului de companii Garmin Ltd, specializat in proiectarea, realizarea si comercializarea de echipamente de navigare si comunicatii pentru aviatie si civile. Produsele Garmin cuprind aplicatii mobile pentru industria maritima, aviatie, auto sau recreativa.

Pe piata PND (Personal Navigation Devices), Garmin a lansat o aplicatie revolutionara, care preia vocea utilizatorului si o traduce in comenzi recognoscibile de catre device. Aplicatia se numeste ASR (Advanced Speech Recognition), este dezvoltata de departamentul de mobile si consta in recunoasterea si interpretarea comenzilor vocale de catre device-urile mobile. Scopul este sa nu trebuiasca sa tastezi in timp ce conduci.

13.Tora Trading Services SRL a inregistrat 20.758.673 de lei cifra de afaceri in 2014, cu peste 3 milioane de lei mai mult fata de 2013. Profitul a fost de aproape 700.000 de lei, iar datoriile societatii  au fost de 4 milioane de lei.

14. Firma de software MSG Systems Romania SRL a inregistrat o cifra de afaceri de 12.218.041 de lei anul trecut, cu o crestere de un milion de lei fata de 2013. Profitul societatii a fost de peste 2 milioane de lei, iar datoriile de 500.000 de lei. MSG Systems Romania este filiala locala a concernului german MSG Systems AG, cu clienti precum Daimler, BMW, Audi sau Vienna Insurance Group. Societatea a ajuns in prezent la trei birouri pe piata locala dupa ce a deschis, anul trecut, o filiala in Targu-Mures. in afara de biroul din Targu-Mures, compania mai detine alte doua birouri in Cluj-Na­poca si are in total 200 de angajati.

15. Uniqa Raiffeisen Software Services a avut, in 2014, o cifra de afaceri de 16.848.639 de lei.

16. Thomsons Online Benefits SRL a avut in 2014 o cifra de afaceri de 11.840.247 de lei si un profit net de 851.907 de lei. Thomsons Online Benefits este unul dintre liderii de pe piața furnizorilor de software pentru pachete de beneficii pentru angajați, la nivel mondial, cu sediul central in Londra si birouri in Singapore, Sillicon Valley si Cluj-Napoca. Inca din 2012, cand Thomsons a intrat pe piata din Romania, echipa s-a extins constant, astfel ca la sfarsitul anului 2014 a dublat spatiul de birouri disponibil, cu o investitie de peste un milion de lei.
La nivel global, Thomsons ajută companii globale precum Cisco, Samsung sau RBS sa isi maximizeze investitiile in programele de pensii si beneficii, printr-un echilibru perfect intre serviciile de consultanta, tehnologie si comunicare.  In Cluj, Thomsons ofera servicii de suport clientilor globali, atat la nivel tehnic cat si la nivel de consultanta. De asemenea, in 2013 compania a lansat in Cluj-Napoca Thomsons Academy, care reprezinta singura baza de formare si instruire pentru filialele companiei din Londra, Singapore, Cluj si Silicon Valley. Astfel, in fiecare an, aproximativ 200 de persoane nou recrutate, angajați, precum și managerii lor vin la Cluj-Napoca pentru a urma cursurile Thomsons Academy, cu scopul de a-si dezvolta abilitatile si pentru a-si construi o cariera pe termen lung in companie.

17. Evozon Systems a avut, anul trecut, o cifra de afaceri de 11.075.590 de lei, in crestere cu peste 2 milioane de lei, fata de 2013. Profitul s-a cifrat la 46.285 de lei, in timp ce datoriile se ridica la 1,9 milioane de lei, in 2014.

18. Accesa IT Consulting SRL a avut, in 2014, o cifra de afaceri de 9.760.718 lei, cu o crestere de cinci milioane fata de 2013. Profitul firmei de IT s-a ridicat la aproape 180.000 de lei, in timp ce datoriile au fost de 1,3 milioane de lei.

„Strategia noastra este sa devenim, in viitor, o companie furnizoare de servicii IT care sa discute de la egal la egal cu orice firma de acest gen din strainatate”, declara Iulian Iuga , CEO Accesa, intr-un interviu acordat Ziar de Cluj.

19. ArtSoft Consulting a avut, anul trecut, o cifra de afaceri de 9.273.441 de lei, in crestere fata de 2013 cu aproape un milion de lei. Compania cu 100 de angajati a inregistrat un profit de aproape 400.000 de lei, iar datoriile se ridica la 2,4 milioane de lei.
ArtSoft este o firma care ofera servicii software specializate pentru contabilitate, gestiunea stocurilor si aprovizionare, distributie, managementul productiei, serviciilor si proiectelor precum si solutii complete privitoare la personal si salarizare.

20. NetMatch SRL, companie de software olandeza, cu sedii in Olanda, Cluj-Napoca si Amsterdam, a avut anul trecut o cifra de afaceri de 7.813.217 lei. Profitul societatii s-a ridicat la 2,5 milioane de lei, in timp ce datoriile au fost de 255.000 de lei.

21. BG Soft SRL a avut, in 2014, o cifra de afaceri de 6.145.970 de lei. Profitul a fost de 900.000 de lei, iar datoriile au fost de 300.000 de lei.

Sursa: http://www.ziardecluj.ro/top-21-firme-de-it-din-cluj-endava-ebs-si-iquest-au-avut-cele-mai-mari-cifre-de-afaceri-2014 via Inovat in Romania

 

Diferenta intre un informatician si un teolog


Cum faci diferenta intre un informatician si un teolog? Ii pui sa citeasca cuvantul „scripturi”.

diferenta_teolog_informatician

Sursa: Sursa: http://blog.innovated.ro/2016/05/04/diferenta-intre-un-informatician-si-un-teolog/